Monitorul Oficial 42/1993

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. [[issue:: 42]] - Partea I - Joi, 25 februarie year::1993

Acte ale organelor administrației publice

Ordin privind regimul licențelor de export și import

Ministerul Comerțului

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 815/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Comerțului,
având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 215/1992 privind regimul licențelor de export și import,
ministrul comerțului emite următorul ordin:

Art. 1. - Ministerul Comerțului,eliberează licențe de export și import ca o condiție prealabilă ieșirii sau intrării din/în teritoriul vamal al României pentru următoarele categorii de mărfuri:

a) contingentate;

b) supuse unor limitări cantitative la import din România de către unele țări partenere și care se reglementează prin ordine separate ale ministrului comerțului;

c) supuse supravegherii de către unele țări partenere și care se reglementează prin ordine separate ale ministrului comerțului;

d) supuse regimului de control al exporturilor și importurilor, și anume:

  • mărfurile prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la prezentul ordin;
  • mărfurile prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 594/1992 privind regimul importurilor și exporturilor de articole și tehnologii supuse controlului destinației finale, precum și cel al controlului exporturilor pentru neproliferarea armelor nucleare, chimice și biologice și a rachetelor purtătoare de asemenea arme;
  • mărfurile prevăzute în anexa la Ordinul nr. 150/1992 al ministrului comerțului privind acordarea licențelor de import/export pentru unele substanțe chimice introduse sub control internațional;

e) temporar neadmise la export, dar care au rezultat din operațiuni în lohn sau processing, pentru aprovizionare nave și aeronave străine, aprovizionare pentru personalul român de pe șantierele din străinătate, precum și, cu excepția produselor interzise prin lege, pentru livrări în cadrul contractelor de construcții-montaj și instalații complexe;

f) temporar neadmise la export, dar care se trimit pentru operațiuni de lohn sau processing în străinătate;

g) mărfuri provenite din ajutoarele economice din străinătate (conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 470/1992).

Art. 2. - Sunt supuse licențelor de operațiune următoarele:

a) operațiunile comerciale cu decontare în conturi de cliring, barter sau cooperare, convenite pe baza acordurilor guvernamentale încheiate de România cu țările cuprinse în anexa nr. 3 la prezentul ordin (conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 555/1992);

b) operațiunile de recuperare a creanțelor externe ale României, din țările cuprinse în anexa nr. 4 la prezentul ordin;

c) operațiunile care se realizează în baza unor credite acordate sau contractate la nivel guvernamental;

d) operațiunile legate de export/import, încheiate la nivel de agenți economici.

Art. 3. - Licențele eliberate în condițiile art. 2 se utilizează numai pentru formalitățile de derulare, decontare și evidență bancară a operațiunilor și nu sunt necesare la vămuirea mărfurilor care fac obiectul operațiunilor respective decât în cazul în care aceste mărfuri sunt supuse, în același timp, și prevederilor art. 1 din prezentul ordin.

Art. 4. - Sunt interzise la export și/sau import mărfurile cuprinse în anexele nr. 5 și 6 la prezentul ordin.

Art. 5. - Instrucțiunile privind eliberarea licențelor de export și import sunt cuprinse în anexa nr. 7 la prezentul ordin.

Art. 6. - Codificarea condițiilor de plata este prezentată în anexa nr. 8 la prezentul ordin.

Art. 7. - Codificarea numărului licenței de export sau import este prezentată în anexa nr. 9 la prezentul ordin.

Art. 8. - Formularele tipizate pentru cererile de licență sunt prezentate în anexele nr. 10, 11 și 12 pentru export și nr. 13, 14 și 15 pentru import.

Art. 9. - Formularele tipizate pentru cererile de licență de operațiune sunt prezentate în anexele nr. 16, 17 și 18 pentru export și nr. 19, 20 și 21 pentru import.

Art. 10. - Anexele nr. 1-21 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 11. - Prezentul ordin anulează prevederile ordinelor ministrului comerțului și turismului nr. 49/1990, 18/1991, 62/1992 și 101/1992.

Ministrul comerțului,
Constantin Teculescu
București, 29 ianuarie 1993 | Nr. 2.


Anexa Nr. 1

Lista mărfurilor supuse controlului pentru care se eliberează licențe de export și import conform art. 1 lit. d) prima liniuță

I. La export
  1. Arme și muniții autorizate de lege (Hotărârea Guvernului nr. 547/1992)
  2. Echipament militar și alte produse speciale autorizate de lege (Hotărârea Guvernului nr. 547/1992)
  3. Produse explozibile și toxice autorizate de lege
  4. Substanțe stupefiante și psihotrope autorizate de lege
  5. Metale prețioase, pietre prețioase și obiecte confecționate din acestea, a căror scoatere din țară este permisă potrivit legii
  6. Documentații privind drepturi de licență și know-how
  7. Mărfuri care tranzitează zone supuse embargoului prin rezoluții ale Consiliului de Securitate al O.N.U.
II. La import
  1. Arme și muniții autorizate de lege (Hotărârea Guvernului nr. 547/1992)
  2. Echipament militar și alte produse speciale autorizate de lege (Hotărârea Guvernului nr. 547/1992)
  3. Produse explozibile și toxice autorizate de lege
  4. Substanțe stupefiante și psihotrope autorizate de lege
  5. Deșeuri valorificabile admise la import condiționat (anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 340/1992, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 437/1992), precum și produse periculoase pentru sănătatea populației și pentru mediul înconjurător (pozițiile 15, 17, 18, 21, 22, 26 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 340/1992, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 437/1992)
  6. Mărfuri care tranzitează zone supuse embargoului prin rezoluții ale Consiliului de Securitate al O.N.U.


