Monitorul Oficial 27/1990: Diferență între versiuni

În cazuri excepționale când, din motive tehnice sau din alte motive independente de activitatea personalului, procesul de producție a fost întrerupt, personalul va primi salariul în lei și indemnizația în valută conform prevederilor art. 86 din Codul muncii.

 

Art. 3. - Indemnizațiile și sporurile în valută se stabilesc în devize convertibile sau în moneda locală, potrivit anexelor nr. 1 și 2, și se plătesc în străinătate, de regulă, în valută locala, cu respectarea legislației din țara respectivă.

 

În situația în care indemnizațiile în valută se plătesc în monedă locală neconvertibilă, se va asigura transferul în țară, în dolari S.U.A., al unei cote stabilite de întreprinderea trimițătoare în limita celei prevăzute în contractul încheiat cu partenerii externi a se încasa în devize convertibile.

 

La determinarea sumelor de plată în monedă locală, precum și a sumelor în devize convertibile ce urmează a fi transferate în țară ca economii în moneda locală, se va utiliza cursul de schimb între moneda locală și

dolarul S.U.A. prevăzut în contractul extern sau un alt curs de schimb practicat pe piața locală, care se va stabili de întreprinderea trimițătoare cu avizul Băncii Române de Comerț Exterior și Ministerului Finanțelor.

 

Art. 4. - Personalul român trimis la lucru în străinătate beneficiază, pe lângă drepturile și facilitățile prevăzute de lege, și de următoarele:

 

a) dotare gratuită cu obiecte de inventar necesare preparării hranei pentru punctele de lucru unde nu pot fi organizate cantine;

 

b) transportul gratuit pentru venirea în țară și întoarcerea la lucru pentru cazurile de deces în familie - soț sau soție, copii, părinți;

 

c) medicamente gratuite pe perioada dispensarizării și a tratamentelor medicale de urgență;

 

d) antidot gratuit pentru condiții toxice, potrivit normelor specifice din țară;

 

e) concediu de odihnă suplimentar de până la 12 zile lucrătoare pentru lucru în condiții deosebite de climă, diferențiat pe țări și zone geografice, stabilit de ministerele interesate cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale și Ministerului Sănătății;

 

f) posibilitatea efectuării fracționate a concediului de odihnă în două tranșe în cadrul unui an de activitate în străinătate, cheltuielile de transport dus și întors pentru prima tranșă urmând a fi suportate de

către persoana în cauză;

 

g) recuperarea, în străinătate sau în țară, cu ocazia efectuării concediului de odihnă, a timpului lucrat în zilele nelucrătoare;

 

 

Art. 6. - În aplicarea prezentului decret-lege, ministerele economice vor emite în termen de 30 de zile instrucțiuni, cu avizul Ministerului Economiei Naționale, Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii și

 

Art. 7. - Prevederile prezentului decret-lege intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 1990.

 

Pe aceeași dată se abrogă prevederile cap. I, II, III, IV și anexele din Decretul nr. 138/1984, art. 4, art. 5 și anexele nr. 2 și 3 din Decretul nr. 63/1985, art. 7 și anexele nr. 2 și 3 din Decretul nr. 156/1987.

 

{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|8 februarie 1990|79}}

 

=== Decret-lege privind organizarea activității cinematografice ===

 

 

Capitolul I

 

'''Dispoziții generale'''

 

Art. 1. - Activitatea cinematografică, activitate de interes public, bazată pe libertatea creației, are drept scop promovarea adevăratelor valori ale culturii naționale și ale umanității, creșterea gradului de civilizație a poporului.

 

 

Art. 3. - Activitatea de creație cinematografică se realizează prin studiourile de creație, unități economice proprii ale Uniunii cineaștilor din România. Studiourile de creație au personalitate juridică și funcționează pe principiul eficienței economice. În acest sens, studiourile de creație încheie contracte cu regizori, scenariști, actori, compozitori, pictori scenografi, pictori de costume și alte asemenea categorii de creatori, în condițiile legii. La cerere, pot fi încheiate contracte și cu operatorii de imagine-film artistic, precum și cu diferite categorii de tehnicieni.

