Monitorul Oficial 65/1990: Diferență între versiuni

Sari la navigare Sari la căutare

Monitorul Oficial 65/1990 (vedeți sursa)

Versiunea de la data 22 martie 2011 18:32

386 de octeți adăugați ,  22 martie 2011
fără descrierea modificării
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 120: Linia 120:
'''Consiliul Provizoriu de Uniune Națională''' decretează:
'''Consiliul Provizoriu de Uniune Națională''' decretează:


CAPITOLUL I
Capitolul I


'''Camere de comerț și industrie teritoriale'''
'''Camere de comerț și industrie teritoriale'''


Art. 1 - Comercianții, persoane juridice și persoane fizice, pot constitui, în reședințele de județ și în municipiul București, camere de comerț și industrie teritoriale, organizații autonome, destinate promovării intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comerțului și industriei, corespunzător cerințelor economiei de piața.
Art. 1. - Comercianții, persoane juridice și persoane fizice, pot constitui, în reședințele de județ și în municipiul București, camere de comerț și industrie teritoriale, organizații autonome, destinate promovării intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comerțului și industriei, corespunzător cerințelor economiei de piață.


Camerele de comerț și industrie teritoriale sprijină interesele membrilor lor în raporturile cu autoritățile române și cu organismele din străinătate.
Camerele de comerț și industrie teritoriale sprijină interesele membrilor lor în raporturile cu autoritățile române și cu organismele din străinătate.


Art. 2 - Camerele de comerț și industrie teritoriale se înființează din inițiativa comercianților și dobândesc personalitate juridică pe data recunoașterii înființării de către guvern.
Art. 2. - Camerele de comerț și industrie teritoriale se înființează din inițiativa comercianților și dobândesc personalitate juridică pe data recunoașterii înființării de către guvern.


Art. 3 - Camerele de comerț și industrie teritoriale se organizează și funcționează potrivit statutelor lor, aprobate de adunarea generală a membrilor lor.
Art. 3. - Camerele de comerț și industrie teritoriale se organizează și funcționează potrivit statutelor lor, aprobate de adunarea generală a membrilor lor.


Camerele de comerț și industrie teritoriale se pot organiza pe secțiuni și au, după caz, următoarele organe de conducere:
Camerele de comerț și industrie teritoriale se pot organiza pe secțiuni și au, după caz, următoarele organe de conducere:
Linia 142: Linia 142:
d) președinte.
d) președinte.


Art. 4 - Organele centrale și locale de stat sunt obligate să acorde sprijin camerelor de comerț și industrie teritoriale în vederea realizării scopului pentru care au fost înființate și realizării acțiunilor pe care le inițiază.
Art. 4. - Organele centrale și locale de stat sunt obligate să acorde sprijin camerelor de comerț și industrie teritoriale în vederea realizării scopului pentru care au fost înființate și realizării acțiunilor pe care le inițiază.


Art. 5 - Camerele de comerț și industrie teritoriale desfășoară, în principal, următoarele activități:
Art. 5. - Camerele de comerț și industrie teritoriale desfășoară, în principal, următoarele activități:


a) sprijină dezvoltarea activităților comerciale și industriale ale membrilor lor și colaborează cu reprezentanțele din România ale camerelor de comerț străine;
a) sprijină dezvoltarea activităților comerciale și industriale ale membrilor lor și colaborează cu reprezentanțele din România ale camerelor de comerț străine;
Linia 174: Linia 174:
e) să publice un buletin oficial al camerei și să editeze publicații de informare și reclamă comercială.
e) să publice un buletin oficial al camerei și să editeze publicații de informare și reclamă comercială.


Art. 6 - Sursele de finanțare ale camerelor de comerț și industrie teritoriale se constituie din cotizațiile membrilor, taxe, tarife, comisioane, donații, legate și orice alte venituri realizate din activitatea desfășurată, în condițiile prevăzute de statut.
Art. 6. - Sursele de finanțare ale camerelor de comerț și industrie teritoriale se constituie din cotizațiile membrilor, taxe, tarife, comisioane, donații, legate și orice alte venituri realizate din activitatea desfășurată, în condițiile prevăzute de statut.


