Monitorul Oficial 35/1990: Diferență între versiuni

[[Category:Monitorul Oficial|*1990 0035]]

Anul II, Nr. [[issue::0035]] - Duminică, 18 martie [[year::1990]]

Organizațiile reprezentând minoritățile naționale înregistrate la data adoptării prezentului decret-lege, care nu întrunesc numărul de voturi necesar pentru a avea, potrivit alin. 1, un mandat în Adunarea Deputaților, au dreptul la un mandat de deputat.

Secțiile de votare se vor numerota pe municipii, sectoarele municipiului București, orașe și comune.

Locurile de afișare, precum și posibilitatea verificării înscrierii cetățenilor în liste, vor fi aduse la cunoștință publică prin presă și orice alt mijloc de publicitate de către organul care a întocmit listele; listele electorale se vor afișa și la fiecare secție de votare pentru alegătorii ce votează la acea secție.

Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care se află biroul președintelui. Cabinele, numele și ștampilele se vor asigura de către primăriile comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București.

Art. 55. - În ziua alegerilor, la ora 5, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor, după care închide și sigilează urnele, aplicând stampila de control a secției de votare.

Art. 56. - Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții.

Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ștampila care poartă mențiunea „Votat”, înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidați sau candidatul independent pe care îl votează.

Art. 65. - După închiderea votării, președintele biroului electoral al secției de votare va proceda la anularea buletinelor de vot rămase neîntrebuințate și la deschiderea urnelor, în prezența membrilor biroului și,

după caz, a persoanelor prevăzute la art. 56 alin. 3.

 

Președintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului independent votat și va arăta buletinul de vot celor prezenți.

 

Sunt nule buletinele care nu poartă pe ele ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au ștampila „Votat” sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere; aceste buletine nu intră în calculul voturilor exprimate.

 

Rezultatul se va consemna în două tabele; unul va fi ținut de către un membru al biroului electoral și altul de către candidații prezenți.

 

În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votanților, numărul voturilor nule, listele de candidați sau numele și prenumele candidaților independenți și numărul voturilor întrunite de fiecare.

 

Art. 66. - După deschiderea urnelor și numărătoarea voturilor, președintele secției de votare va încheia, pentru Adunarea Deputaților, Senat și Președintele României, câte un proces-verbal, în două exemplare. Procesul-verbal trebuie să cuprindă, după caz:

 

a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegători;

 

 

e) numărul voturilor obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;

 

 

g) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor și contestațiilor și a modului lor de soluționare, precum și a contestațiilor înaintate spre soluționare biroului electoral de circumscripție.

 

Procesele-verbale se vor semna de președinte și de membrii biroului.

 

Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.

 

Art. 67. - În tot timpul operațiunilor de votare și de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări și contestații cu privire la aceste operațiuni.

 

Contestațiile se formulează în scris și se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care va elibera dovada de primire.

 

Președintele biroului electoral al secției de votare va hotărî, de îndată, asupra contestațiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.

 

Art. 68. - Pentru fiecare categorie de organe alese se întocmește câte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale secției, precum și buletinele nule și cele contestate. Dosarele sigilate și ștampilate se vor înainta biroului electoral de circumscripție de către președintele biroului electoral al secției de votare și membrii biroului, cu pază militară, în cel mult 24 de ore.

 

Biroul electoral de circumscripție va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la tribunalul județean; partidele, formațiunile politice și candidații independenți vor putea obține copii legalizate de pe acest

 

 

 

 

 

La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție au dreptul să asiste persoanele prevăzute de art. 56 alin. 3.

 

 

 

a) în prima etapă, numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidați, precum și candidaților independenți, se stabilește în funcție de coeficientul electoral, determinat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele și candidații independenți la numărul mandatelor ce se atribuie în fiecare circumscripție; biroul electoral de circumscripție va repartiza fiecărei liste atâtea mandate

de câte ori se include coeficientul electoral în numărul total al voturilor exprimate pentru lista respectivă; atribuirea mandatelor de pe fiecare listă se va face în ordinea înscrierii candidaților pe listă și va începe cu lista de candidați pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obținut un număr cel puțin egal cu coeficientul electoral.