 

Art. 4. - Activitatea de producție cinematografică, de difuzare și conservare a filmelor se realizează prin unități specializate, cu personalitate juridică, prevăzute în anexa la prezentul decret-lege, coordonate de Centrul Național al Cinematografiei.

 

Activitatea de producție cinematografică se realizează pe bază de contracte încheiate de către studiourile de creație cu Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor și, respectiv, cu studiourile de producție cinematografică. La stabilirea prețului fiecărui film, în deviz, se va include un beneficiu de 10% pentru studioul de creație.

 

 

'''Coordonarea activității cinematografice'''

 

Art. 5. - Se înființează Centrul Național al Cinematografiei, instituție centrală bugetară, cu personalitate juridică, având drept scop încurajarea și protejarea producției naționale de filme, stimularea realizării

 

Art. 6. - Centrul Național al Cinematografiei are următoarele atribuții:

 

a) organizează și coordonează activitatea de producție cinematografică pe peliculă și bandă magnetică, de difuzare și conservare a filmelor;

 

b) propune Ministerului Economiei Naționale și Ministerului Finanțelor indicatorii economico-financiari pentru unitățile pe care le coordonează; stabilește fondurile bănești destinate finanțării producției naționale

 

c) asigură condițiile tehnico-materiale necesare realizării producției naționale de filme, a filmelor comandate de Televiziunea Română sau alți beneficiari din țară sau din străinătate;

 

d) aprobă programul producției de filme, la propunerea unităților din sistemul său și a studiourilor de creație;

 

 

 

h) încheie acorduri și protocoale de colaborare și cooperare cu cinematografiile din alte țări; avizează afilierea unităților sale la organisme specializate internaționale; avizează constituirea de societăți mixte în domeniul cinematografiei;

 

i) autoriză, în condițiile legii, inițiativa particulară în domeniul creației, producției și difuzării filmelor;

 

j) coordonează, împreună cu Ministerul Învățământului și Uniunea cineaștilor, pregătirea personalului de specialitate din cinematografie; organizează activitatea de informare și documentare cinematografică;

 

k) stabilește, potrivit legii, prețurile de producție și livrare ale filmelor produse de unitățile sale specializate, precum și prețurile de producție și livrare și tarifele pentru produsele și serviciile din procesul de prelucrare a peliculei cinematografice;

 

l) numește și eliberează din funcție directorii, inginerii șefi și contabilii șefi ai unităților pe care le coordonează, în condițiile legii;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Art. 14. - Difuzarea filmului prin cinematografe municipale, orășenești și comunale sau, după caz, prin săli închiriate se asigură de întreprinderile județene și a municipiului București, unități economice cu personalitate juridică, subordonate Direcției rețelei cinematografice și difuzării filmelor.

 

Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor stabilește încadrarea cinematografelor pe categorii, raionarea locurilor în sălile de spectacole, precum și tarifele nominale în cadrul tarifelor limită, în funcție de importanța unităților, de localitățile în care funcționează, gradul de confort al sălilor, condițiile de vizionare și audiție.

 

Întreprinderile cinematografice acoperă cheltuielile efectuate de unitățile deținătoare de săli de spectacole și stadioane pentru asigurarea condițiilor necesare desfășurării spectacolului cinematografic, plătind în acest scop o cotă de 15% din încasările totale, diminuate cu impozitul pe spectacol.

 

Difuzarea filmelor se poate face și de către alte persoane juridice sau de către persoane fizice, pe bază de contracte încheiate cu întreprinderile cinematografice.

 

Art. 15. - Proiectarea și amplasarea cinematografelor, a sălilor cu funcțiuni polivalente destinate și spectacolelor cinematografice, stabilirea capacității acestora, precum și funcționarea cinematografelor pe banda de 35 mm (70 mm) și a grădinilor de cinematograf, indiferent de subordonare, se fac cu avizul Centrului Național al Cinematografiei.

 

Art. 16. - Centrul Național al Cinematografiei asigură, prin unitățile sale specializate, multiplicarea și difuzarea pentru public a videocasetelor conținând filme cinematografice, putând autoriza, în acest sens, în condițiile legii, și alte persoane juridice sau persoane fizice.

 

Capitolul IV

 

'''Dispoziții finale'''

 

Art. 17. - Pe data intrării în vigoare a prezentului decret-lege se înființează Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor, unitate economică cu