Monitorul Oficial 34/1992: Diferență între versiuni

Sari la navigare Sari la căutare

Monitorul Oficial 34/1992 (vedeți sursa)

Versiunea de la data 2 octombrie 2012 19:34

43 de octeți șterși ,  2 octombrie 2012
fără descrierea modificării
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 4: Linia 4:
= Monitorul Oficial al României =
= Monitorul Oficial al României =
Anul IV, Nr. [[issue::0034]] - Partea I - Miercuri, 4 martie [[year::1992]]
Anul IV, Nr. [[issue::0034]] - Partea I - Miercuri, 4 martie [[year::1992]]


== Hotărâri ale Parlamentului României ==
== Hotărâri ale Parlamentului României ==


=== Hotărâre privind Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului ===
=== Hotărâre privind Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului ===


În temeiul art. 62 alin. (1) din Constituția României,  
:În temeiul art. 62 alin. (1) din Constituția României,  


'''Parlamentul României''' adoptă prezenta hotărâre.
:'''Parlamentul României''' adoptă prezenta hotărâre.


Articol unic. - Se aprobă Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.
Articol unic. - Se aprobă Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.


{{SemnLege-comun-p|FelAct=hotărâre|dataSed=3 martie 1992, cu respectarea prevederilor art. 62 alin. (1) din Constituția României|pt1= |presCd=Marțian Dan|pt2=p. |presSenat=Oliviu Gherman|dataAct=3 martie 1992|nrAct=4}}
{{SemnLege-comun-p|FelAct=hotărâre|dataSed=3 martie 1992, cu respectarea prevederilor art. 62 alin. (1) din Constituția României|pt1= |presCd=Marțian Dan|pt2=p. |presSenat=Oliviu Gherman|dataAct=3 martie 1992|nrAct=4}}
Linia 25: Linia 22:
:::Capitolul I
:::Capitolul I


'''Organizarea și desfășurarea ședințelor comune'''
::'''Organizarea și desfășurarea ședințelor comune'''


:::Secțiunea 1
:::Secțiunea 1


'''Competență; convocarea ședințelor comune'''
::'''Competență; convocarea ședințelor comune'''


Art. 1. - Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în ședințe comune pentru:
Art. 1. - Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în ședințe comune pentru:
 
# primirea mesajului Președintelui României (art. 62 alin. (2) lit. a) din Constituție);
1. primirea mesajului Președintelui României (art. 62 alin. (2) lit. a) din Constituție);
# aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat (art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituție), a legilor rectificative și a contului de execuție bugetară;
 
# declararea mobilizării generale sau parțiale (art. 62 alin. (2) lit. c) din Constituție);
2. aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat (art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituție), a legilor rectificative și a contului de execuție bugetară;
# declararea stării de război (art. 62 alin. (2) lit. d) din Constituție);
 
# suspendarea sau încetarea ostilităților militare (art. 62 alin. (2) lit. e) din Constituție);
3. declararea mobilizării generale sau parțiale (art. 62 alin. (2) lit. c) din Constituție);
# examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ale Curții de Conturi (art. 62 alin. (2) lit. f) din Constituție);
 
# numirea la propunerea Președintelui României, a directorului Serviciului Român de Informații și exercitarea controlului asupra activității acestui serviciu (art. 62 alin. (2) lit. g) din Constituție);
4. declararea stării de război (art. 62 alin. (2) lit. d) din Constituție);
# dezbaterea textelor legislative aflate în divergență ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobării, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una din Camere, precum și adoptarea unui text definitiv în problemele divergente (art. 76 alin. (2) din Constituție);
 
# reexaminarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și reexaminarea legii adoptate în ședință comună, în condițiile art. 113 din Constituție, prin angajarea răspunderii Guvernului (art. 77 alin. (2) din Constituție);
5. suspendarea sau încetarea ostilităților militare (art. 62 alin. (2) lit. e) din Constituție);
# adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituției în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord (art. 147 alin. (2) din Constituție);
 
# depunerea jurământului de către Președintele României (art. 82 alin. (2) din Constituție);
6. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ale Curții de Conturi (art. 62 alin. (2) lit. f) din Constituție);
# punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare (art. 84 alin. (3) din Constituție);
 
# suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigură interimatul în exercitarea acestei funcții, în cazul în care a săvârșit fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției (art. 95 alin. (1) și art. 98 din Constituție);
7. numirea la propunerea Președintelui României, a directorului Serviciului Român de Informații și exercitarea controlului asupra activității acestui serviciu (art. 62 alin. (2) lit. g) din Constituție);
# încuviințarea stării de asediu sau a stării de urgență, în întreaga țară ori în unele localități, instituită de Președintele României (art. 93 alin. (1) din Constituție);
 
