Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. [[issue:: 288]] - Partea I - Marți, 11 octombrie year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii

În temeiul prevederilor art. 115 din Constituția României și al celorlalte reglementări legale,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Culturii este organul administrației publice centrale de specialitate care aplică strategia dezvoltării și politica Guvernului în domeniul culturii.

Art. 2. - În realizarea obiectului său de activitate, Ministerul Culturii are următoarele atribuții:

(1) coordonează și urmărește aplicarea legilor și hotărârilor Guvernului în domeniul culturii, cu respectarea limitelor de autoritate și a principiului autonomiei agenților economici, instituțiilor și autorităților administrației publice locale;

(2) analizează evoluția fenomenelor specifice domeniului culturii, în corelare cu tendințele pe plan mondial, în scopul armonizării factorilor dezvoltării în condițiile statului de drept și ale economiei de piață, studierii și pregătirii lucrărilor de legiferare;

(3) inițiază sau elaborează, ori, după caz, avizează proiecte de acte normative - legi și hotărâri ale Guvernului, asigurând fundamentarea acestora;

(4) inițiază și negociază, din împuternicirea Guvernului, încheierea de convenții, acorduri și alte înțelegeri internaționale sau propune acestuia întocmirea normelor de aderare la cele existente;

(5) urmărește și controlează aplicarea prevederilor legale, inclusiv a convențiilor și acordurilor internaționale, în domeniul culturii;

(6) orientează activitatea de cooperare internațională și sprijină dezvoltarea formelor de cooperare guvernamentale și neguvernamentale;

(7) reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționale, în conformitate cu acordurile și alte înțelegeri stabilite în acest scop, și dezvoltă relații de colaborare cu organe și organizații similare din alte state și cu organizații internaționale ce interesează activitatea Ministerului Culturii;

(8) conlucrează cu organizațiile și instituțiile de specialitate pentru perfecționarea pregătirii profesionale a personalului;

(9) editează publicații de specialitate și de informare în domeniul culturii, evaluează și decide în legătură cu oportunitatea continuității activității acestora;

(10) elaborează măsuri normative necesare asigurării protecției bunurilor culturale mobile și imobile împotriva efectelor negative ale mediului;

(11) elaborează, potrivit reglementărilor legale, norme și normative pentru domeniul său de activitate, aplicabile tuturor instituțiilor și așezămintelor culturale, indiferent de subordonare, în contextul desfășurării acțiunii conjugate a tuturor factorilor implicați în procesul punerii în operă a principiilor reformei;

(12) ocrotește dezvoltarea personalității creatoare în folosul individului și al societății;

(13) acționează, prin norme și modalități specifice, pentru protecția și promovarea culturii;

(14) apără, potrivit legii, drepturile și interesele oamenilor de cultură și artă din România, în țară și în străinătate;

(15) organizează, încurajează și finanțează, potrivit legii, activități de creație prin achiziții, concursuri și alte modalități specifice;

(16) organizează și finanțează, în condițiile legii, acțiuni de interes național în toate domeniile culturii și artei, achiziții muzeale și de altă natură, expoziții interne și externe, editări de cărți și publicații culturale, acțiuni de conservare, restaurare și valorificare a patrimoniului cultural național mobil și imobil;

(17) organizează și finanțează, în condițiile legii, concursuri internaționale de creație și interpretare și facilitează participarea artiștilor români la manifestări similare din străinătate;

(18) contribuie la crearea cadrului și la asigurarea unor șanse egale pentru dezvoltarea artei și culturii minorităților naționale din România;

(19) promovează și finanțează acțiuni culturale, inclusiv cu participarea diasporei românești, pentru întărirea prestigiului culturii noastre în țară și în străinătate, în limita fondurilor aprobate cu această destinație;

(20) elaborează strategia națională în domeniul patrimoniului cultural național, norme și metodologii necesare desfășurării activităților specifice;