Taxele și tarifele se stabilesc de către camerele de comerț și industrie teritoriale, cu avizul Camerei de Comerț și Industrie a României.
Taxele și tarifele se stabilesc de către camerele de comerț și industrie teritoriale, cu avizul Camerei de Comerț și Industrie a României.


Art. 7 - Camerele de comerț și industrie teritoriale pot să înființeze, cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, case de pensii pentru salariații lor, precum și pentru persoane fizice care au calitatea de comerciant din cadrul membrilor camerei.
Art. 7. - Camerele de comerț și industrie teritoriale pot să înființeze, cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, case de pensii pentru salariații lor, precum și pentru persoane fizice care au calitatea de comerciant din cadrul membrilor camerei.


Pentru persoanele care nu fac parte din casele de pensii prevăzute la alin 1, timpul lucrat în calitate de salariat la camerele de comerț și industrie teritoriale se consideră vechime în muncă dacă au fost vărsate pe toată această perioadă, la asigurările sociale de stat, contribuția la asigurările sociale și contribuția pentru pensia suplimentară.
Pentru persoanele care nu fac parte din casele de pensii prevăzute la alin. 1, timpul lucrat în calitate de salariat la camerele de comerț și industrie teritoriale se consideră vechime în muncă dacă au fost vărsate pe toată această perioadă, la asigurările sociale de stat, contribuția la asigurările sociale și contribuția pentru pensia suplimentară.


Salariații camerelor de comerț și industrie beneficiază, în condițiile legii, de alocația de stat pentru copii, care se plătește de către camerele de comerț și industrie.
Salariații camerelor de comerț și industrie beneficiază, în condițiile legii, de alocația de stat pentru copii, care se plătește de către camerele de comerț și industrie.
Linia 186: Linia 186:
Salariații camerelor de comerț și industrie teritoriale care lucrează în domeniul lor de specialitate beneficiază de reglementările privind vechimea în acest domeniu.
Salariații camerelor de comerț și industrie teritoriale care lucrează în domeniul lor de specialitate beneficiază de reglementările privind vechimea în acest domeniu.


Art. 8 - Camerele de comerț și industrie teritoriale pot stabili raporturi de cooperare, asociere sau afiliere cu Camera de Comerț și Industrie a României. Asocierea sau afilierea atrage calitatea de membru de drept al Camerei de Comerț și Industrie a României.
Art. 8. - Camerele de comerț și industrie teritoriale pot stabili raporturi de cooperare, asociere sau afiliere cu Camera de Comerț și Industrie a României. Asocierea sau afilierea atrage calitatea de membru de drept al Camerei de Comerț și Industrie a României.


Capitolul II
Capitolul II
Linia 192: Linia 192:
'''Camera de Comerț și Industrie a României'''
'''Camera de Comerț și Industrie a României'''


Art. 9 - Camera de Comerț și Industrie a României este o organizație neguvernamentală, de utilitate publică, cu caracter autonom, având drept scop promovarea comerțului și industriei românești pe plan intern și extrem și sprijinirea intereselor comercianților români în raporturile cu autoritățile din țară și cu organisme specializate din străinătate.
Art. 9. - Camera de Comerț și Industrie a României este o organizație neguvernamentală, de utilitate publică, cu caracter autonom, având drept scop promovarea comerțului și industriei românești pe plan intern și extrem și sprijinirea intereselor comercianților români în raporturile cu autoritățile din țară și cu organisme specializate din străinătate.


Membrii Camerei de Comerț și Industrie a României sunt comercianții, persoane fizice și juridice, care aderă la statutul camerei, precum și camerele de comerț și industrie teritoriale, potrivit art 8.
Membrii Camerei de Comerț și Industrie a României sunt comercianții, persoane fizice și juridice, care aderă la statutul camerei, precum și camerele de comerț și industrie teritoriale, potrivit art. 8.


Camera de Comerț și Industrie a României este persoană juridică, cu sediul în București.
Camera de Comerț și Industrie a României este persoană juridică, cu sediul în București.