Anexa Nr. 2

Lista materialelor radioactive și instalațiilor nucleare, altele decât cele utilizabile, în mod direct, la producerea unui dispozitiv exploziv nuclear

Poziția din Tariful vamal Denumirea mărfii
2844.40 Materiale radioactive în orice stare de agregare, exclusiv deșeurile radioactive, altele decât cele ce ar putea servi la proliferarea armelor nucleare
2844.50 Combustibil nuclear ars
90 22 Instalații, aparate sau dispozitive care extrag, produc, prelucrează ori conțin materiale radioactive sau generatori de radiații nucleare[1], indiferent de domeniul de utilizare, inclusiv în medicină
9022.11 Aparate cu raze X folosite în medicină, chirurgie, stomatologie sau medicina veterinară, inclusiv aparate pentru radiografii sau radioterapie
9022.19 Aparate cu raze X, pentru alte întrebuințări, inclusiv aparate pentru radiografii sau radioterapie
9022.21 Aparate cu radiații alfa, beta sau gama, folosite în medicină, chirurgie, stomatologie sau în medicina veterinară, inclusiv aparate pentru radiografii sau radioterapie
9022.29 Aparate cu radiații alfa, beta sau gama, pentru ale întrebuințări, inclusiv aparate pentru radiografii
9022.30 Tuburi cu raze X
9022.90 Altele, inclusiv părți și accesorii
9030.10 Instrumente și aparate pentru măsurarea radiațiilor nucleare[1].

Notă:

În vederea eliberării licențelor de import sau export pentru produsele de mai sus, agenții economici, o dată cu solicitarea licenței, fac dovada că autoritățile competente din țara destinatarului final au dat asigurări explicite că acestea:

  • vor face obiectul protecției fizice efective pentru a preveni folosirea și manipularea neautorizată;
  • vor fi supuse, după caz, aplicării garanțiilor Agenției Internaționale pentru Energia Atomică, în conformitate cu prevederile documentului AIEA GOV/1621;
  • vor fi transportate cu respectarea cerințelor specifice;
  • vor fi respectate, după caz, prescripțiile cu privire la protecția contra radiațiilor.

Totodată, solicitantul de licență trebuie să facă dovada unei garanții financiare pentru acoperirea plafonului stabilit prin lege pentru răspunderea civilă pentru daune nucleare.

Eliberarea licențelor pentru importul sau exportul materialelor radioactive sau instalațiilor nucleare este condiționată și de prezentarea, de către solicitantul de licență, a autorizației de import/export emisă în acest sens, conform prevederilor Legii nr. 61/1974, de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.


Anexa Nr. 3

Lista țărilor cu care operațiunile comerciale se decontează și în conturi de cliring, de barter sau de cooperare convenite pe buza unor acorduri guvernamentale

  1. Albania
  2. Bulgaria
  3. Republica Cehă
  4. Republica Slovacă
  5. Germania (fosta R.D.G.)
  6. Polonia
  7. Ungaria
  8. Republica Moldova
  9. Federația Rusă
  10. Ucraina
  11. Turkmenistan
  12. R. P. Chineză
  13. India
  14. Cuba
  15. Brazilia
  16. Ghana
  17. Siria
  18. Sudan
  19. Egipt

Notă:

În relațiile cu aceste țări se practică, totodată, și operațiuni clasice de export și import, cu respectarea celorlalte prevederi din prezentul ordin privind eliberarea, după caz, a licențelor de export sau import.


Anexa Nr. 4

Lista țărilor de la care România are de încasat creanțe în contul și în numele statului, provenite din exporturi pe credit mai mare de un an

  1. R. P. Chineză
  2. R. P. D. Coreeană
  3. Mongolia
  4. Vietnam
  5. Sri Lanka
  6. India
  7. Indonezia
  8. Pakistan
  9. Bangladesh
  10. Turcia
  11. Republica Elenă
  12. Cuba
  13. Peru
  14. Angola
  15. Guineea
  16. Jamahiria Arabă Libiană Populară
  17. Mozambic
  18. Egipt
  19. Republica Centrafricană
  20. R. D. Congo
  21. Somalia
  22. Sudan
  23. Zambia
  24. Siria
  25. Irak
  26. Iran


Anexa Nr. 5

Lista mărfurilor interzise la export și import

I. La export
  1. Arme și muniții care nu se încadrează în Hotărârea Guvernului nr. 547/1992
  2. Echipament militar și alte produse speciale, care nu se încadrează în Hotărârea Guvernului nr. 547/1992
  3. Produse explozibile și toxice, cu excepția celor autorizate de lege
  4. Substanțe stupefiante și psihotrope, cu excepția celor autorizate de lege
  5. Medicamente, aparatură medicală și materiale tehnico-sanitare neautorizate de Ministerul Sănătății
  6. Bunuri care fac parte din patrimoniul cultural-național, cu excepția celor care, potrivit legii, au primit autorizarea de a fi scoase din țară temporar
  7. Metale prețioase, pietre prețioase și obiecte confecționate din acestea, cu excepția celor a căror scoatere din țară este permisă conform legii.
II. La import
  1. Arme și muniții care nu se încadrează în Hotărârea Guvernului nr. 547/1992
  2. Echipament militar și alte produse speciale, care nu se încadrează în Hotărârea Guvernului nr. 547/1992
  3. Produse explozibile și toxice, cu excepția celor autorizate de lege
  4. Substanțe stupefiante și psihotrope, cu excepția celor autorizate de lege
  5. Medicamente, aparatură medicală și materiale tehnico-sanitare neautorizate de Ministerul Sănătății
  6. Înscrisuri, tipărituri și imprimări de orice fel, care nu sunt admise de lege
  7. Deșeuri și reziduuri de orice natură, cu excepția celor admise prin reglementările în vigoare din Hotărârea Guvernului nr. 340/1992, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 437/1992.