(21) asigură condiții pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei naționale prin Direcția monumentelor istorice și Direcția muzeelor și colecțiilor, ale căror atribuții sunt coordonarea și urmărirea realizării activităților de evidență, cercetare, protecție, conservare, restaurare și valorificare a patrimoniului cultural național mobil și imobil. Competențele și responsabilitățile specifice Direcției monumentelor istorice și Direcției muzeelor și colecțiilor se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a ministerului;

(22) stabilește atribuțiile oficiilor județene și al municipiului București pentru patrimoniul cultural național;

(23) colaborează cu autoritățile competente la elaborarea programelor de organizare și dezvoltare urbanistică a teritoriului, pentru zonele în care se găsesc monumente istorice, și acționează în vederea recuperării bunurilor din patrimoniul cultural național în caz de export ilicit sau furt;

(24) acționează, prin măsuri specifice de protejare, pentru revitalizarea și consolidarea tradițiilor și obiceiurilor locale, potrivit calendarului religios și ocupațiilor specifice rurale;

(25) organizează atestarea artiștilor liber-profesioniști, a traducătorilor, a specialiștilor și experților în domeniile specifice patrimoniului cultural național;

(26) stabilește norme unitare de structură pentru instituțiile publice de cultură, precum și criteriile de clasificare specifice;

(27) stabilește condițiile și avizează înființarea instituțiilor culturale private, organizează atestarea specialiștilor din domeniul respectiv și elaborează norme privind obligațiile acestora față de stat;

(28) suspendă sau retrage avizele și atestatele acordate instituțiilor de cultură particulare și specialiștilor acestora, în cazul nerespectării prevederilor legale și a normelor care le reglementează;

(29) avizează înființarea de ligi, fundații, asociații culturale etc. și le controlează potrivit legii;

(30) cooperează cu uniunile și asociațiile de creație și cooptează membri ai acestora în cadrul comisiilor de experți ale Ministerului Culturii;

(31) asigură cadrul instituțional necesar protecției drepturilor de autor și celorlalte drepturi conexe, în țară și în străinătate;

(32) numește, în condițiile legii, și revocă, după caz, directorii instituțiilor publice direct subordonate și avizează numirea sau revocarea directorilor instituțiilor publice de cultură de importanță județeană;

(33) elaborează, potrivit legii, normative privind stabilirea prețurilor și tarifelor pentru domeniul său de activitate;

(34) exercită atribuțiile ce-i revin, potrivit legii, ca organ de specialitate al administrației publice centrale sub a cărui autoritate funcționează regia autonomă din domeniul său de activitate;

(35) în exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Culturii colaborează cu celelalte ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritățile publice locale și cu alte organisme interesate;

(36) îndeplinește orice atribuții prevăzute de lege în domeniul său de activitate.

Art. 3. - (1) În structura organizatorică a Ministerului Culturii pot funcționa direcții generale, direcții, servicii și birouri.

(2) Structura organizatorică a Ministerului Culturii este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului culturii se pot organiza numai servicii sau birouri, precum și colective temporare prevăzute la art. 9 din Legea nr. 40/1991, republicată.

(3) Numărul maxim de posturi este de 260, exclusiv demnitarii.

(4) Ministrul culturii conduce întreaga activitate a ministerului și îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, alte autorități publice și organizații din țară, cu organisme similare din alte țări, precum și cu persoane juridice și fizice. Pe lângă ministru funcționează un colegiu al ministerului, ca organ consultativ. Componența colegiului se stabilește prin ordin al ministrului culturii.

(5) Ministrul culturii numește președintele și specialiștii Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, precum și ai altor comisii de specialitate din domeniul culturii.

Fondurile necesare funcționării comisiilor se suportă din bugetul Ministerului Culturii.

Membrii comisiilor beneficiază de o indemnizație, pe ședință, de până la 10% din salariul aprobat pentru funcția de secretar de stat. Indemnizațiile se stabilesc prin ordin al ministrului culturii.