 

Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidați a partidelor sau formațiunilor politice cele care au rămas după atribuirea mandatelor, precum și cele inferioare coeficientului electoral;

 

b) în etapa a doua, Biroul Electoral Central va însuma pe întreaga țară voturile neutilizate pentru fiecare partid sau formațiune politică; numărul voturilor astfel obținute de fiecare partid sau formațiune politică se va împărți succesiv cu numerele 1, 2, 3, 4 etc., făcând-se atâtea împărțiri câte mandate au rămas nerepartizate pe întreaga țară în circumscripțiile electorale, ca urmare a prevederilor de la lit. a); dintre câturile astfel obținute se va înscrie în ordinea mărimii lor un număr egal cu cel al mandatelor ce urmează a fi repartizate; cel mai mic dintre aceste câturi va servi drept repartitor electoral; fiecărui partid sau formațiuni politice i se vor atribui atâtea mandate de câte ori repartitorul electoral se cuprinde în numărul total al voturilor centralizate pe întreaga țară, pentru partidul sau formațiunea politică respectivă; atribuirea mandatelor va începe cu partidul sau formațiunea politică pentru ale căror liste de candidați s-au exprimat cele mai multe voturi și va continua până la repartizarea completă a mandatelor rămase, potrivit numărului de voturi centralizate pentru fiecare partid sau formațiune politică;

 

c) în etapa a treia se va proceda la stabilirea candidaților din fiecare listă, cărora urmează să li se atribuie mandatul de deputat, în urma repartizării efectuate la nivel național, potrivit procedurii prevăzute la lit. b); în acest scop, Biroul Electoral Central va stabili pentru fiecare partid sau formațiune politică căreia i-au revenit mandate potrivit prevederilor de la lit. b) procentul pe care îl reprezintă voturile neutilizate în fiecare circumscripție electorală, din totalul voturilor neutilizate, însumate pe întreaga țară, pentru partidul sau formațiunea politică respectivă; procentele obținute se vor înscrie în ordine descrescătoare, în funcție de mărimea lor, pe circumscripții electorale; numărul de mandate ce urmează a fi repartizat candidaților de pe listele din fiecare circumscripție se determină după procentul de mai sus;

în cazurile în care din calcule nu rezultă numere întregi, rotunjirile se vor face la unitate, pornind de la o valoare medie stabilită prin împărțirea sumei tuturor fracțiunilor zecimale la numărul lor; fracțiunile sub valoarea medie se neglijează. În situația în care nu se pot atribui toate mandatele repartizate unei liste în cadrul etapei a doua, mandatele rămase se atribuie listei respective pe circumscripții electorale,

în ordinea descrescătoare a procentelor ce revin pe aceste circumscripții, până la atribuirea întregului număr de mandate repartizate listei respective. Dacă în cadrul acestei ultime proceduri, în două sau mai multe

circumscripții aceste procente sunt egale și numărul mandatelor nu este îndestulător pentru repartizare pe toate aceste circumscripții, atribuirea se va face de conducerea partidului sau formațiunii politice respective.

 

Biroul electoral de circumscripție eliberează certificatul doveditor al alegerii deputaților potrivit prevederilor de la lit. c), pe baza comunicării făcute de Biroul Electoral Central, în termen de 24 de ore.

 

Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși după epuizarea celor trei etape menționate în prezentul articol, sunt declarați supleanți ai listelor respective. În caz de vacanță a mandatelor de deputați aleși pe baza listelor depuse de partide și formațiuni politice, supleanții vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscriși în liste.

 

Art. 72. - Repartizarea mandatelor de senatori se va face de către biroul electoral de circumscripție.

 

Numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidați, precum și candidaților independenți, se stabilește în funcție de coeficientul electoral, determinat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele și candidații independenți la numărul mandatelor ce se atribuie în fiecare circumscripție; biroul electoral de circumscripție va repartiza fiecărei liste atâtea mandate de câte ori se include coeficientul electoral în numărul total al voturilor exprimate pentru lista respectivă; atribuirea mandatelor de pe fiecare listă se va face în ordinea înscrierii candidaților pe listă și va începe cu lista de candidați pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obținut un număr cel puțin egal cu coeficientul electoral.

