Monitorul Oficial 37/1995

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 7 aprilie 2012 11:33, autor: CivvicBot (discuție | contribuții) (convertesc issue:: la patru cifre.)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VII, Nr. issue::0037 - Partea I - Luni, 20 februarie year::1995

Decizii ale Curții Constituționale

Decizie Nr. 39[1] din 27 aprilie 1994

Victor Dan Zlătescu - președinte

Minai Constantinescu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Ioan Griga - procuror

Constantin Burada - magistrat-asistent

Pe rol pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor titlului IV din Codul penal privind „Infracțiuni contra avutului obștesc”, invocată de apărătorul inculpaților Roman Ion și Larie Ionel.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13 aprilie 1994, în lipsa părților, cu care procedura de citare a fost legal îndeplinită, concluziile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în încheierea din aceeași dată. Pronunțarea a fost amânată pentru data de 20 aprilie și apoi pentru data de 27 aprilie.

Curtea Constituțională,

având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit în cauză, dispozițiile art. 223 din Codul penal, prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 241/P din 2 iulie 1993 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu au fost trimiși în judecată Larie Ionel și Roman Ion, primul pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare - art. 223 din Codul penal, iar cel de-al doilea, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la delapidare - art. 26 raportat la art. 223 din Codul penal.

La Judecătoria Mediaș, în ședința din 20 septembrie 1993, apărătorul inculpaților a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul penal referitoare la avutul obștesc, deci și a normelor ce reglementează sancționarea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații.

Judecătoria Mediaș, prin încheierea nr. 2 din 20 septembrie 1993, a înaintat dosarul Curții Constituționale pentru a se pronunța asupra excepției.

În opinia exprimată, instanța ridică problema dacă în condițiile actualului sistem politico-juridic noțiunea de avut obștesc, astfel cum este definită în Codul penal, mai subzistă și dacă se mai justifică un tratament sancționator diferențiat în ceea ce privește infracțiunile contra avutului obștesc. Totodată face trimitere și la Decizia nr. 38 din 7 iulie 1993 a Curții Constituționale, însă apreciază că este o decizie de speță, astfel că se impune trimiterea dosarului Curții Constituționale pentru a se pronunța asupra excepției.

În vederea soluționării excepției au fost solicitate, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, care însă nu au dat curs cererii.

Cu privire la competența de soluționare a excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că, potrivit practicii sale constante, cât timp instanța de judecată nu a reținut că un text legal este abrogat conform art. 150 alin. (1) din Constituție, sesizând Curtea cu soluționarea excepției, aceasta este obligată să se pronunțe în virtutea dreptului constituțional al cetățenilor de a invoca neconstituționalitatea unui text legal pe care instanța înțelege să îl aplice. Abrogarea, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, este rezultatul contrarietății legii anterioare cu prevederile Constituției, astfel încât ea constituie nu numai o consecință a aplicării legii în timp, ci și o problemă de constituționalitate, ca urmare a supremației legii fundamentale în cadrul sistemului juridic.

Referitor la „excepția de neconstituționalitate a prevederilor din Codul penal privind avutul obștesc”, invocată de inculpați prin apărătorul lor, este de menționat că, potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepția poate viza numai acele dispoziții legale de care depinde judecarea cauzei. În speță, inculpații Larie Ionel și Roman Ion au fost trimiși în judecată în baza art. 223 din Codul penal și, drept consecință, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe numai cu privire la constituționalitatea acestui articol.

În legătură cu constituționalitatea dispozițiilor din Codul penal referitoare la avutul obștesc, Curtea Constituțională reține că interpretarea acestor dispoziții a făcut și obiectul Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 27 septembrie 1993. Prin decizia respectivă s-a statuat că dispozițiile Codului penal referitoare la infracțiunile contra avutului obștesc, deci și aceea prevăzută de art. 223 - delapidarea -, sunt abrogate parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, urmând să se aplice în continuare numai pentru bunurile proprietate publică prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție.

În baza deciziei sus-menționate, prin Decizia Curții Constituționale nr. 14 din 8 martie 1994 s-a respins recursul Ministerului Public împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 32 din 26 mai 1993 prin care se constatase că art. 223 din Codul penal a fost abrogat parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție și, în consecință, acesta urmează să se aplice numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice.