Totalul sumelor cuvenite membrilor comisiilor, ca urmare a participării lor la ședințele ordinare sau extraordinare, nu poate depăși salariul minim pe economie, lunar, potrivit anexei nr. 11 la Legea nr. 40/1991, republicată.

(6) Atribuțiile și sarcinile compartimentelor din aparatul propriu al ministerului se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a ministerului, care se aprobă prin ordin al ministrului Culturii.

(7) Atribuțiile și sarcinile secretarului de stat se stabilesc prin ordin al ministrului culturii.

Art. 4. - (1) Unitățile din subordinea Ministerului Culturii sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Structura organizatorică, normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor, statele de funcții pentru instituțiile publice subordonate (pct. I-III din anexa nr. 2), precum și atribuțiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului culturii.

Art. 5. - (1) Atribuțiile Ministerului Culturii în planul activității cultural-artistice din teritoriu sunt exercitate de inspectoratele pentru cultură - servicii publice descentralizate -, cu personalitate juridică, organizate în fiecare județ și în municipiul București, conduse de câte un consilier teritorial șef, numit de ministrul culturii, cu avizul prefectului.

(2) Numirea consilierilor teritoriali din cadrul inspectoratelor pentru cultură se face de către consilierul teritorial șef, cu avizul Ministerului Culturii, în condițiile legii.

(3) Organizarea și funcționarea inspectoratelor pentru cultură județene și al municipiului București, atribuțiile și sarcinile specifice acestora se stabilesc prin regulamente elaborate de Ministerul Culturii.

Art. 6. - În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul culturii emite ordine și instrucțiuni.

Art. 7. - Ministerul Culturii are în dotare, pentru transportul persoanelor din aparatul propriu, un număr de autoturisme stabilit potrivit normelor legale în vigoare, precum și un microbuz și două autoturisme „Dacia”-break, pentru transportul de materiale și activități specifice, cu un consum normat la nivelul celui stabilit conform reglementărilor legale în vigoare pentru autoturismele din dotarea ministerului.

Art. 8. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte din prezenta hotărâre.

Art. 9. - Ministerul Finanțelor va opera modificările corespunzătoare ce rezultă din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri în bugetul Ministerului Culturii, aprobat pe anul 1994.

Art. 10. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 461/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii.

(2) Încadrarea în numărul de posturi aprobate se va încheia în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 16 septembrie 1994 | Nr. 642.

Contrasemnează:

Ministrul Culturii,
Marin Sorescu
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Dan Mogoș,
secretar de stat
Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale,
Dan Mircea Popescu

Anexa Nr. 1

Ministerul Culturii
Număr maxim de posturi: 260 (exclusiv demnitarii)