Anexa Nr. 6

Lista deșeurilor radioactive interzise la import

Poziția din Tariful vamal Denumirea mărfii
28.44 Deșeuri radioactive
2844.10 Deșeuri de uraniu natural; amestecuri și reziduuri radioactive conținând uraniu natural sau compuși ai acestuia, aliaje, dispersii (inclusiv cermeturi), produse ceramice în concentrații sau forme chimice nerentabile economic pentru recuperarea materialului radioactiv
2844.20 Deșeuri de plutoniu și uraniu îmbogățit în U 235; amestecuri și reziduuri radioactive conținând plutoniu sau uraniu îmbogățit sau compuși ai acestora, aliaje, dispersii (inclusiv cermeturi), produse ceramice, în concentrații sau forme chimice nerentabile economic pentru producerea materialului radioactiv
2844.30 Deșeuri de uraniu sărăcit în U 235 și toriu; amestecuri și reziduuri radioactive conținând uraniu sărăcit în U 235 sau toriu ori compuși ai acestora, aliaje, dispersii (inclusiv cermeturi), produse ceramice în concentrații sau forme chimice nerentabile economic pentru recuperarea materialului radioactiv
2844.40 Deșeuri radioactive ai altor izotopi decât cei de la subpozițiile nr. 2844.10, 2844.20, 2844.30; amestecuri și reziduuri radioactive conținând alți izotopi decât cei de la subpozițiile nr. 2844.10, 2844.20, 2844.30, aliaje, dispersii (inclusiv cermeturi), produse ceramice în concentrații sau forme chimice nerentabile economic pentru recuperarea materialului radioactiv.


Anexa Nr. 7

Instrucțiuni privind eliberarea licențelor de export și import

1. Licențele de export și import se eliberează, la cerere, nominal, agenților economici cu sediul în România, care desfășoară, potrivit legii, activități de comerț exterior.

Licențele se eliberează, în mod nediscriminatoriu, tuturor agenților economică solicitanți, indiferent de forma de proprietate, modul de organizare, țările de proveniență și, după caz, de destinație a mărfurilor, cu luarea în considerare a înțelegerilor internaționale la care România este parte.

Licențele de export și import eliberate unui agent economic pot fi utilizate numai de titularul licenței, neputând fi transferate altui agent economic.

2. Cererile de licență de export și, respectiv, import, întocmite în 3 exemplare pe formulare tipizate, se semnează și se ștampilează de împuternicitul legal al solicitantului de licență, care răspunde de corectitudinea datelor înscrise în aceste cereri.

Formularele tipizate și înseriate se obțin, contra cost, de la Centrul de Calcul „Sicomex”.

3. Cererile de licențe de export și, respectiv, import, completate, semnate și ștampilate de solicitant, se depun, după verificarea corectitudinii întocmirii, prin Centrul ale Calcul „Sicomex", la Direcția generală pentru administrarea politicii comerciale din Departamentul comerțului exterior.

Cererile de licențe de import și export pot fi însoțite de o notă, prin care solicitantul poate prezenta unele precizări pe care le consideră necesare în susținerea cererii.

4. Direcția generală pentru administrarea politicii comerciale este obligată să analizeze cererile de licență și să aprobe sau să refuze eliberarea licențelor în maximum 10 zile de la data înregistrării acestora.

În cazul în care este necesară completarea documentației de susținere a cererii de licență, acest termen curge de la data primirii completărilor respective.

5. Licențele de import și export se eliberează, de regulă, cu valabilitate până la sfârșitul anului calendaristic pentru care au fost emise.

Licențele de import și export pentru mărfurile contingentate se eliberează cu valabilitate pe o perioadă care să evite blocarea contingentului și în nici un caz nu va depăși perioada de valabilitate a contingentului. Valabilitatea licenței se va înscrie direct pe licență.

Prin valabilitatea licenței se înțelege data limită până la care se poate vămui marfa.

Termenul de valabilitate a licențelor peste anul calendaristic poate fi prelungit numai prin ordin al ministrului.

6. Licențele de import și export se eliberează pentru o singură țară și pentru o singură marfă sau grupă de mărfuri, determinate precis din punct de vedere al poziției tarifare sau al sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, al cantității și/sau valorii. Pentru mărfurile de bursă, licențele de export și import pot fi eliberate fără mențiunea țării de origine la import, respectiv de destinație la export.

Pentru mărfurile contingentate, cantitatea va fi înscrisă și în unitățile de măsură în care este exprimat contingentul.

Licențele pentru exportul și importul mărfurilor care cad sub incidența Hotărârii Guvernului nr. 594/1992 se vor elibera în conformitate cu prevederile acestei hotărâri.