Rezultă deci că, în prezent, orice altă excepție de neconstituționalitate privind art. 223 din Codul penal este lipsită de obiect, deoarece, astfel cum s-a arătat, prin Decizia Curții Constituționale nr. 32/1993, rămasă definitivă prin Decizia Curții Constituționale nr. 14/1994, s-a constatat abrogarea parțială a acestui articol.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 1, art. 3 și art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992,

Curtea Constituțională, în numele legii, decide:

Respinge ca lipsită de obiect excepția de neconstituționalitate ridicată de Roman Ion și Larie Ionel în Dosarul nr. 2758/1993 al Judecătoriei Mediaș, întrucât, prin Decizia nr. 32 din 26 mai 1993, rămasă definitivă, Curtea Constituțională a constatat că art. 223 din Codul penal este abrogat parțial conform art. 150 alin. (1) din Constituție, dispozițiile acestuia urmând a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 27 aprilie 1994.

Președinte, Victor Dan Zlătescu

Magistrat-asistent, Constantin Burada



Decizie Nr. 118 din 16 noiembrie 1994

Vasile Gionea - președinte

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Miklos Fazakas - judecător

Antonie Iorgovan - judecător

Ioan Muraru - judecător

Ioan Griga - procuror

Constantin Burada - magistrat-asistent

Pe rol soluționarea recursului declarat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 39 din 27 aprilie 1994.

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dosarul fiind în stare de judecări, președintele completului acordă cuvântul procurorului pentru susținerea recursului.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului, casarea deciziei și respingerea excepției de neconstituționalitate, cu motivarea arătată în cererea de recurs.

Curtea Constituțională,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Decizia nr. 39 din 27 aprilie 1994 s-a respins ca lipsită de obiect excepția de neconstituționalitate ridicată de Roman Ion și Larie Ionel în Dosarul nr. 2758/1993 al Judecătoriei Mediaș, reținându-se că prin Decizia nr. 32 din 26 mai 1993 rămasă definitivă, Curtea Constituțională a constatat că art.223 din Codul penal este abrogat parțial conform art. 150 alin. (1) din Constituție, dispozițiile acestuia urmând a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

Împotriva acestei decizii Ministerul Public a declarat recurs, invocând următoarele motive:

  • Curtea Constituțională, constatând abrogarea, și-a depășit competența, încălcând astfel principiul constituțional al separației puterilor în stat;
  • soluția respingerii ca lipsită de obiect a excepției de neconstituționalitate, întemeiată pe caracterul obligatoriu al Deciziei nr. 32 din 26 mai 1993, închide calea sesizării Curții Constituționale cu orice altă excepție, chiar și atunci când aceasta ar privi un bun public nominalizat expres în art. 135 alin. (4) din Constituție;
  • nemotivarea deciziei și deci încălcarea dispozițiilor art. 13 și art. 16 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 261 din Codul de procedură civilă.

Curtea Constituțională,

examinând decizia atacată, motivele invocate de recurent, prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 și ale Regulamentului de organizare și funcționare a Curții Constituționale, constată că recursul nu este întemeiat.

Primul motiv de recurs privind lipsa competenței materiale a Curții Constituționale de a constata abrogarea unor prevederi legale nu poate fi primit deoarece, în cazul legilor anterioare Constituției, neconstituționalitatea prezintă un caracter specific, întrucât are o cauză posterioară legii, ce constă în contradicția sa cu textul noii Constituții, ceea ce conduce la abrogarea legii anterioare, potrivit art. 150 alin. (1) din legea fundamentală. Ca atare, abrogarea constituie nu numai o consecință a aplicării legii în timp, ci și o problemă de constituționalitate, astfel încât critica referitoare la depășirea competenței materiale a Curții este nefondată. Totodată este de menționat că recurentul nu face distincția între dreptul de a abroga o normă juridică, drept ce revine evident autorităților emitente sau celor ierarhic superioare, și dreptul de a constata abrogarea, ce revine autorităților ce aplică norma juridică. De aceea nu se poate reține că s-a încălcat principiul separației puterilor, astfel cum se susține prin recurs. Critica din recurs în sensul că prin soluția pronunțată se consideră abrogat și art. 145 din Codul penal nu are relevanță în cauză, deoarece decizia atacată nu se referă la prevederile sale, iar Curtea Constituțională l-a considerat întotdeauna constituțional, el definind termenul de obștesc (public), în acest sens, Curtea Constituțională a statuat că ocrotirea preferențială a avutului obștesc trebuie înțeleasă, în lumina Constituției, ca aplicându-se numai bunurilor ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice.