Anexa Nr. 2

Unitățile
care funcționează în subordinea Ministerului Culturii

I. Instituții publice finanțate de la bugetul de stat
Nr. crt.	Denumirea unității	Sursa de finanțare
1.	Inspectoratele pentru cultură județene, al municipiului București și sectorului agricol Ilfov - servicii publice descentralizate ale Ministerului Culturii	Bugetul de stat
	Notă: Se poate utiliza un număr maxim de 450 posturi. Repartizarea pe județe și pe municipiul București a numărului de posturi se face prin ordin al ministrului culturii.
2.	Biblioteca Națională	Bugetul de stat
3.	Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare	Bugetul de stat
4.	Centrul pentru Administrarea și Protecția Patrimoniului Culturii^[1]	Bugetul de stat
5.	Agenția Română pentru Protejarea Drepturilor de Autor	Bugetul de stat
	Notă: Unitățile de la nr. crt. 2-5 pot utiliza un număr maxim de 580 posturi.
6.	Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al. George”	Bugetul de stat
	Notă: Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al. George” poate utiliza un număr maxim de 20 posturi.
II. Instituții publice finanțate din venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
7.	Muzeul Național de Artă al României	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
8.	Muzeul Național de Istorie a României	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
9.	Muzeul Național „Bruckenthal” Sibiu	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
10.	Muzeul Național „Peleș” Sinaia	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
11.	Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „Astra” Sibiu	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
12.	Muzeul Satului	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
13.	Muzeul Țăranului Român	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
14.	Muzeul Literaturii Române	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
15.	Muzeul Bran	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
16.	Muzeul Național Cotroceni	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
17.	Muzeul „George Enescu”	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
18.	Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
19.	Muzeul Național al Unirii Alba Iulia	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
20.	Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
21.	Muzeul Național al Bucovinei, Suceava (inclusiv Cetatea Domnească)	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
22.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
23.	Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
24.	Complexul Cultural Național „Constantin Brâncuși” Tîrgu Jiu (inclusiv Ansamblul monumental „Calea Eroilor”)	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
25.	Teatrul Național „I. L. Caragiale" București	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
26.	Teatrul Național Cluj-Napoca	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
27.	Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
28.	Teatrul Național „Matei Millo" Timișoara	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
29.	Teatrul Național Craiova	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
30.	Teatrul Național Tîrgu Mureș	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
31.	Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
32.	Teatrul de Proiecte Culturale „Teatrum Mundi”	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
33.	Teatrul „Masca” București	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
34.	Teatrul „Excelsior” București	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
35.	Opera Națională Română	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
36.	Opera Română Cluj-Napoca	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
37.	Opera Maghiară Cluj-Napoca	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
38.	Opera Romană Iași	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
39.	Opera Română Timișoara	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
40.	Teatrul de Operetă „Ion Dacian” București	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
41.	Filarmonica „George Enescu” București	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
42.	Centrul de Cultură „Tinerimea Română”	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
43.	Oficiul Național pentru Documentare și Expoziții de Artă	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
44.	Studioul de Creație Cinematografică	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
45.	Editura „Video”	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
46.	Centrul European de Cultură Sinaia	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
47.	Centrul Național de Cultură Mogoșoaia	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
48.	Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
49.	Centrul de Cultură „Kalinderu"	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
50.	Centrul de Cultură Bran, Brașov	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
51.	Centrul de Cultură Arcuș, Covasna	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
52.	Centrul de Cultură „Brătianu", Ştefănești-Argeș	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
53.	Centrul de Cultură Tescani, Bacău	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
54.	Centrul Cultural Muzeal „Al. I. Cuza" București	Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat
	Notă: Unitățile de la nr. crt. 7-54 pot utiliza un număr maxim de 7.100 posturi.
III. Instituții publice finanțate din venituri extrabugetare
55.	Casa de Presă și Editură „Cultura Națională"	Venituri extrabugetare
56.	Centrul de Perfecționare a Personalului din Cultură și Artă, Pregătire Postliceală și Postuniversitară	Venituri extrabugetare
57.	Centrul de Informatică și Memorie Culturală	Venituri extrabugetare
58.	ARTEXIM	Venituri extrabugetare
59.	Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Național	Venituri extrabugetare
IV. Regii autonome
60.	Regia Autonomă a Imprimeriilor „Coresi".

Acte ale organelor administrației publice

Ministerul Finanțelor

Ordinul Nr. 1.283 din 7 octombrie 1994

Ministru de stat, ministrul finanțelor,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 449/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor,

în baza prevederilor art. 7 din Legea nr. 91/1993 privind datoria publică, ale art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 67/1994 privind regularizarea exercițiului financiar pentru anul 1993, ale Convenției încheiate între Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României,

emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă lansarea unei emisiuni de titluri de stat cu discont, numite certificate de trezorerie, seria D1 95.01.19, garantată de stat, în valoare nominală totală de nu mai mult de 136.020.345.800 lei.

Art. 2. - Emisiunea are 13.601 certificate de trezorerie în valoare nominală individuală de 10.000.000 lei și unul în valoare nominală individuală de 10.345.800 lei.

