Monitorul Oficial 34/1992: Diferență între versiuni

Anul IV, Nr. [[issue::0034]] - Partea I - Miercuri, 4 martie [[year::1992]]

:În temeiul art. 62 alin. (1) din Constituția României,  

:'''Parlamentul României''' adoptă prezenta hotărâre.

:::Capitolul I

::'''Organizarea și desfășurarea ședințelor comune'''

:::Secțiunea 1

::'''Competență; convocarea ședințelor comune'''

# primirea mesajului Președintelui României (art. 62 alin. (2) lit. a) din Constituție);

# aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat (art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituție), a legilor rectificative și a contului de execuție bugetară;

# declararea mobilizării generale sau parțiale (art. 62 alin. (2) lit. c) din Constituție);

# declararea stării de război (art. 62 alin. (2) lit. d) din Constituție);

# suspendarea sau încetarea ostilităților militare (art. 62 alin. (2) lit. e) din Constituție);

# examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ale Curții de Conturi (art. 62 alin. (2) lit. f) din Constituție);

# numirea la propunerea Președintelui României, a directorului Serviciului Român de Informații și exercitarea controlului asupra activității acestui serviciu (art. 62 alin. (2) lit. g) din Constituție);

# dezbaterea textelor legislative aflate în divergență ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobării, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una din Camere, precum și adoptarea unui text definitiv în problemele divergente (art. 76 alin. (2) din Constituție);

# reexaminarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și reexaminarea legii adoptate în ședință comună, în condițiile art. 113 din Constituție, prin angajarea răspunderii Guvernului (art. 77 alin. (2) din Constituție);

# adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituției în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord (art. 147 alin. (2) din Constituție);

# depunerea jurământului de către Președintele României (art. 82 alin. (2) din Constituție);

# punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare (art. 84 alin. (3) din Constituție);

# suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigură interimatul în exercitarea acestei funcții, în cazul în care a săvârșit fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției (art. 95 alin. (1) și art. 98 din Constituție);

# încuviințarea stării de asediu sau a stării de urgență, în întreaga țară ori în unele localități, instituită de Președintele României (art. 93 alin. (1) din Constituție);

# dezbaterea programului și a listei Guvernului și acordarea votului de încredere (art. 102 alin. (3) din Constituție);

# retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură (art. 112 din Constituție);

# desfășurarea procedurii privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege (art. 113 din Constituție);

# alegerea magistraților ce compun Consiliul Superior al Magistraturii (art. 132 din Constituție);

# numirea membrilor Curții de Conturi (art. 139 alin. (4) din Constituție);

# numirea membrilor noii Curți Supreme de Justiție (art. 151 alin. (2) din Constituție);

# efectuarea altor numiri în funcții care, potrivit legii, intră în competența Parlamentului;

# adoptarea unor declarații, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;

# proclamarea rezultatelor referendumului național;

# primirea unor reprezentanți ai altor state sau ai unor organisme internaționale;

# celebrarea unor sărbători naționale sau a unor comemorări;

# constituirea unor comisii comune de anchetă sau a altor comisii speciale;

# alte situații în care birourile permanente ale celor două Camere consideră necesară convocarea lor în ședință comună.

Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, convocarea în ședință comună se face de drept în cazurile prevăzute la art. 92 alin. (2) și (3) și art. 93 din Constituție, iar în celelalte cazuri prevăzute la art. 1 din prezentul regulament, convocarea se face în condițiile alin. 1.

:::Secțiunea a 2-a

::'''Atribuțiile birourilor permanente; ordinea de zi'''

:a) adoptarea proiectului ordinii de zi a ședințelor comune ale Parlamentului;

:b) stabilirea datei și locului desfășurării ședințelor comune;

:c) pregătirea și asigurarea desfășurării în bune condiții a lucrărilor ședințelor comune.

Lucrările ședințelor comune ale birourilor permanente ale celor două Camere sunt conduse, prin rotație, de președinții acestora sau, în absența lor, de către unul din vicepreședinți.

Art. 5. - Materialele ce urmează a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit birourilor permanente cu cel puțin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazurile în care, potrivit Constituției și prezentului regulament, este necesară dezbaterea cu procedură de urgență în plenul Camerelor reunite.

În mod excepțional, în orice ședință comună, președintele Camerei Deputaților sau președintele Senatului poate propune modificarea ordinii de zi, la cererea, pentru motive temeinice, a unuia din birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Cameră, ori, după caz, la cererea Guvernului.