Art. 10 - Camera de Comerț și Industrie a României se organizează și funcționează potrivit statutului, aprobat de adunarea generală a membrilor săi. În scopul aprobării statutului, adunarea generală va avea loc în cel mult 3 luni de la data prezentului decret-lege, cu participarea membrilor existenți la data convocării.
Art. 10. - Camera de Comerț și Industrie a României se organizează și funcționează potrivit statutului, aprobat de adunarea generală a membrilor săi. În scopul aprobării statutului, adunarea generală va avea loc în cel mult 3 luni de la data prezentului decret-lege, cu participarea membrilor existenți la data convocării.


Art. 11 - Camera de Comerț și Industrie a României desfășoară activitățile prevăzute la art. 5. Totodată, Camera de Comerț și Industrie a României asigură:
Art. 11. - Camera de Comerț și Industrie a României desfășoară activitățile prevăzute la art. 5. Totodată, Camera de Comerț și Industrie a României asigură:


a) efectuarea de studii și acordarea de informații și consultații privind comerțul românesc, la cererea autorităților centrale de stat;
a) efectuarea de studii și acordarea de informații și consultații privind comerțul românesc, la cererea autorităților centrale de stat;
Linia 208: Linia 208:
c) eliberarea pentru mărfurile românești de export de certificate de origine, certificate preferențiale vamale și carnete pentru admiterea temporară a mărfurilor, cu scutire de taxe vamale, precum și avizarea facturilor, procurilor și altor documente de comerț exterior;
c) eliberarea pentru mărfurile românești de export de certificate de origine, certificate preferențiale vamale și carnete pentru admiterea temporară a mărfurilor, cu scutire de taxe vamale, precum și avizarea facturilor, procurilor și altor documente de comerț exterior;


d) emiterea, pe bază de documentație, a certificatelor privind evenimentele ce pot fi considerate cazuri de forța majoră.
d) emiterea, pe bază de documentație, a certificatelor privind evenimentele ce pot fi considerate cazuri de forță majoră.


Art.12 - Camera de Comerț și Industrie a României are și poate constitui unități și societăți în domeniile privind activitatea de târguri și expoziții, reclamă comercială, protecția proprietății industriale și alte prestări de servicii.
Art. 12. - Camera de Comerț și Industrie a României are și poate constitui unități și societăți în domeniile privind activitatea de târguri și expoziții, reclamă comercială, protecția proprietății industriale și alte prestări de servicii.


Prevederile art 4, art 6 alin l și art 7 se aplică și Camerei dc Comerț și Industrie a României.
Prevederile art. 4, art. 6 alin. 1 și art. 7 se aplică și Camerei de Comerț și Industrie a României.


Art. 13 - Curtea de arbitraj comercial internațional funcționează pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. Curtea nu are personalitate juridică.
Art. 13. - Curtea de arbitraj comercial internațional funcționează pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. Curtea nu are personalitate juridică.


Organizarea și funcționarea Curții de arbitraj comercial intemațional se stabilesc de adunarea generală a Camerei de Comerț și Industrie a României. Curtea este condusă de un colegiu.
Organizarea și funcționarea Curții de arbitraj comercial internațional se stabilesc de adunarea generală a Camerei de Comerț și Industrie a României. Curtea este condusă de un colegiu.


Regulile de procedură ale Curții de arbitraj comercial internațional se aprobă de colegiul acesteia.
Regulile de procedură ale Curții de arbitraj comercial internațional se aprobă de colegiul acesteia.


Hotărârile Curții de arbitraj sunt titluri executorii și se execută în țară fără investire cu formulă executorie.
Hotărârile Curții de arbitraj sunt titluri executorii și se execută în țară fără învestire cu formulă executorie.


Normele privind taxele arbitrale și onorariile arbitrilor se aprobă de organul de conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României, prevăzut în statut.
Normele privind taxele arbitrale și onorariile arbitrilor se aprobă de organul de conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României, prevăzut în statut.


Taxele arbitrale sunt destinate suportării cheltuielilor legate de activitatea de solutionare a litigiilor, inclusiv
Taxele arbitrale sunt destinate suportării cheltuielilor legate de activitatea de soluționare a litigiilor, inclusiv de secretariat, plății onorariilor arbitrilor și documentării acestora, precum și suportării altor cheltuieli necesare funcționării curții.
de secretariat, plății onorariilor arbitrilor și documentării acestora, precum și suportării altor cheltuieli necesare funcționării curții.