7. În cazul participării la licitații internaționale la care, prin caietul de sarcini, se solicită, de către partener, existența licenței de export, aceasta va avea un caracter provizoriu, menționându-se pe licența eliberată: „Provizorie pentru licitația ............, fără valabilitate pentru vamă”.

8. Pentru exportul produselor finite, contingentate sau interzise temporar la export, rezultate din operațiuni tip lohn/processing, agentul economic va solicita licențe, cu respectarea prezentelor instrucțiuni, anexând copia declarației vamale de import, din care să rezulte că importul este efectuat în regim temporar pentru lohn/processing și confirmarea că produsul finit care se exportă este rezultat din lohn/processing.

Pe aceste cereri de licență se va înscrie obligatoriu mențiunea „Export în cadrul operațiunii tip lohn/processing, în baza declarației vamale nr. ...... prezentată în anexă”.

9. Atribuirea contingentelor se poate face pe baza următoarelor criterii:

A. primul venit, primul servit;
B. performanțele anterioare:
a) Fiecare agent economic (cu excepția celor nou-veniți pe piață) va putea primi inițial licențele de export pentru cantități ce vor reprezenta maximum 20-30% din contingentul total de export, cu luarea în considerație a gradului de solicitare și a nivelului global al acestuia, urmărindu-se, în același timp, asigurarea unor cantități comercializabile.
În stabilirea procentului de 20-30% se vor avea în vedere, de asemenea, performanțele de export anterioare ale agenților economici români și ale firmelor străine partenere la importul din România, precum și gradul de utilizare a licențelor solicitate în perioadele anterioare.
Fiecare agent economic nou-venit pe piață va putea primi, inițial, licența de export pentru cantități reprezentând maximum 10% din contingentul stabilit la produsul respectiv, cu luarea în considerare a condițiilor menționate mai sus.
b) Eliberarea unor licențe de export suplimentare se va face în limita cantităților rămase disponibile, în condițiile de la lit. a) paragraful 1 și numai după ce va fi făcută dovada livrării efective a circa 65% din cantitățile înscrise în licențele primite inițial.
c) Licențele de export expirate și/sau neutilizate vor fi anulate, iar cantitățile de mărfuri care au făcut obiectul acestora vor fi redisponibilizate, inclusiv în beneficiul altor exportatori, în afara celor pentru care aceste licențe au fost eliberate inițial.
d) În beneficiul agenților economici nou-veniți pe piață se va rezerva, până la data de 30 iunie, 10% din contingent; cantitățile pentru care, până la data de mai sus, nu se vor înregistra solicitări de licențe din partea unor agenți economici nou-veniți vor fi atribuite celorlalți solicitanți, în ordinea prezentării cererilor.
C. organizare de licitații pentru licențe.

10. Cantitățile de mărfuri rezultate ca urmare a neutilizării licențelor de export în termenul de valabilitate se vor redisponibiliza.

11. Instituirea de contingente și neadmiterile temporare la export vor fi anunțate de către Ministerul Comerțului cu minimum 30 de zile înainte de aplicare, prin publicarea listelor produselor și cantităților respective.

12. Pentru mărfurile contingentate, licențele se vor elibera numai până la epuizarea contingentului și vor avea aplicată ștampila „CONTINGENT”.

13. Eliberarea licențelor de import și export poate fi refuzată în următoarele cazuri:

a) solicitantul nu este autorizat să desfășoare activități de comerț exterior sau i-a fost suspendată autorizația de a le efectua;
b) contingentul stabilit este epuizat;
c) marfa este interzisă la import sau export;
d) maria este supusă controlului și nu sunt îndeplinite condițiile de eliberare a licenței prevăzute în actele normative care reglementează regimul mărfurilor respective.

Refuzul de eliberare a licențelor de import și export se face motivat, în scris.

14. Solicitanții cărora li s-a respins cererea de eliberare a licențelor de import sau export pot introduce contestații în termen de 15 zile de la restituirea cererii de licență.

Contestațiile se soluționează în termen de 15 zile de la depunerea acestora la Direcția generală pentru administrarea politicii comerciale din Departamentul comerțului exterior, iar modul de rezolvare se comunică în scris.

Agenții economici nemulțumiți au posibilitatea să acționeze în conformitate cu dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

15. Modificarea în termenul de valabilitate a licențelor eliberate se face numai prin anularea parțială sau totală a acestora și eliberarea de noi licențe, în noile condiții solicitate. În asemenea cazuri, solicitantul va prezenta, o dată cu cererea nouă de licență, originalul și exemplarul pentru vamă ale licenței inițiale.

16. Întreaga răspundere privind operațiunea de comerț exterior, eficiența acesteia, condițiile de realizare, corectitudinea prețului, respectarea reglementărilor naționale, a celor din țările partenere și de tranzit, inclusiv cu privire la standarde, măsuri fitosanitare, reguli antidumping, prețuri prag etc., revine solicitantului de licență.

De asemenea, beneficiarul de licență este răspunzător de utilizarea licenței de export sau import, în conformitate cu condițiile stabilite la eliberare.

17. Nerespectarea regimului licențelor de import și export atrage după sine suspendarea sau anularea licenței și, după caz, răspunderea agentului economic, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 764/1991.