:::Secțiunea a 3-a

::'''Lucrările în comisiile permanente'''

Art. 9. - Biroul permanent al fiecărei Camere înaintează proiectele de legi, spre dezbatere și avizare în fond, comisiei permanente a fiecărei Camere în competența căreia intră materia reglementată prin proiect, putând sesiza și alte comisii permanente pentru a-și da avizul. În același mod se va proceda și pentru alte materiale care, potrivit art. 1, se dezbat în ședință comună a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit că este necesară dezbaterea și avizarea în comisii permanente.

Art. 11. - Ședințele comune ale comisiilor nu sunt publice. În mod excepțional, comisiile permanente sesizate în fond pot hotărî ca la dezbaterile lor să fie invitați și specialiști ai unor autorități publice, reprezentanți ai presei, precum și condițiile în care lucrările pot fi transmise la radio sau televiziune, dacă acest lucru nu aduce atingere unor interese naționale care recomandă păstrarea secretului dezbaterilor.

La ședințele comune ale comisiilor permanente au dreptul să participe deputații și senatorii din alte comisii, care au făcut propuneri sau amendamente, precum și specialiști de pe lângă comisiile permanente și din compartimentul tehnic-legislativ al fiecărei Camere.

Art. 12. - Comisiile permanente sesizate în fond lucrează legal, în ședințe comune, în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților, cât și din numărul senatorilor care le compun; hotărârile se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți.

Art. 15. - Președinții comisiilor permanente sesizate în fond pot stabili, de comun acord, un termen în care să le fie remise avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau alte propuneri.

Art. 16. - După examinarea proiectului de lege sau a altor propuneri, a avizelor și a amendamentelor scrise primite, unu sau mai mulți raportori desemnați de comisiile permanente reunite, la propunerea președinților acestora, vor întocmi un raport comun, care va fi supus aprobării prin vot.

:::Secțiunea a 4-a

::'''Desfășurarea ședințelor comune'''

Art. 19. - Ședințele comune ale celor două Camere sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea președintelui care conduce ședința sau a unui grup parlamentar, se hotărăște, cu cel puțin jumătate plus unu din voturile deputaților și senatorilor prezenți, ca acestea să fie secrete.

în masă sunt obligate să dea publicității cele arătate de acesta. Dacă abaterea se repetă, președintele va putea, consultând Camerele reunite, să retragă, pe un anumit timp, autorizația de participare la lucrări a reprezentanților mijloacelor de informare în masă aflați în culpă.

Art. 26. - Președintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor.

Vorbitorii sunt obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt. În caz contrar, președintele le atrage atenția și, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul.

Art. 27. - Președintele va da cuvântul oricând unui deputat sau senator pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa, limitând timpul acordat în acest scop.

Art. 30. - Președintele cheamă la ordine deputații sau senatorii care tulbură dezbaterile sau creează agitație. El poate întrerupe ședința când tulburarea persistă și poate dispune evacuarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfășurarea normală a lucrărilor ședinței comune.

:::Secțiunea a 5-a

::'''Procedura de vot'''

Art. 32. - Votul deputaților și al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.  

 

Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, prin ridicare în picioare ori prin apel nominal, iar rezultatul votării se comunică de către președintele care conduce ședința.

Art. 35. - Votarea prin apel nominal se face în modul următor: președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor „pentru” și „contra”; unul dintre secretari dă citire numelui și prenumelui deputaților și senatorilor; fiecare deputat și senator răspunde „pentru” sau „contra”.

Art. 37. - În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele și prenumele candidatului, funcția pentru care acesta candidează și, după caz, grupul parlamentar din care face parte.

Art. 38. - Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat se face cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

Punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare se hotărăște cu votul a cel puțin două treimi din numărul  deputaților și senatorilor.

Dacă în sală nu sunt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților și senatorilor, președintele care conduce ședința comună a celor două Camere amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.

Art. 43. - Președintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să ceară ambelor Camere, printr-un mesaj motivat, o nouă deliberare asupra legii sau a unor articole din lege adoptate în ședința comună a celor două Camere. În acest caz, după reexaminarea legii sau a articolelor în cauză, potrivit procedurii legislative, cele două Camere ale Parlamentului, în ședință comună, se pronunță asupra obiecțiilor cuprinse în mesajul Președintelui României; ele se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor în cazul legilor constituționale, cu votul majorității deputaților și senatorilor în cazul legilor organice și cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți în cazul legilor ordinare.