# dezbaterea programului și a listei Guvernului și acordarea votului de încredere (art. 102 alin. (3) din Constituție);
8. dezbaterea textelor legislative aflate în divergență ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobării, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una din Camere, precum și adoptarea unui text definitiv în problemele divergente (art. 76 alin. (2) din Constituție);
# retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură (art. 112 din Constituție);
 
# desfășurarea procedurii privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege (art. 113 din Constituție);
9. reexaminarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și reexaminarea legii adoptate în ședință comună în condițiile art. 113 din Constituție, prin angajarea răspunderii Guvernului (art. 77 alin. (2) din Constituție);
# alegerea magistraților ce compun Consiliul Superior al Magistraturii (art. 132 din Constituție);
 
# numirea membrilor Curții de Conturi (art. 139 alin. (4) din Constituție);
10. adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituției în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord (art. 147 alin. (2) din Constituție);
# numirea membrilor noii Curți Supreme de Justiție (art. 151 alin. (2) din Constituție);
 
# efectuarea altor numiri în funcții care, potrivit legii, intră în competența Parlamentului;
11. depunerea jurământului de către Președintele României (art. 82 alin. (2) din Constituție);
# adoptarea unor declarații, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;
 
# proclamarea rezultatelor referendumului național;
12. punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare (art. 84 alin. (3) din Constituție);
# primirea unor reprezentanți ai altor state sau ai unor organisme internaționale;
 
# celebrarea unor sărbători naționale sau a unor comemorări;
13. suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigură interimatul în exercitarea acestei funcții, în cazul în care a săvârșit fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției (art. 95 alin. (1) și art. 98 din Constituție);
# constituirea unor comisii comune de anchetă sau a altor comisii speciale;
 
# alte situații în care birourile permanente ale celor două Camere consideră necesară convocarea lor în ședință comună.
14. încuviințarea stării de asediu sau a stării de urgență, în întreaga țară ori în unele localități, instituită de Președintele României (art. 93 alin. (1) din Constituție);
 
15. dezbaterea programului și a listei Guvernului și acordarea votului de încredere (art. 102 alin. (3), din Constituție);
 
16. retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură (art. 112 din Constituție);
 
17. desfășurarea procedurii privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege (art. 113 din Constituție);
 
18. alegerea magistraților ce compun Consiliul Superior al Magistraturii (art. 132 din Constituție);
 
19. numirea membrilor Curții de Conturi (art. 139 alin. (4) din Constituție);
 
20. numirea membrilor noii Curți Supreme de Justiție (art. 151 alin. (2) din Constituție);
 
21. efectuarea altor numiri în funcții care, potrivit legii, intră în competența Parlamentului;
 
22. adoptarea unor declarații, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;
 
23. proclamarea rezultatelor referendumului național;
 
24. primirea unor reprezentanți ai altor state sau ai unor organisme internaționale;
 
25. celebrarea unor sărbători naționale sau a unor comemorări;
 
26. constituirea unor comisii comune de anchetă sau a altor comisii speciale;
 
27. alte situații în care birourile permanente ale celor două Camere consideră necesară convocarea lor în ședință comună.


Art. 2. - Convocarea Camerelor în ședință comună se face de președinții acestora, de comun acord.
Art. 2. - Convocarea Camerelor în ședință comună se face de președinții acestora, de comun acord.
Linia 93: Linia 63:
:::Secțiunea a 2-a
:::Secțiunea a 2-a


'''Atribuțiile birourilor permanente; ordinea de zi'''
::'''Atribuțiile birourilor permanente; ordinea de zi'''


Art. 3. - Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului se întrunesc în ședință comună, la convocarea președinților acestora, pentru:
Art. 3. - Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului se întrunesc în ședință comună, la convocarea președinților acestora, pentru:
:a) adoptarea proiectului ordinii de zi a ședințelor comune ale Parlamentului;
:a) adoptarea proiectului ordinii de zi a ședințelor comune ale Parlamentului;
:b) stabilirea datei și locului desfășurării ședințelor comune;
:b) stabilirea datei și locului desfășurării ședințelor comune;
:c) pregătirea și asigurarea desfășurării în bune condiții a lucrărilor ședințelor comune.
:c) pregătirea și asigurarea desfășurării în bune condiții a lucrărilor ședințelor comune.