Anexa Nr. 8

Codificarea condițiilor de plată

Codul condițiilor de plată este alcătuit din 4 cifre, dispuse în 3 câmpuri semnificative, după cum urmează: a)/b)/c)

a) Momentul sau termenul plăți (alcătuit din 2 cifre)

Cod Denumire
10 Plată anticipată
20 Plata imediată
30 Plată la termen

b) Mijlocul de plată (alcătuit dintr-o cifră)

Cod Denumire
1 Plată efectivă (ordin de plată, acreditiv, incasso, cec, trată etc.)
2 Schimb de documente bancare

c) Modalitatea de plată (alcătuit dintr-o cifră)

Cod Denumire
1 Cash (valută efectivă)
2 Compensare la nivel de agenți economici
3 Barter la nivel guvernamental
4 Cliring
5 Recuperare creanțe
6 Credite guvernamentale

Exemplu de cod pentru condiția de plată:

3011: Plată la termen cash prin acreditiv.


Anexa Nr. 9

Codificarea numărului licenței de export sau import

1. Numărul licenței de export sau import are următoarele câmpuri semnificative: E/a)/b)/c), respectiv I/a)/b)/c)

  • E = export
  • I = import
  • a) = o cifră care reprezintă anul pentru care licența este valabilă, după cum urmează:
    • 2 pentru 1992;
    • 3 pentru 1993;
    • 4 pentru 1994 etc.
  • b) = o literă care reprezintă categoria mărfii de export sau import, după cum urmează:
    • C = marfă din contingentul normal;
    • L = marfă contingentată rezultată din operațiuni în lohn în țară;
    • P = marfă contingentată rezultată din operațiuni în processing în țară;
    • A = marfă contingentată destinată aprovizionării navelor și aeronavelor străine;
    • B = marfă contingentată destinată aprovizionării personalului român de pe șantierele din străinătate;
    • M = marfă contingentată destinată lucrărilor de construcții-montaj și instalațiilor complexe din străinătate;
    • N = marfă contingentată trimisă pentru operațiuni de lohn în străinătate;
    • R = marfă contingentată trimisă pentru operațiuni de processing în străinătate;
    • S = marfă liberalizată;
    • D = marfă neadmisă temporar la export, dar rezultată din operațiuni de lohn în țară;
    • T = marfă supusă controlului;
    • E = marfă neadmisă temporar la export, dar rezultată din operațiuni de processing în țară;
    • F = marfă neadmisă temporar la export, dar destinată lucrărilor de construcții-montaj și instalații complexe din străinătate;
    • G = marfă neadmisă temporar la export, destinată aprovizionării navelor și aeronavelor străine;
    • H = marfă neadmisă temporar la export, destinată aprovizionării personalului român de pe șantierele din străinătate;
    • J = marfă neadmisă temporar la export, dar destinată operațiunilor de lohn în străinătate;
    • K = marfă neadmisă temporar la export, dar destinată operațiunilor de processing în străinătate;
    • V = alte categorii de mărfuri, în afara celor menționate mai sus.
  • c) = un grup de 6 cifre reprezentând numărul din registrul de evidență de la Centrul de Calcul „Sicomex”, dat de acesta la eliberarea licenței.

2. Exemplu de număr de licență de export: E/3/G/127623

  • E = licență de export;
  • 3 = valabilă pentru anul 1993;
  • G = marfă neadmisă temporar la export, destinată aprovizionării navelor și aeronavelor străine;
  • 127623 = numărul dat la eliberarea licenței din registrul de evidență de la Centrul de Calcul „Sicomex”.


Anexa Nr. 10

Original Export

 


Anexa Nr. 11

Exemplar pentru Vamă Export

 

(Verso)

 


Anexa Nr. 12

Exemplar pentru M.C.-D.C.E. Export[2]

 

(Verso)

 


Anexa Nr. 13

Original Import

 


Anexa Nr. 14

Exemplar pentru Vamă Import

 

(Verso)

 


Anexa Nr. 15

Exemplar pentru M.C.-D.C.E. Import

 

(Verso)

 


Anexa Nr. 16

Original Export

 


Anexa Nr. 17

Exemplar pentru Bancă Export

 

(Verso)

 


Anexa Nr. 18

Exemplar pentru M.C.-D.C.E. Export

 

(Verso)

 


Anexa Nr. 19

Original Import

 


Anexa Nr. 20

Exemplar pentru Bancă Import

 

(Verso)

 


Anexa Nr. 21

Exemplar pentru M.C.-D.C.E. Import

 

(Verso)

 


Norme metodologice

Centrul Național al Cinematografiei

Norme metodologice cu privire la încasarea și plata drepturilor de folosință cuvenite principalilor realizatori cu drept de autor ai filmelor din producția națională

Centrul Național al Cinematografiei, în conformitate cu dispozițiile alin. 3 al art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 532 din 4 septembrie 1992, emite următoarele Norme metodologice cu privire la încasarea și plata drepturilor de folosință cuvenite principalilor realizatori cu drept de autor ai filmelor din producția națională:

1. Autorul scenariului literar, autorul compoziției muzicale și regizorul ca autor al unui film din producția națională, angajați pe bază de contract individual, au dreptul de a trage foloase din exploatarea filmelor cinematografice sub forma unor plăți periodice, dacă la încheierea contractului nu au cedat dreptul de folosință unității cu care au încheiat contractul de folosire a operei.

2. Cedarea dreptului de folosință se face prin achitarea unei sume globale negociate la încheierea contractului de comandă, caz în care producătorul va menționa despre achiziționarea tuturor drepturilor de autor în contractul cu difuzorul sau distribuitorul, după caz, la darea în exploatare a filmului.