Art. 3. - Lansarea emisiunii de titluri de stat se efectuează prin Banca Națională a României care acționează ca agent al statului, de plată, înregistrare și transfer.

Art. 4. - Data emisiunii este joi, 20 octombrie 1994, cu scadență joi, 19 ianuarie 1995.

Art. 5. - Prețul titlului de stat cu discont, corespunzător unui randament y (rată a profitului) de 59%, se determină după formula:

<math> \text{P} = \frac {360}{\text{y} \times \text{D} + 360} \times 100 </math>

în care:

P = prețul titlului de stat cu discont;

y = randament (rata profitului %);

D = nr. de zile până la scadență.

Art. 6. - Lansarea emisiunii de titluri de stat se va face prin subscripție publică. Certificatele de trezorerie pot fi cumpărate de societăți bancare din România în nume propriu sau în numele clienților lor de către Trezoreria Statului și de alți agenți abilitați de Ministerul Finanțelor să facă parte din piața primară.

Cererile de subscriere se depun la Banca Națională a României până marți, 18 octombrie 1994.

După închiderea subscrierii, dar în aceeași zi, participanții vor fi informați asupra acceptării sau neacceptării totale sau parțiale a cererilor depuse.

Art. 7. - Plata certificatelor de trezorerie subscrise se va face la data emisiunii, respectiv 20 octombrie 1994, prin debitarea contului cumpărătorului, deschis la Banca Națională a României, cu suma reprezentând prețul inițial (valoarea inițială) al certificatelor de trezorerie cumpărate.

Răscumpărarea certificatelor de trezorerie se va face la data scadenței, respectiv 19 ianuarie 1995, prin creditarea contului deținătorului cu sume reprezentând valoarea nominală a certificatelor de trezorerie deținute.

Art. 8. - Certificatele de trezorerie nu se emit în formă fizică. Proprietatea asupra acestora va fi înregistrată la Banca Națională a României, iar orice schimbare de proprietate va fi anunțată acesteia în conformitate cu procedura stabilită.

Art. 9. - Prezenta emisiune nu beneficiază de facilități fiscale.

Art. 10. - Direcția generală creanțe și angajamente interne și externe ale statului din Ministerul Finanțelor va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Dan Mogoș,
secretar de stat

Ordinul Nr. 1.284 din 7 octombrie 1994

Ministru de stat, ministrul finanțelor,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 449/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor,

în baza prevederilor art. 7 din Legea nr. 91/1993 privind datoria publică, ale art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1994 privind reglementarea rambursării unor rate scadente ale datoriei publice interne, ale Convenției încheiate între Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României,

emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă lansarea unei emisiuni de titluri de stat cu discont, numite certificate de trezorerie, seria D2 95.01.19, garantată de stat, în valoare nominală totală de nu mai mult de 28.726.727.770 lei.

Art. 2. - Emisiunea are 2.872 certificate de trezorerie în valoare nominală de 10.000.000 lei și un certificat de trezorerie în valoare nominală individuală de 6.727.770 lei.

Art. 3. - Lansarea emisiunii de titluri de stat se efectuează prin Banca Națională a României care acționează ca agent al statului, de plată, înregistrare și transfer.

Art. 4. - Data emisiunii este joi, 20 octombrie 1994, cu scadență joi, 19 ianuarie 1995.

Art. 5. - Prețul titlului de stat cu discont, corespunzător unui randament y (rată a profitului) de 59%, se determină după formula:

<math> \text{P} = \frac {360}{\text{y} \times \text{D} + 360} \times 100 </math>

în care:

P = prețul titlului de stat cu discont;

y = randament (rata profitului %);

D = nr. de zile până la scadență.

Art. 6. - Lansarea emisiunii de titluri de stat se va face prin subscripție publică. Certificatele de trezorerie pot fi cumpărate de societăți bancare din România în nume propriu sau în numele clienților lor, de către Trezoreria statului și de alți agenți abilitați de Ministerul Finanțelor să facă parte din piața primară.