Capitolul III
Capitolul III
Linia 231: Linia 230:
'''Dispoziții finale'''
'''Dispoziții finale'''


Art. 14 - În termen de 30 de zile de la data prezentului decret-lege, prin hotărâre a Guvernului României se va stabili regimul juridic al registrului de comerț.
Art. 14. - În termen de 30 de zile de la data prezentului decret-lege, prin hotărâre a Guvernului României se va stabili regimul juridic al registrului de comerț.


Art. 15 - Din încasările valutare realizate de camerele de comerț și industrie teritoriale, precum și de Camera de Comerț și Industrie a României și unitățile sale, un procent de 50% rămâne la dispoziția acestora, în conturi special deschise la Banca Română de Comerț Exterior.
Art. 15. - Din încasările valutare realizate de camerele de comerț și industrie teritoriale, precum și de Camera de Comerț și Industrie a României și unitățile sale, un procent de 50% rămâne la dispoziția acestora, în conturi special deschise la Banca Română de Comerț Exterior.


Art. 16 - Decretul nr 623/1973 privind organizarea și funcționarea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, cu modificările ulterioare, Decretul nr 137/1976 pentru aprobarea tarifelor privind retribuirea arbitrilor Comisiei de arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, precum și orice alte dispoziții contrare prezentului decret-lege, se abrogă.
Art. 16. - Decretul nr. 623/1973 privind organizarea și funcționarea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, cu modificările ulterioare, Decretul nr. 137/1976 pentru aprobarea tarifelor privind retribuirea arbitrilor Comisiei de arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, precum și orice alte dispoziții contrare prezentului decret-lege, se abrogă.


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|139}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|139}}


=== Decret-lege privind încadrarea și salarizarea personalului din unitățile de justiție și procuratură ===
=== Decret-lege privind încadrarea și salarizarea personalului din unitățile de justiție și procuratură ===


Promovarea principiului separării puterilor în stat a determinat reașezarea justiției, ca instituție principală, intr-o societate cu adevărat democratică, menită să asigure apărarea statului, a valorilor morale și materiale ale societății și drepturile fundamentale ale cetățenilor, conducând la creșterea rolului, importanței și răspunderii celor ce participă la înfăptuirea actului de justiție.
Promovarea principiului separării puterilor în stat a determinat reașezarea justiției, ca instituție principală, într-o societate cu adevărat democratică, menită să asigure apărarea statului, a valorilor morale și materiale ale societății și drepturile fundamentale ale cetățenilor, conducând la creșterea rolului, importanței și răspunderii celor ce participă la înfăptuirea actului de justiție.


Pentru asigurarea independenței depline a judecătorilor și procurorilor în aplicarea legilor, fără imixtiuni sau influențe din partea organelor puterii legislative, executive ori politice, pentru creșterea prestigiului justiției, în raport cu misiunea pe careo ale de îndeplinit,
Pentru asigurarea independenței depline a judecătorilor și procurorilor în aplicarea legilor, fără imixtiuni sau influențe din partea organelor puterii legislative, executive ori politice, pentru creșterea prestigiului justiției, în raport cu misiunea pe care o are de îndeplinit,


'''Consiliul Provizoriu de Uniune Națională''' decretează:
'''Consiliul Provizoriu de Uniune Națională''' decretează:


Art. 1 - Încadrarea și salarizarea judecătorilor de la judecătorii și tribunale, a procurorilor, notarilor și experților criminaliști se fac prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general, iar a celuilalt personal de specialitate din unitățile de justție și procuratura se fac de către președintele tribunalului județean sau al municipiului București, respectiv de procurorul șef al județului sau al municipiului București, având în vedere aptitudinile profesionale și comportarea în societate.
Art. 1. - Încadrarea și salarizarea judecătorilor de la judecătorii și tribunale, a procurorilor, notarilor și experților criminaliști se fac prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general, iar a celuilalt personal de specialitate din unitățile de justiție și procuratură se fac de către președintele tribunalului județean sau al municipiului București, respectiv de procurorul șef al județului sau al municipiului București, având în vedere aptitudinile profesionale și comportarea în societate.