În cazul în care la încheierea contractului de comandă autorul cedează dreptul de folosință și consimte la încasarea periodică a unor sume, difuzorul sau distribuitorul este obligat să efectueze plata acestor drepturi în cote procentuale din încasările brute obținute din difuzarea și exploatarea filmului în rețeaua cinematografică, potrivit art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 532/1992 fără a lua în calcul valoarea Timbrului cinematografic.

3. Remunerația de folosință se plătește în procentele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 532/1992 fiecărui realizator cu drept de autor angajat pe bază de contract individual, care nu a încasat drepturile de folosință, printr-o sumă globală potrivit pct. 2 alin. 1 din prezentele norme.

Când una și aceeași persoană a realizat scenariul literar, compoziția muzicală și regia aceluiași film sau numai două dintre ele, remunerația de folosință se cumulează și se plătește în procentele rezultate prin cumul din încasările brute.

Notificarea asupra calculului plății remunerației de folosință în cote procentuale se face de producător sau distribuitor, după caz, la încheierea contractului cu difuzorul (organizatorul de spectacole) pentru predarea-preluarea filmului în difuzare și exploatare în țară.

4. În cazul spectacolelor cinematografice în care sunt programate un film românesc de lung metraj și unul de scurt metraj, remunerațiile de folosință cuvenite autorilor angajați pe bază de contract individual se cumulează, fără a putea depăși prin acest cumul 4,50% pentru regie film, 3,25% pentru scenarii literare și 2,25% pentru operele muzicale, din rețeta brută (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).

În aceste cazuri, remunerațiile de folosință se vor calcula cu următoarele cote:

A. Regie de film
a) film de lung metraj - 4,75% din rețeta brută;
b) film de scurt metraj - 0,35% din rețeta brută.
B. Scenariu literar
a) film de lung metraj - 2,95% din rețeta brută;
b) film de scurt metraj - 0,30% din rețeta brută.
C. Muzică de film
a) film de lung metraj - 2,05% din rețeta brută;
b) film de scurt metraj - 0,20% din rețeta brută.

Procentele sunt stabilite prin raportarea cuantumurilor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 532/1992, astfel încât să reprezinte o justă proporție.

5. În cazul spectacolelor cinematografice în care filmele românești de scurt metraj sunt programate cu două filme de lung metraj sau cu filme în două serii ori cu filme panoramice, cotele procentuale prevăzute la art. 2 lit. A, B și C din Hotărârea Guvernului nr. 532/1992 se aplică la jumătate din rețeta brută realizată (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).

6. În situația prezentării de „pachete” de filme românești de scurt metraj într-un singur spectacol, suma cuvenită se va calcula în funcție de durata ocupată în spectacol de fiecare titlu de film (lungimea unui film de scurt metraj este între 151-600 m.u.) și la aceasta se aplică cotele procentuale aferente filmului de scurt metraj; (pentru filmele cu o lungime de până la 900 m.u. cotele se vor dubla; pentru cele cu o lungime de până la 1.200 m.u. cotele se vor tripla; pentru cele cu o lungime de până la 1.500 m.u. se vor majora de patru ori, iar pentru cele cu o lungime de până la 1.800 m.u. se vor majora de 5 ori), astfel încât prin cumularea acestora să nu se depășească 4,50% pentru regie, 3,25% pentru scenarii literare și 2,25% pentru muzica de film, din rețeta brută (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).

7. În cazul spectacolelor cinematografice în care filme românești de scurt metraj sunt programate în mod excepțional cu un film de lung metraj din producție străină, pentru completarea spectacolului cinematografic, remunerația de folosință se calculează (exclusiv Timbrul cinematografic) numai pentru scurt metraje și se plătește autorilor angajați pe bază de contract individual.

8. Pentru filmele ce nu intră sub incidența prevederilor H.C.M. nr. 1081/1970 și ale Hotărârii Guvernului nr. 532/1992, în sensul că nu sunt realizate în exclusivitate pe bază de contract individual - scurt metrajele documentare și de animație -, drepturile ce se cuvin autorilor scenariului literar și ai compoziției muzicale se calculează de organizatorul spectacolului cinematografic cu plată asupra încasărilor brute realizate (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic) și sumele se virează direct uniunilor din domeniul de creație cărora le aparține autorul pentru care se face plata.

Pentru aceste filme nu se calculează și nu se virează drepturi de autor pentru regie decât atunci când, în mod expres, producătorul sau, după caz, distribuitorul a menționat acest lucru la darea în locație a filmului și la programarea lui în rețeaua cinematografică.

9. Pentru filmele executate de către unitățile față de care Centrul Național al Cinematografiei îndeplinește atribuțiile ministerului de resort, la comanda unor ministere, instituții publice, agenți economici, asociații sau fundații cu scop nelucrativ, având teme sau tratând probleme de interes general, ca, de pildă: siguranța circulației, măsuri de prevenire a incendiilor, educația sanitară, protecția muncii și altele asemenea, difuzate în rețeaua cinematografică, nu se calculează și nu se plătesc drepturi de folosință de subunitățile din cadrul Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor „Româniafilm”.

Realizatorii unor astfel de filme au dreptul că ceară producătorului (celui ce a făcut comanda realizării filmului) rezolvarea drepturilor patrimoniale ce decurg din drepturile de autor.