Cel de-al doilea motiv de recurs, potrivit căruia soluția respingerii excepției de neconstituționalitate întemeiată pe caracterul obligatoriu al Deciziei nr. 32/1993 închide calea sesizării Curții Constituționale cu orice altă excepție, chiar și atunci când aceasta privește un bun public dintre cele nominalizate în art. 135 alin. (4) din Constituție; de asemenea, nu poate fi acceptat întrucât nu ține seama de specificul jurisdicției constituționale. în caz de admitere a excepției de neconstituționalitate, decizia Curții produce efectele prevăzute de art. 145 alin. (2) din Constituție și de art. 26 din Legea nr. 47/1992 și deci textul anterior Constituției constatat ca abrogat, deoarece potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție este contrar acesteia, nu mai poate fi aplicat, fiind scos din legislație, în limita constatării abrogării. În conformitate cu art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept. Constatând în drept că art. 223 din Codul penal este abrogat parțial și că urmează să se aplice numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice, rămâne ca fiecare instanță de judecată să stabilească dacă este vorba sau nu de astfel de bunuri și să decidă dacă textele referitoare la infracțiunile privind avutul obștesc sunt sau nu aplicabile. Pe de altă parte, dacă Curtea Constituțională este sesizată cu excepții care vizează dispoziții neabrogate, chiar dacă sunt cuprinse în aceleași texte, ea le va cerceta în fond și deci calea sesizării Curții nu este închisă așa cum se susține de către recurent.

Nici cel de-al treilea motiv de recurs, în legătură cu nemotivarea deciziei, nu este fondat, deoarece, așa cum s-a mai arătat, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept. Critica recurentului cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 261 din Codul de procedură civilă nu ține seama de prevederile art. 16 din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora procedura jurisdicțională se completează cu regulile procedurii civile în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fața Curții Constituționale, iar compatibilitatea se hotărăște exclusiv de aceasta. Deci Curtea Constituțională este cea care spune dreptul și confruntă dispozițiile legale cu cele constituționale. De altfel, referirea la Decizia nr. 32/1993 nu înseamnă o nemotivare, ci, dimpotrivă, aplicarea consecventă a dispozițiilor constituționale și legale.

Pentru motivele arătate, recursul declarat de Ministerul Public urmează a fi respins.

Având în vedere prevederile art. 144 lit. c) și ale art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și ale art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 25 și 26 din Legea nr. 47/1992,

Curtea Constituțională, în numele legii, decide:

Respinge recursul declarat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 39 din 27 aprilie 1994. Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 16 noiembrie 1994.

Președintele Curții Constituționale, prof. dr. Vasile Gionea

Magistrat-asistent, Constantin Burada



Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind trecerea în patrimoniul Societății Comerciale „Compania de Librării” - S.A. București a unor spații comerciale și a terenurilor aferente

În vederea asigurării necesarului de spații comerciale destinate, prin construcție și repartizare, promovării și difuzării cărții și altor bunuri culturale,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă transmiterea fără plată a spațiilor comerciale și a terenurilor aferente acestora, din patrimoniul societăților comerciale prevăzute în anexă în patrimoniul Societății Comerciale „Compania de Librării” - S.A. București.

Art. 2. - Spațiile transmise, potrivit art. 1, Societății Comerciale „Compania de Librării” - S.A. București își vor păstra, în mod obligatoriu, destinația actuală, respectiv, de desfacere a cărții, interzicându-se schimbarea acestei destinații.

Art. 3. - Predarea-preluarea spațiilor comerciale și a terenurilor aferente se va face pe bază de protocol, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Capitalul social al societăților comerciale ce fac obiectul art. 1 se diminuează, iar capitalul social al Societății Comerciale „Compania de Librării” - S.A. București se majorează cu valoarea bunurilor predate, respectiv preluate, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 5. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 30 ianuarie 1995 | Nr. 78.