Art. 2 - Judecătorii și procurorii se încadrează pe patru grade profesionale, gradul I, II, III și IV, potrivit anexei nr 1.
Art. 2. - Judecătorii și procurorii se încadrează pe patru grade profesionale, gradul I, II, III și IV, potrivit anexei nr 1.


Gradul profesional superior se obține numai pe bază de examen, potrivit legii, după trecerea a minimum 4 ani de activitate în gradul profesional imediat inferior, inclusiv pe baza principiului avansării pe post.
Gradul profesional superior se obține numai pe bază de examen, potrivit legii, după trecerea a minimum 4 ani de activitate în gradul profesional imediat inferior, inclusiv pe baza principiului avansării pe post.
Linia 258: Linia 254:
La tribunalele și procuraturile județene și ale municipiului București se încadrează numai judecători și, respectiv, procurori de gradul I, II și III.
La tribunalele și procuraturile județene și ale municipiului București se încadrează numai judecători și, respectiv, procurori de gradul I, II și III.


Art. 3 - Judecătorii și procurorii stagiari, după promovarea examenului de definitivare, sunt încadrați la gradul IV.
Art. 3. - Judecătorii și procurorii stagiari, după promovarea examenului de definitivare, sunt încadrați la gradul IV.


Art. 4 - În cadrul fiecărui grad profesional se instituie trei trepte de salarizare, potrivit anexei nr. 1.
Art. 4. - În cadrul fiecărui grad profesional se instituie trei trepte de salarizare, potrivit anexei nr. 1.


Trecerea la treapta de salarizare imediat superioară se face după o perioadă de cel puțin 3 ani, în raport cu capacitatea profesională și comportarea în societate.
Trecerea la treapta de salarizare imediat superioară se face după o perioadă de cel puțin 3 ani, în raport cu capacitatea profesională și comportarea în societate.


Art. 5. - Judecătorii și procurorii care dețin funcții de conducere la unitățile de justiție și procuratură sunt salarizați corespunzător gradului lor profesional,
Art. 5. - Judecătorii și procurorii care dețin funcții de conducere la unitățile de justiție și procuratură sunt salarizați corespunzător gradului lor profesional, la care se adaugă o indemnizație de conducere, diferențiată după complexitatea activității fiecărei unități.
la care se adaugă o indemnizație de conducere, diferențiată după complexitatea activității fiecărei unități.


Indemnizația face parte din salariul tarifar.
Indemnizația face parte din salariul tarifar.


Art. 6. - Încadrarea, promovarea și salarizarea notarilor de stat și experților criminaliști se fac pe trei grade profesionale și trei trepte de salarizare, potrivit principiilor prevăzute pentru judecători și procurori, conform anexelor nr. 2 și nr. 3. În aceeași condiții vor fi salarizați și notarii de stat și experții criminaliști care îndeplinesc funcții de conducere.
Art. 6. - Încadrarea, promovarea și salarizarea notarilor de stat și experților criminaliști se fac pe trei grade profesionale și trei trepte de salarizare, potrivit principiilor prevăzute pentru judecători și procurori, conform anexelor nr. 2 și nr. 3. În aceleași condiții vor fi salarizați și notarii de stat și experții criminaliști care îndeplinesc funcții de conducere.


Art. 7. - Salarizarea personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiției și Procuratura Generală se stabilește prin asimilarea funcțiilor acestuia cu gradele profesionale ale judecătorilor și procurorilor, în raport cu pregătirea profesională și vechimea în muncă, prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general.
Art. 7. - Salarizarea personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiției și Procuratura Generală se stabilește prin asimilarea funcțiilor acestuia cu gradele profesionale ale judecătorilor și procurorilor, în raport cu pregătirea profesională și vechimea în muncă, prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general.


Art. 8. - Salarizarea personalului de specialitate cu pregătire medie din unitățile de justiție, procuratură, notariatele de stat și laboratoarele de expertize criminalistică se face corespunzător claselor de salarizare din
Art. 8. - Salarizarea personalului de specialitate cu pregătire medie din unitățile de justiție, procuratură, notariatele de stat și laboratoarele de expertize criminalistică se face corespunzător claselor de salarizare din anexele nr. 1-3.
anexele nr. 1-3.