Difuzorul sau, după caz, distribuitorul ori organizatorul de spectacol cinematografic pentru filmele prevăzute la alin. 1 nu are nici o obligație bănească față de unitățile care au produs filmele și nici față de colaboratorii cu drept de autor care au participat la realizarea lor, atât cu privire la remunerații, cât și cu privire la drepturi de bază și de folosință.

10. Remunerația de folosință pentru filmele românești de lung și scurt metraj se calculează de organizatorul de spectacol cinematografic cu plată asupra încasărilor brute realizate (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic) din momentul prezentării în premieră a filmului în rețeaua cinematografică, indiferent de numărul de spectatori ce au vizionate filmul. Suma astfel calculată se depune lunar în contul Regiei Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor „Româniafilm” care, trimestrial, efectuează plata către cei în drept.

Se consideră dată a premierei data la care are loc primul spectacol cu plată și se realizează încasări din exploatarea comercială a filmului.

11. Pentru filmele ieșite în premieră anterior datei de 1 septembrie 1992 se va proceda în felul următor:

a) pentru filmele de lung metraj care au mai puțin de 5 ani de la ieșirea lor în premieră (după 1 septembrie 1987), dar nu au realizat încă milionul de spectatori, la care remunerația de folosință s-a calculat cu cotele procentuale în vigoare până la data de 1 septembrie 1992, fără a fi plătite autorilor, Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor „Româniafilm” va achita celor în drept sumele cumulate, calculate până la data intrării în vigoare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 532/1992;

b) pentru filmele de lung metraj care au realizat milionul de spectatori în cadrul termenului de 5 ani, autorii lor beneficiază de remunerația de folosință în situația în care anterior datei de 1 septembrie 1992 se aflau în exploatare în rețeaua cinematografică și autorilor li s-a calculat remunerația de folosință cu cotele procentuale în vigoare până la această dată, fără a fi plătită anterior, Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor „Româniafilm” va achita celor în drept sumele cumulate, calculate și neplătite;

c) remunerația de folosință nu se plătește pentru filmele care nu au fost vizionate de cel puțin un milion de spectatori și au împlinit termenul de 5 ani de la premieră până la 31 august 1992. Remunerația de folosință, virată din rețeaua cinematografică în astfel de cazuri, se face venit la Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor „Româniafilm” potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data virării;

d) în toate cazurile în care filmele românești ieșite în premieră anterior datei de 1 septembrie 1992 sunt reprogramate și exploatate în rețeaua cinematografică, remunerația de folosință se va calcula și se va plăti cu cotele prevăzute de art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 532/1992, indiferent dacă, potrivit cerințelor anterioare ale legii, au realizat sau nu un milion de spectatori.

12. Dreptul de a trage foloase din exploatarea cinematografică a filmului există pe toată durata recunoscută de lege autorului pentru a trage astfel de foloase din opera realizată.

Scenaristul, compozitorul muzicii și regizorul, ca principali realizatori cu drept de autor al unui film cinematografic, se bucură pe tot timpul vieții de dreptul de autor și de dreptul de a trage foloase din opera realizată.

La moartea autorului sau vreunuia dintre coautori, drepturile patrimoniale de autor se transmit prin moștenire potrivit Codului civil, însă numai pentru termenele prevăzute de lege privind dreptul de autor.

Termenele în vigoare în prezent, în raport de gradul de rudenie al moștenitorilor, sunt cele prevăzute în anexă.

Calitatea de moștenitor se poate dovedi, în cazul soțului supraviețuitor, cu certificatul de căsătorie sau cu certificatul de moștenitor eliberat de autoritatea publică competentă.

Descendenții și ceilalți moștenitori care urmează a trage foloase patrimoniale din opera cinematografică a defunctului trebuie să dovedească această calitate cu certificatul de moștenitor.

13. Regizorii români care au realizat în această calitate coproducții sau au efectuat prestații de servicii de filme cinematografice realizate în studiourile aparținând Centrului Național al Cinematografiei au dreptul la plata remunerației de folosință în aceleași condiții ca și pentru filmele românești, când acestea sunt distribuite în rețeaua cinematografică din țară, cu condiția ca aceștia să fi cedat, prin contract, folosirea operelor studioului din țară de la care au primit remunerația de bază.

Nu beneficiază de acest drept regizorii care au încheiat contract direct cu producătorul extern și au încasat direct de la acesta drepturile de autor.

Dispozițiile alin. 3 al art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 532/1992, menționate la alin. 1 de mai sus, se aplică față de orice coproducție sau prestație realizată anterior datei de 1 septembrie 1992, dacă filmele cinematografice realizate în aceste condiții de un regizor român sunt reprogramate în rețeaua cinematografică.

14. Crearea unei noi versiuni a unui film pe baza acelorași secvențe dintr-o operă anterioară și cu filmarea numai a unor racorduri, indiferent de lungimea acestora, ori prin montaj din filme anterioare nu dă dreptul la încasarea remunerației de folosință, chiar dacă anterior datei de 1 septembrie 1992 nu s-au încasat drepturi de folosință pentru filmul ori filmele din care s-au copiat secvențele sau s-a efectuat montajul.

Filmele ce se constituie în studiu științific asupra unui subiect anume determinat, cum ar fi personalități, țări, unități economice, bogății sau ca un tratat detaliat și multilateral și sunt realizate ca monografii, nu dau dreptul la remunerație de folosință.