 

În cazul în care, potrivit alin. 2, rămân mandate neatribuite, biroul electoral de circumscripție va repartiza mandatele rămase listelor sau candidaților independenți în ordinea descrescătoare a voturilor rămase neutilizate, ca urmare a aplicării coeficientului electoral.

 

În caz de vacanță a mandatelor de senatori, dispozițiile art. 71 alin. final se aplică în mod corespunzător.

 

Biroul electoral de circumscripție eliberează candidaților aleși certificatul doveditor al alegerii lor ca senatori.

 

Art. 73. - Pentru Președintele României centralizarea rezultatelor se face de către Biroul Electoral Central.

 

Este declarat Președintele României candidatul care a întrunit votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.

 

În cazul în care nici unul din candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează un al doilea tur de scrutin, în a doua duminică ce urmează alegerilor, între primii doi candidați clasificați în ordinea voturilor obținute.

 

Este declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, a obținut cel mai mare număr de voturi.

 

Art. 74. - Dacă din totalul alegătorilor, înscriși în listele electorale, dintr-o circumscripție electorală, au votat mai puțin de jumătate plus unu, biroul electoral de circumscripție face mențiune despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie, sesizând, de îndată, Biroul Electoral Central, pentru a se organiza noi alegeri.

 

 

rezultatului alegerilor.

 

a) numărul alegătorilor din circumscripția electorală, potrivit listelor de alegători;

 

 

c) numărul total al voturilor obținute pentru fiecare listă de candidați sau candidat independent;

 

 

e) modul în care au fost aplicate prevederile art. 71 lit. a) și art. 72, numele și prenumele candidaților aleși, precum și, după caz, partidul sau formațiunea politică ce i-a propus;

 

f) numărul voturilor rămase neutilizate ca urmare a aplicării coeficientului electoral pe fiecare listă în parte și candidații nealeși pentru fiecare partid sau formațiune politică, de pe listele de candidați;

 

 

Procesul-verbal, împreună cu întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formând un dosar, încheiat, sigilat și semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, cu pază militară, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore.

 

Art. 76. - Biroul Electoral Central rezolva întâmpinările și contestațiile depuse, hotărârile date fiind definitive, după care încheie câte un proces-verbal pentru Adunarea Deputaților, Senat și Președintele României, cuprinzând, după caz:

 

a) numărul total al alegătorilor potrivit listelor de alegători;

 

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne;

 

c) numărul total al voturilor valabil exprimate, pe întreaga țară;

 

 

e) constatarea cu privire la modul de aplicare de către birourile electorale de circumscripție a dispozițiilor art. 71 lit. a) și art. 72;

 

f) repartizarea mandatelor potrivit prevederilor art. 71 lit. b) și c), numele și prenumele deputaților astfel stabiliți, precum și circumscripțiile electorale pentru fiecare din aceștia;

 

 

h) organizațiile reprezentând minoritățile naționale care potrivit art. 71 nu au obținut nici un mandat de deputat; numele și prenumele primului candidat de pe lista acestor organizații care a întrunit cel mai mare

număr de voturi și care, potrivit art. 4 alin. 2, va primi calitatea de deputat.

 

Procesele-verbale se semnează de către președinte și ceilalți membri ai biroului în prezența cărora au fost întocmite.

 

Certificatul doveditor pentru deputatul prevăzut la lit. h) se eliberează de către Biroul Electoral Central.

 

Art. 77. - Biroul Electoral Central înaintează procesele-verbale prevăzute în art. 76 Adunării Deputaților și Senatului, în vederea validării alegerilor.

 

O dată cu aceste procese-verbale se înaintează și dosarele întocmite de birourile electorale de circumscripție.

 

Pentru Președintele României, procesul-verbal și dosarul alegerii se înaintează la Curtea Supremă de Justiție.

 

În cazul în care curtea constată că nici unul din candidați nu a întrunit majoritatea voturilor exprimate, se va proceda potrivit art. 73 alin. 3.

 

Art. 78. - Rezultatul alegerilor se publică în Monitorul Oficial și în presă, de către Biroul Electoral Central.