Trecerea de la o treaptă la alta se face după o perioadă de minimum 3 ani, în raport cu capacitatea profesională și comportarea în societate.
Trecerea de la o treaptă la alta se face după o perioadă de minimum 3 ani, în raport cu capacitatea profesională și comportarea în societate.
Linia 280: Linia 274:
Art. 9. - Personalul de conducere și execuție, tehnic, economic, administrativ, de deservire și pază din unitățile de justiție și procuratură va fi salarizat, potrivit legii, la grupa V de ramuri din economie, gradul III de organizare a unității. Salariile muncitorilor calificați și ale șoferilor din unitățile de justiție, procuratură și laboratorul central de expertize criminalistică se stabilesc cu 5% mai mult, iar salariile celor din  aparatul Ministerului Justiției și Procuraturii Generale se stabilesc cu 10% mai mult decât beneficiază în prezent potrivit legii.
Art. 9. - Personalul de conducere și execuție, tehnic, economic, administrativ, de deservire și pază din unitățile de justiție și procuratură va fi salarizat, potrivit legii, la grupa V de ramuri din economie, gradul III de organizare a unității. Salariile muncitorilor calificați și ale șoferilor din unitățile de justiție, procuratură și laboratorul central de expertize criminalistică se stabilesc cu 5% mai mult, iar salariile celor din  aparatul Ministerului Justiției și Procuraturii Generale se stabilesc cu 10% mai mult decât beneficiază în prezent potrivit legii.


Art. 10. - Toate categoriile de personal beneficiază de sporul pentru vechime neântreruptă în aceeași unitate, în condițiile prevăzute de lege.
Art. 10. - Toate categoriile de personal beneficiază de sporul pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate, în condițiile prevăzute de lege.


Art. 11. - Dispozițiile prezentului decret-lege se întregesc cu reglementările privind drepturile de personal prevăzute în legislația muncii.
Art. 11. - Dispozițiile prezentului decret-lege se întregesc cu reglementările privind drepturile de personal prevăzute în legislația muncii.
Art. 12. - Anexele nr. 1-3 privind indicatorii funcțiilor și salariilor fac parte integrantă din prezentul decret-lege.
Art. 12. - Anexele nr. 1-3 privind indicatorii funcțiilor și salariilor fac parte integrantă din prezentul decret-lege.


Art. 13. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii financiari pe anul l990 ai Ministerului Justiției și Procuraturii Romaniei în confnmiitate cu prevederile prezentului decret-lege.
Art. 13. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii financiari pe anul l990 ai Ministerului Justiției și Procuraturii României în conformitate cu prevederile prezentului decret-lege.


Art. 14. - Salarizarea potrivit prezentului decret-lege se va aplica începând cu data de 1 iunie 1990.
Art. 14. - Salarizarea potrivit prezentului decret-lege se va aplica începând cu data de 1 iunie 1990.


Până la data prevăzută la alin. 1, se va asigura verificarea și selecția personalului unităților de justiție și
Până la data prevăzută la alin. 1, se va asigura verificarea și selecția personalului unităților de justiție și procuratură, în scopul înlăturării persoanelor necorespunzătoare profesional sau moral, precum și recrutarea de noi specialiști, de certă valoare, în scopul realizării condițiilor pentru instituirea principiului inamovibilității.
procuratura, în scopul înlăturării persoanelor necorespunzătoare profesional sau moral, precum și recrutarea de noi specialiști, de certă valoare, în scopul realizării condițiilor pentru instituirea principiului inamovibilității.


Art 15. - Orice dispoziții contrare prezentului decret-lege se abrogă.
Art. 15. - Orice dispoziții contrare prezentului decret-lege se abrogă.