Dacă obiecțiile cuprinse în mesaj sunt respinse, legea se trimite spre promulgare în redactarea inițială.

:::Capitolul II

::'''Proceduri speciale'''

:::Secțiunea 1

::'''Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat'''

Art. 45. - Proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către birourile permanente, spre dezbatere și avizare, comisiilor pentru probleme de buget și de finanțe. Celelalte comisii avizează aceste proiecte în legătură cu acele capitole care intră sub incidența obiectului lor de activitate.

Art. 48. - Dezbaterea proiectelor de buget în ședință comună este precedată de prezentarea, de către inițiator, a elementelor de fundamentare a proiectelor, precum și a raportului comun. Raportul este prezentat de către unul din președinții comisiilor permanente sesizate în fond sau de către un raportor desemnat de aceștia.

 

În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente.

:::Secțiunea a 2-a

::'''Dezbaterea textelor legislative aflate în divergență'''

Art. 54. - În cazul în care un proiect de lege este adoptat în redactări diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una din Camere nu aprobă, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergență se supun dezbaterii Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună, cu respectarea regulilor procedurii legislative stabilite în secțiunea precedentă și la art. 38 alin. 2, 3 și 4.

:::Secțiunea a 3-a

::'''Raporturile Parlamentului cu Președintele României'''

Art. 57. - Ședința comună este prezidată de președinții Camerelor Parlamentului, unul dintre aceștia, după anunțarea scopului ședinței, dă cuvântul președintelui Curții Constituționale sau reprezentantului acestuia în cazul în care președintele nu poate fi prezent pentru a prezenta raportul privind validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României și invită candidatul a cărui alegere a fost validată să depună jurământul.

Depunerea jurământului se consemnează într-o declarație a Parlamentului, prin care acesta ia act de începerea exercitării mandatului Președintelui României.

Art. 58. - În cazul în care Președintele României sesizează Parlamentul cu una din situațiile prevăzute la art. 1 pct. 3, 4, 5 și 14 din prezentul regulament, birourile permanente ale Camerelor stabilesc întrunirea Parlamentului în ședință comună în termen de cel mult 24 de ore sau, după caz, de 48 de ore.

Art. 60. - Procedura de punere sub acuzare a Președintelui României se declanșează pe baza unei cereri semnate de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sunt imputate și încadrarea lor juridică. După primirea cererii de către birourile permanente, acestea vor informa neîntârziat Președintele României asupra cererii de punere sub acuzare.

Art. 64. - Dacă se hotărăște punerea sub acuzare a Președintelui României, Parlamentul, sub semnătura președinților celor două Camere, solicită de îndată procurorului general să sesizeze, potrivit legii, Curtea Supremă de Justiție.

În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curții Constituționale, Camerele Parlamentului se întrunesc în ședință comună, pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcție.

Art. 69. - Hotărârea adoptată de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcție a Președintelui României se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnătura președinților celor două Camere.

:::Secțiunea a 4-a

::'''Acordarea și retragerea încrederii acordate Guvernului'''

Art. 72. - Birourile permanente, în condițiile art. 3 din prezentul regulament, stabilesc data ședinței comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaților și senatorilor.

În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcția de prim-ministru.

Art. 78. - Moțiunea de cenzură inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor se prezintă birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moțiunea de cenzură se prezintă în ședința comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii.

Art. 79. - După prezentarea moțiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de inițiatorii acesteia, președintele care conduce ședința comună dă cuvântul primului-ministru sau, în cazul imposibilității participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziției Guvernului.

:::Secțiunea a 5-a

::'''Numiri și alegeri'''

:::Secțiunea a 6-a

::'''Alte proceduri speciale'''

Art. 85. - Data ședinței comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autoritățile publice prevăzute de Constituție se stabilește cu respectarea unui termen de cel puțin 5 zile de la data difuzării lor către deputați și senatori.

:::Capitolul III

::'''Dispoziții finale'''

Art. 88. - Prezența la ședințele comune a deputaților și senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea și adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competență, la dezbaterea învestiturii și a moțiunii de cenzură, a mesajelor Președintelui României și a declarațiilor de politică generală ale Guvernului.