 

Capitolul VI

 

'''Parlamentul'''

 

Art. 79. - Adunarea Deputaților și Senatul se convoacă de drept în prima ședință, în a 20-a zi de la data alegerilor, și, separat, sub președinția celui mai în vârstă deputat sau senator, vor alege, dintre membrii

lor, câte o comisie de validare, alcătuită din reprezentanți ai mai multor partide sau formațiuni politice.

 

Comisiile de validare verifică dosarele și legalitatea alegerilor, după care propun Adunării Deputaților și Senatului validarea ori invalidarea mandatului fiecărui deputat și senator; validarea sau invalidarea se

 

După validarea mandatelor și declararea ca legal constituite, Adunarea Deputaților și Senatul își aleg, fiecare, organele de lucru și își adoptă regulamentele de funcționare.

 

Art. 80. - Adunarea Deputaților și Senatul, în ședință comună, se constituie, de drept, în Adunare Constituantă pentru adoptarea Constituției României.

 

Prezidarea lucrărilor Adunării Constituante se face de către președintele Adunării Deputaților și președintele Senatului, prin rotație.

 

Până la intrarea în vigoare a Constituției României, parlamentul își va desfășura activitatea și ca adunare legiuitoare. După intrarea în vigoare a Constituției, parlamentul va hotărî organizarea de noi alegeri în

 

Capitolul VII

 

'''Președintele României'''

 

Art. 81. - Validarea alegerii Președintelui României se face de Curtea Supremă de Justiție, în plenul său, în termen de 20 de zile de la data alegerilor.

 

Hotărârea curții se prezintă în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului. De la această dată cel ales este declarat Președintele României.

 

 

Dacă funcția de președinte devine vacantă sau președintele este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, președintele Senatului asigură interimatul exercitării funcției de Președinte al României. Când funcția

de președinte devine vacantă, se vor organiza alegeri în maximum 3 luni.

 

a) desemnează, ca prim-ministru, pe reprezentantul partidului sau formațiunii politice care a obținut majoritatea mandatelor în parlament; în cazul nerealizării acestei majorități desemnează pe un alt deputat sau senator, cu consultarea partidelor și formațiunilor politice reprezentate în parlament; componența guvernului se supune spre aprobare Adunării Deputaților și Senatului; primește din partea primului-ministru demisia

guvernului;

 

b) numește pe președintele și membrii Curții Supreme de Justiție, cu avizul Senatului, precum și pe procurorul general;

 

 

d) poate dizolva Adunarea Constituantă, cu acordul primului-ministru și al președinților Adunării Deputaților și Senatului, în cazul în care nu s-a adoptat Constituția în termen de 9 luni; în orice caz, Adunarea

Constituantă se dizolvă de drept dacă nu adoptă Constituția în cel mult 18 luni de la constituirea ei;

 

e) prezintă anual parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii;

 

f) poate declara mobilizarea parțială sau generală a armatei, cu aprobarea prealabilă a parlamentului; în cazuri excepționale, decizia Președintelui se supune spre aprobare parlamentului în cel mult 5 zile de la

 

g) instituie starea de urgență în întreaga țară sau în unele localități, cu încuviințarea parlamentului dată în cel mult 5 zile de la adoptarea acestei măsuri;

 

h) încheie tratate internaționale și le supune spre ratificare parlamentului;

 

i) acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și primește pe reprezentanții altor state;

 

j) acordă grațierea și comută pedepsele;

 

 

l) conferă decorațiile și titlurile de onoare;

 

m) promulgă legile.

 

În exercitarea atribuțiilor de mai sus, Președintele României emite decrete. Decretele sunt contrasemnate de primul-ministru.

 

Art. 83. - În cazul comiterii unor fapte ce-l fac nedemn pentru funcția de președinte, acesta va fi suspendat prin votul comun al Adunării Deputaților și Senatului. Președintele poate fi demis numai în urma unui referendum organizat în cel mult o lună de la data suspendării de către parlament.

 

Suspendarea, ca și propunerea de demitere, vor putea fi hotărâte de parlament numai dacă au fost cerute de cel puțin o treime din membrii Adunării Deputaților și Senatului.