Linia 124: Linia 97:
:::Secțiunea a 3-a
:::Secțiunea a 3-a


'''Lucrările în comisiile permanente'''
::'''Lucrările în comisiile permanente'''


Art. 9. - Biroul permanent al fiecărei Camere înaintează proiectele de legi, spre dezbatere și avizare în fond, comisiei permanente a fiecărei Camere în competența căreia intră materia reglementată prin proiect, putând sesiza și alte comisii permanente pentru a-și da avizul. În același mod se va proceda și pentru alte materiale care, potrivit art. 1, se dezbat în ședință comună a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit că este necesară dezbaterea și avizarea în comisii permanente.
Art. 9. - Biroul permanent al fiecărei Camere înaintează proiectele de legi, spre dezbatere și avizare în fond, comisiei permanente a fiecărei Camere în competența căreia intră materia reglementată prin proiect, putând sesiza și alte comisii permanente pentru a-și da avizul. În același mod se va proceda și pentru alte materiale care, potrivit art. 1, se dezbat în ședință comună a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit că este necesară dezbaterea și avizarea în comisii permanente.
Linia 158: Linia 131:
În cazul nerespectării acestui termen, comisiile reunite, sesizate în fond, vor putea redacta raportul fără a mai aștepta avizele celorlalte comisii.
În cazul nerespectării acestui termen, comisiile reunite, sesizate în fond, vor putea redacta raportul fără a mai aștepta avizele celorlalte comisii.


Art. 16. - După examinarea proiectului de lege sau a altor propuneri, a avizelor și a amendamentelor scrise primite, unu sau mai mulți raportori desemnați de comisiile permanente reunite, la propunerea președinților acestora, vor întocmi un raport comun, care va fi supus  
Art. 16. - După examinarea proiectului de lege sau a altor propuneri, a avizelor și a amendamentelor scrise primite, unu sau mai mulți raportori desemnați de comisiile permanente reunite, la propunerea președinților acestora, vor întocmi un raport comun, care va fi supus aprobării prin vot.
aprobării prin vot.


În raport se va face referire la toate avizele celorlalte comisii și la toate propunerile de amendamente primite.
În raport se va face referire la toate avizele celorlalte comisii și la toate propunerile de amendamente primite.
Linia 169: Linia 141:
:::Secțiunea a 4-a
:::Secțiunea a 4-a


'''Desfășurarea ședințelor comune'''
::'''Desfășurarea ședințelor comune'''


Art. 18. - Lucrările ședințelor comune sunt conduse, alternativ, de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului, asistați de doi secretari, câte unul de la fiecare Cameră.
Art. 18. - Lucrările ședințelor comune sunt conduse, alternativ, de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului, asistați de doi secretari, câte unul de la fiecare Cameră.
Linia 230: Linia 202:
:::Secțiunea a 5-a
:::Secțiunea a 5-a


'''Procedura de vot'''
::'''Procedura de vot'''


Art. 32. - Votul deputaților și al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.  
Art. 32. - Votul deputaților și al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.  
Linia 250: Linia 222:
Art. 36. - Votul prin bile se desfășoară astfel: în fața președintelui care conduce lucrările ședinței comune se așează o urnă albă și alta neagră. Deputații și senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, una albă și una neagră, și le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot „pentru”, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot „contra”.
Art. 36. - Votul prin bile se desfășoară astfel: în fața președintelui care conduce lucrările ședinței comune se așează o urnă albă și alta neagră. Deputații și senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, una albă și una neagră, și le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot „pentru”, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot „contra”.


Art. 37. - În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele și prenumele candidatului, funcția pentru care acesta candidează și după caz, grupul parlamentar din care face parte.
Art. 37. - În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele și prenumele candidatului, funcția pentru care acesta candidează și, după caz, grupul parlamentar din care face parte.


Deputatul și senatorul votează „pentru” lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse; ei votează „contra” ștergând numele și prenumele persoanei propuse.
Deputatul și senatorul votează „pentru” lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse; ei votează „contra” ștergând numele și prenumele persoanei propuse.
Linia 264: Linia 236:
Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile ordinare și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a celorlalte hotărâri care se iau în ședințele comune este supusă regulii majorității simple, ele putând fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune.
Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile ordinare și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a celorlalte hotărâri care se iau în ședințele comune este supusă regulii majorității simple, ele putând fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune.


Punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare se hotărăște cu votul a cel puțin două   treimi din numărul  deputaților și senatorilor.
Punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare se hotărăște cu votul a cel puțin două treimi din numărul  deputaților și senatorilor.


Suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigură interimatul funcției se hotărăște cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigură interimatul funcției se hotărăște cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Linia 292: Linia 264:
:::Capitolul II
:::Capitolul II


'''Proceduri speciale'''
::'''Proceduri speciale'''


:::Secțiunea 1
:::Secțiunea 1


'''Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat'''
::'''Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat'''


Art. 44. - Proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se întocmesc anual de către Guvern și se supun aprobării ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului.
Art. 44. - Proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se întocmesc anual de către Guvern și se supun aprobării ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului.
Linia 315: Linia 287:


Reprezentantul Guvernului are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.
Reprezentantul Guvernului are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.
În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente.
În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente.


Linia 333: Linia 306:
:::Secțiunea a 2-a
:::Secțiunea a 2-a


'''Dezbaterea textelor legislative aflate în divergență'''
::'''Dezbaterea textelor legislative aflate în divergență'''


Art. 54. - În cazul în care un proiect de lege este adoptat în redactări diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una din Camere nu aprobă, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergență se supun dezbaterii Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună, cu respectarea regulilor procedurii legislative stabilite în secțiunea precedentă și la art. 38 alin. 2, 3 și 4.
Art. 54. - În cazul în care un proiect de lege este adoptat în redactări diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una din Camere nu aprobă, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergență se supun dezbaterii Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună, cu respectarea regulilor procedurii legislative stabilite în secțiunea precedentă și la art. 38 alin. 2, 3 și 4.
Linia 341: Linia 314:
:::Secțiunea a 3-a
:::Secțiunea a 3-a


'''Raporturile Parlamentului cu Președintele României'''
::'''Raporturile Parlamentului cu Președintele României'''


Art. 56. - În termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României de către Curtea Constituțională, președinții celor două Camere ale Parlamentului convoacă deputații și senatorii, în ședință comună, pentru depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată.
Art. 56. - În termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României de către Curtea Constituțională, președinții celor două Camere ale Parlamentului convoacă deputații și senatorii, în ședință comună, pentru depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată.
Linia 393: Linia 366:
:::Secțiunea a 4-a
:::Secțiunea a 4-a


'''Acordarea și retragerea încrederii acordate Guvernului'''
::'''Acordarea și retragerea încrederii acordate Guvernului'''


Art. 71. - Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea și difuzarea către deputați și senatori a programului și listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru.
Art. 71. - Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea și difuzarea către deputați și senatori a programului și listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru.
Linia 433: Linia 406:
:::Secțiunea a 5-a
:::Secțiunea a 5-a


'''Numiri și alegeri'''
::'''Numiri și alegeri'''


Art. 83. - Dezbaterea, în ședința comună a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri și alegeri în funcțiile prevăzute la art. 1 pct. 7, 18, 19, 20 și 21 din prezentul regulament se face pe baza raportului comun întocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere.
Art. 83. - Dezbaterea, în ședința comună a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri și alegeri în funcțiile prevăzute la art. 1 pct. 7, 18, 19, 20 și 21 din prezentul regulament se face pe baza raportului comun întocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere.
Linia 441: Linia 414:
:::Secțiunea a 6-a
:::Secțiunea a 6-a


'''Alte proceduri speciale'''
::'''Alte proceduri speciale'''


Art. 85. - Data ședinței comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autoritățile publice prevăzute de Constituție se stabilește cu respectarea unui termen de cel puțin 5 zile de la data difuzării lor către deputați și senatori.
Art. 85. - Data ședinței comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autoritățile publice prevăzute de Constituție se stabilește cu respectarea unui termen de cel puțin 5 zile de la data difuzării lor către deputați și senatori.
Linia 453: Linia 426:
:::Capitolul III
:::Capitolul III


'''Dispoziții finale'''
::'''Dispoziții finale'''


Art. 87. - La stabilirea cvorumului legal al ședințelor comune ale Camerelor Parlamentului, nu este socotit în numărul regulamentar cerut deputatul sau senatorul care nu participă la lucrări pentru că a primit de la Parlament o însărcinare temporară care împiedică prezența la ședință.
Art. 87. - La stabilirea cvorumului legal al ședințelor comune ale Camerelor Parlamentului, nu este socotit în numărul regulamentar cerut deputatul sau senatorul care nu participă la lucrări pentru că a primit de la Parlament o însărcinare temporară care împiedică prezența la ședință.
Gall
Administratori
2.178 de modificări
Adus de la „http://wiki.civvic.ro/wiki/Special:MobileDiff/14261”

Meniu de navigare