15. Regizorul, scenaristul și compozitorul unui film din producția națională, difuzat în străinătate, dacă nu au încasat drepturile de folosință printr-o sumă globală la încheierea contractului pentru realizarea filmului, au dreptul fiecare la remunerație de folosință.

Remunerația de folosință se calculează cu cotele procentuale prevăzute la art. 2 al Hotărârii Guvernului nr. 532/1592 asupra contravalorii în lei a valutei obținute de distribuitorul român.

Cursul de schimb ce se va lua în calcul va fi cel de la data la care s-a încasat suma de la partenerul extern.

16. Remunerația de folosință se calculează de către toți organizatorii de spectacole cu plată - persoane fizice sau juridice - pentru filmele din producția națională, indiferent de locul unde are loc spectacolul cinematografic și de procedeul tehnic de proiecție folosit, așa cum se arată în art. 5 al Hotărârii Guvernului nr. 532/1992.

Sumele datorate se calculează prin aplicarea procentelor prevăzute la art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 532/1992 și pct. 4, 5 și 6 din prezentele norme asupra încasărilor brute din prețul biletului de intrare (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).

Când proiecțiile de filme din producția națională se fac în hoteluri sau pe mijloace de transport, pe navă, aeronavă sau autocar, remunerația de folosință se calculează în procentele prevăzute la art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 532/1992 asupra tarifului suplimentar ce se percepe beneficiarilor de servicii în astfel de cazuri.

Sumele astfel calculate și datorate în condițiile alin. 1-3 de mai sus se depun trimestrial în contul indicat de distribuitor la încheierea contractului de dare în locație.

17. Distribuitorul filmelor din producția națională, la încheierea contractului de dare în exploatare cu organizatorii de spectacole prevăzuți la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 532/1992, poate negocia achitarea remunerației de folosință printr-o sumă globală inclusă în costul de închiriere a filmului. În astfel de cazuri, remunerația de folosință în procentele prevăzute la art. 2 al Hotărârii Guvernului nr. 532/1992 se calculează asupra sumei obținute din închirierea filmului și se plătește principalilor realizatori cu drept de autor.

18. Pentru filmele din producția națională prezentate în programele televiziunii, principalii realizatori cu drept de autor au dreptul la plata remunerației de folosință, ori de câte ori opera în totalitate sau în parte le este folosită în cadrul emisiunilor, cu excepția cazurilor prevăzute de lege ca permise fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații.

De aceleași drepturi beneficiază realizatorii coproducțiilor și ai filmelor versiunea românească, cu respectarea prevederilor de la pct. 13 din prezentele norme.

Cotele prevăzute la art. 2 al Hotărârii Guvernului nr. 532/1992 se vor calcula asupra sumelor rezultate din contractul anual încheiat cu televiziunea națională, de stat sau particulară, după caz. În lipsa unui astfel de contract, procentele se vor aplica asupra sumei încasate pentru fiecare film din producția națională cedat spre exploatare prin proiecția pe micul ecran sau pentru ilustrarea unor emisiuni.

Plata drepturilor de folosință se face periodic de către distribuitor, în raport cu încasările de la televiziune.

19. Distribuitorul este obligat ca, la darea în locație a unui film, să pretindă prin contract, organizatorului de spectacol cinematografic cu plată, reținerea și vărsarea către cei în drept a sumelor cu titlu de drept de folosință sau să menționeze, când opera a trecut în domeniul public, că nu se mai încasează și nu se mai plătesc drepturi de folosință.

20. Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor „Româniafilm", potrivit atribuțiilor prevăzute de lege, are obligația să urmărească și să asigure plata drepturilor de folosință principalilor realizatori cu drept de autor de către toți organizatorii de spectacole cinematografice cu plată cărora le-a dat în locație pentru exploatare filme din producția națională.

Președintele Centrului Național al Cinematografiei,
Petre Sălcudeanu
București, 26 ianuarie 1993 | Nr. 359.


Anexă

Termenele în vigoare în raport cu gradul de rudenie al moștenitorilor, în care se transmit drepturile patrimoniale

  1. Soțului supraviețuitor și ascendenților de orice grad ai autorului, pe tot timpul vieții fiecăruia.
  2. Descendenților, pe timp de 50 de ani.
  3. Celorlalți moștenitori, pe timp de 15 ani, fără ca în acest caz dreptul să se poată transmite din nou prin moștenire. În cazul moștenitorilor minori din această categorie, termenul se prelungește până la împlinirea vârstei de dobândire a capacității de exercițiu (în acest caz, 18 ani) sau până la terminarea studiilor superioare, dar fără a se putea depăși data împlinirii vârstei de 25 de ani.

Termenele se socotesc de la data de 1 ianuarie a anului următor morții autorului.

(A se vedea art. 6 din Decretul nr. 321/1956 privind dreptul de autor.)



Referințe

  1. 1,0 1,1 Termenul radiație nucleară desemnează oricare din următoarele tipuri de radiații: alfa, beta, gama, X, neutroni, electroni, protoni de mare energie sau alte particule atomice.
    Nu se includ undele radio, radiațiile vizibile, infraroșii și ultravioletele.
  2. Nota civvic.ro: Formularul prezentat conține o eroare în ultima rubrică, unde este scris „Se autorizează efectuarea importului până la...”, deși formularul se referă la licența de export. L-am înlocuit cu formularul adecvat.