 

Capitolul VIII

 

'''Contravenții și infracțiuni'''

 

Art. 84. - Constituie contravenții, în măsura în care potrivit legii nu sunt infracțiuni, următoarele fapte:

 

a) înscrierea cu bună știință a unei persoane în mai multe liste electorale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, precum și încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea listelor de alegători;

 

b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea celui interesat, a adeverinței privind exercitarea dreptului de vot;

 

c) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;

 

d) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror alte afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;

 

e) afișarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor prezentului decret-lege;

 

f) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidați;

 

 

h) refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute de art. 56 alin. 3;

 

i) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi, potrivit dispozițiilor art. 56 alin. 2;

 

j) refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot și ștampila de votare alegătorului înscris în listă sau care prezintă adeverință privind exercitarea dreptului de vot, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate;

 

k) întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale cu încălcarea dispozițiilor art. 66;

 

l) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia potrivit dispozițiilor art. 49, precum și sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secțiilor de votare sau în locurile prevăzute de art. 56

alin. 2, să voteze sau să nu voteze un anumit partid, formațiune politică, listă de candidați independenți sau candidat independent.

 

Art. 85. - Contravențiile prevăzute de art. 84 lit. d), e) și h) se sancționează cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei, cele de la lit. f), g), k) și l) cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i) și j) cu închisoare contravențională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 15.000 la 30.000 lei.

 

Art. 86. - Constatarea contravențiilor prevăzute de art. 84 se face prin proces-verbal întocmit de către:

 

a) ofițerii și subofițerii de poliție pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e), g), h), i), j) și l);

 

b) primarii și împuterniciții acestora pentru faptele prevăzute la lit. d) și e);

 

c) președintele biroului electoral de circumscripție pentru faptele prevăzute la lit. f) și k).

 

În cazul contravențiilor prevăzute la lit. d), e), f), g), h), k) și l), agentul constatator va stabili în procesul-verbal și amenda aplicată.

 

Contravențiilor prevăzute în alineatul precedent le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968, cu excepția art. 26.

 

Procesul-verbal de constatare a contravențiilor prevăzute la lit. a), b), c), i) și j) se va înainta judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția, care va aplica sancțiunea, ținând seama de dispozițiile Decretului nr. 153/1970.

 

Art. 87. - Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

 

În cazul în care, prin fapta prevăzută în alin. 1, s-a pricinuit o vătămare a integrității corporale sau a sănătății care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecințe: pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanenta fizică ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este

Art. 88. - Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de către membrii secției de votare ori de către alte persoane, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

 

 

Art. 89. - Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze pentru o anumită listă de candidați sau candidat independent, precum și primirea

acestora de către alegători, în același scop, sau exercitarea dreptului de vot cu încălcarea prevederilor art. 5, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

 

Art. 90. - Utilizarea de buletine false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

 

 

Art. 91. - Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

 

 

Art. 94. - Pentru toate infracțiunile săvârșite în legătură cu alegerea parlamentului și a Președintelui României, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.

 

 

'''Dispoziții finale și tranzitorii'''

 

 

Orice acte făcute în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezentul decret-lege sunt scutite de taxa de timbru.

 

Art. 96. - Organizațiile minorităților naționale, constituite potrivit legii, care sunt reprezentate în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, se consideră similar formațiunilor politice, dacă propun liste de candidați din partea minorităților respective.

 

Art. 97. - Guvernul României va asigura, pentru sprijinirea activității birourilor electorale, statisticienii și personalul tehnic auxiliar necesar.

 

Pe perioada cât funcționează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii și personalul tehnic auxiliar, încadrați cu contract de muncă, se consideră detașați.

 

Art. 98. - Judecarea de către instanțe a întâmpinărilor, contestațiilor sau a oricăror alte cereri prevăzute de prezentul decret-lege, se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.

 

Art. 99. - Prezentul decret-lege se aplică până la adoptarea legii electorale elaborate pe baza noii Constituții.

 

Art. 100. - Legea electorală nr. 67/1974, precum și orice alte dispoziții contrare prezentului decret-lege, se abrogă.

 

{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|14 martie 1990|92}}