Contrasemnează:

Ministrul culturii, Marin Sorescu

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă


Anexă

Societățile comerciale cu capital de stat care transferă, pe bază de protocol, spațiile și terenurile aferente către Societatea Comercială „Compania de Librării” - S.A. București

Nr. crt. Adresa imobilului Persoana juridică de la care se transmite Persoana juridică la care se transmite Denumirea librăriei Suprafața desfășurată
0 1 2 3 4 5
1. șos. Colentina nr. 97, bloc 94 A Societatea Comercială „Crizantema” - S.A. Societatea Comercială „Compania de Librării” - S.A. București Nr. 47 126,00 m2
2. șos. Iancului nr. 128, bloc G Nr. 136 257,00 m2
3. Bd. Lacul Tei nr. 109, bloc 13 A Nr. 137 182,35 m2
4. Str. Edgar Quinet nr. 6 Societatea Comercială „Delicia” - S.A Nr. 88 313,00 m2
5. Calea Victoriei nr. 12 Nr. 95 610,00 m2
6. Bd. Camil Ressu nr. 26, bloc 6 bis Nr. 105 214,00 m2
7. Str. Emil Racoviță nr. 22 A, bloc 113 Societatea Comercială „Crisi” - S.A. Societatea Comercială „Compania de Librării” - S.A. București Nr. 103 153,25 m2
8. Calea Moșilor nr. 306, bloc 56 Societatea Comercială „Diham” - S.A. Nr. 23 și 42 202,00 m2
9. Str. Socului nr. 10, bloc M 4 Nr. 104 149,00 m2
10. Sos. Pantelimon nr. 358, bloc 15 ABC Nr. 107 99,60 m2
11. Str. Turda nr. 100, bloc 30 B Societatea Comercială „Optimex” - S.A. Nr. 116 108,00 m2
12. Bd. Armata Poporului nr. 12, bloc 13 A Nr. 86 166,00 m2
13. Bd. 1 Mai nr. 42, bloc C 35 Societatea Comercială „Primcom” - S.A. Nr. 56 304,14 m2
14. Sos. Pantelimon hr. 110, bloc 209 Societatea Comercială „Delfincom” - S.A. Nr. 24 118,00 m2
15. Sos. ștefan cel Mare nr. 46, bloc 33 B Nr. 115 361,00 m2
16. Sos. Iancului nr. 7, bl. 109 B Nr. 53 196,70 m2
17. Str. Vatra Luminoasă nr. 26, bloc 7 A Nr. 80 116,68 m2
18. Sos. Pantelimon nr. 91, bloc 403 Nr. 141 149,20 m2
19. Sos. ștefan cel Mare nr. 10 Anticariatele nr. 7 și 12 117,56 m2
20. Calea Moșilor nr. 237, bloc 53 Anticariatul nr. 11 60,05 m2
21. Sos. Pantelimon nr. 326, bloc D 2 CLM. 1 995,00 m2
22. Bd. Camil Ressu nr. 41(79) Societatea Comercială „Minerva” - S.A „Junimea” 147,61 m2
23. Bd. Basarab nr. 256 - Complex Nr. 69 123,46 m2
24. Sos. Berceni hr. 18, bloc 17 Societatea Comercială „Concordia” - S.A. Nr. 142 124,60 m2
25. Str. Baciului nr. 179, bloc 9 Societatea Comercială „Panduri” - S.A. „Globus” 58,00 m2
26. Calea Rahovei nr. 305, bloc 52 Nr. 96 286,00 m2
27. Str. Humulești nr. 252 Nr. 130 66,00 m2
28. Bd. Păcii nr. 140 - Complex Societatea Comercială „Practic” - S.A. „Lyceum” 90,00 m2
29. Drumul Taberei nr. 93, bloc 701 B Nr. 91 124,00 m2
30. Bd. Păcii nr. 23, bloc C 3 Nr. 129 191,00 m2
31. Bd. Constructorilor nr. 20, bloc 17 Societatea Comercială „Lujerului” - S.A. Nr. 111 118,67 m2
32. Bd. Uverturii nr. 27, bloc 14 A Societatea Comercială „Vest” - S.A. Nr. 30 183,50 m2
33. Bd. Metalurgiei nr. 16 - Complex Societatea Comercială „Astral” - S.A. Nr. 39 172,25 m2
34. Sos. București-Ploiești hr. 8 Societatea Comercială „Meteor” - S.A. Nr. 81 197,00 m2
35. Str. Brașov nr. 28, bloc C 719 Nr. 112 106,00 m2
36. Drumul Taberei nr. 90, bl. C 8 Nr. 135 222,00 m2
37. Str. Schitu Măgureanu nr. 6 Societatea Comercială „Capital” S.A. Nr. 4 60,00 m2
38. Sos. Alexandria hr. 18, bloc 25 Societatea Comercială „Universal” - S.A. Societatea Comercială „Compania de Librării” - S.A. București Nr. 45 207,02 m2
39. Calea Victoriei nr. 46-48 Societatea Comercială „Romarta” - S.A. Nr. 48 407,80 m2
40. Bd. N. Titulescu nr. 80, bloc 1 A Societatea Comercială „Amzei” - S.A. Nr. 125 129,30 m2
41. Sos. Pantelimon hr. 291, bloc 9 A Societatea Comercială „Lipsea” - S.A. Nr. 110 176,26 m2



Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Spații de învățământ pentru Facultatea de științe Economice din cadrul Universității Timișoara”, municipiul Timișoara

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Spații de învățământ pentru Facultatea de științe Economice din cadrul Universității Timișoara”, municipiul Timișoara, prevăzuți în anexa[2] la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului de stat și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 13 februarie 1995 | Nr. 96.

Contrasemnează:

p. Ministrul învățământului, Romulus Pop, secretar de stat

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș, secretar de stat



Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Extinderea cu 9 săli de clasă și o sală de sport la Scoală nr. 3 Pașcani”, județul Iași

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Extinderea cu 9 săli de clasă și o sală de sport la școala nr. 3 Pașcani”, județul Iași, prevăzuți în anexa[2] la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului de stat și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 13 februarie 1995 | Nr. 97.

Contrasemnează:

p. Ministrul învățământului, Romulus Pop, secretar de stat

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș, secretar de stat



Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Sală de sport și centru de recuperare, cu centrală termică pentru școala specială din localitatea Gura Humorului”, județul Suceava

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Sală de sport și centru de recuperare, cu centrală termică pentru școala specială din localitatea Gura Humorului”, județul Suceava, prevăzuți în anexa[2] la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanțarea obiectivului de investiții p văzut la art. 1 se face din fondurile bugetului de s și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 13 februarie 1995 | Nr. 98.

Contrasemnează:

p. Ministrul învățământului, Romulus Pop, secretar de stat

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș, secretar de stat



Hotărâre privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil proprietate publică a statului, situat în județul Bistrița-Năsăud, în administrarea Ministerului Justiției

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă transmiterea cu titlu gratuit a imobilului proprietate publică a statului, compus din construcții în suprafață construită desfășurată de 1.049 m2, precum și terenul aferent în suprafață de 1.602 m2, situat în municipiul Bistrița, Str. Dornei nr. 1, județul Bistrița-Năsăud, din administrarea Regiei Autonome de Gospodărie Comunală Bistrița în administrarea Ministerului Justiției.

Art. 2. - Predarea-primirea imobilului transmis potrivit art. 1 se face prin protocol încheiat între cele două părți.

Art. 3. - Patrimoniul Regiei Autonome de Gospodărie Comunală Bistrița se modifică în mod corespunzător, cu valoarea ce rezultă din aplicarea prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 13 februarie 1995 | Nr. 99.

Contrasemnează:

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș, secretar de stat


Diverse

Rectificare

În Lista oficială - 1995 a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului, aprobată prin Ordinul nr. 13/1995 al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 13 februarie 1995, se fac următoarele rectificări:

  • la pagina 5 din Monitorul Oficial, la coloana 1 din listă, în loc de 1.01-0 se va citi 1.01-01;
  • la pagina 13 din Monitorul Oficial, la coloana 1, în loc de 3.01-1 se va citi 3.01-10;
  • la pagina 30 din Monitorul Oficial, la coloana 6, în loc de 18000/- se va citi 1800/-.


Referințe

  1. A se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 118 din 16 noiembrie 1994, publicată în continuare.
  2. 2,0 2,1 2,2 Anexa se comunică numai beneficiarului de investiție.