{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|140}}
{{SemnPcpun|Ion Iliescu|București|11 mai 1990|140}}


==== Anexa nr. 1 ====
==== Anexa Nr. 1 ====


'''Indicatorul funcțiilor și salariilor din instanțele judecătorești și unitățile de procuratură valabil de la 1 iunie 1990'''
'''Indicatorul funcțiilor și salariilor din instanțele judecătorești și unitățile de procuratură valabil de la 1 iunie 1990'''


Trepte de salarizare  
{|
 
!rowspan="3"|Nr. crt.
clase de salarizare
!rowspan="3"|Funcția
 
!colspan="5"|Trepte de salarizare
1. Judecător, procuror gradul I 38 89 40 - - sup. jurid. 14 ani în funcții de specialitate
!rowspan="3"|Studii
 
!rowspan="3"|Vechimea minimă în specialitate
2. Judecător, procuror gradul II 35 36 37 - - sup. jurid. 12 ani în funcții de specialitate
|-
 
!I||II||III||IV||V
3. Judecător, procuror gradul III 32 33 34 - - sup. jurid. 8 ani în funcții de specialitate
|-
 
!colspan="5"|clase de salarizare
4. Judecător, procuror gradul IV 29 30 31 - - sup. jurid. 2 ani în funcții de specialitate
|-
 
|1.||Judecător, procuror gradul I||38||39||40||-||-||sup. jurid.||14 ani în funcții de specialitate
5. Judecător, procuror stagiar 28 25 - - - sup. juriu. -
|-
 
|2.||Judecător, procuror gradul II||35||36||37||-||-||sup. jurid.||12 ani în funcții de specialitate
6. Prim-grefier tribunal, secretar pr. procuratură județeană 22 23 24 25 26 medii 8 ani in funcții auxiliare juridice
|-
 
|3.||Judecător, procuror gradul III||32||33||34||-||-||sup. jurid.||8 ani în funcții de specialitate
7. Grefier pr., secretar pr. procuratură locală și judecătorie- 15 17 19 21 23 medii 5 ani în funcții auxiliare juridice
|-
 
|4.||Judecător, procuror gradul IV||29||30||31||-||-||sup. jurid.||2 ani în funcții de specialitate
8. Grefier I, secretar I     11 13 15 17 19   3 ani în funcții juridice auxiliare, economice sau administrative
|-
 
|5.||Judecător, procuror stagiar||28||25||-||-||-||sup. jurid.||-
9. Grefier II, secretar II     10 12 14 16 29 medii -
|-
 
|6.||Prim-grefier tribunal, secretar pr. procuratură județeană||22||23||24||25||26||medii||8 ani in funcții auxiliare juridice
10. Executor judecătoresc pr. 26 27 28 29 30 sup. jurid. 5 ani în funcții juridice
|-
 
|7.||Grefier pr., secretar pr. procuratură locală și judecătorie||15||17||19||21||23||medii||5 ani în funcții auxiliare juridice
ll. Executor judecătoresc     21 22 23 24 25 sup. jurid. 2 ani în funcții juridice
|-
 
|8.||Grefier I, secretar I||11||13||15||17||19||medii||3 ani în funcții juridice auxiliare, economice sau administrative
12. Executor judecătoresc pr. 18 20 22 24 25 medii 6 ani în funcții economice sau administrative
|-
 
|9.||Grefier II, secretar II||10||12||14||16||29||medii||-
13. Executorjudeeătoresc 13 15 17 19 21 medii 2 ani în funcții economice sau administrative
|-
 
|10.||Executor judecătoresc pr.||26||27||28||29||30||sup. jurid.||5 ani în funcții juridice
14. Arhivar registrator pr. 9 11 13 15 17 medii 2 ani în funcții juridice auxiliare sau administrative
|-
 
|ll.||Executor judecătoresc||21||22||23||24||25||sup. jurid.||2 ani în funcții juridice
15. Arhivar registrator 8 10 12 14 16 medii -
|-
 
|12.||Executor judecătoresc pr.||18||20||22||24||26||medii||6 ani în funcții economice sau administrative
16. Agent procedural 5 7 9 11 13 medii sau generale -
|-
 
|13.||Executor judecătoresc||13||15||17||19||21||medii||2 ani în funcții economice sau administrative
17. Aprod   5 7 9 11 13 generale -
|-
|14.||Arhivar registrator pr.||9||11||13||15||17||medii||2 ani în funcții juridice auxiliare sau administrative
|-
|15.||Arhivar registrator||8||10||12||14||16||medii||-
|-
|16.||Agent procedural||5||7||9||11||13||medii sau generale||-
|-
|17.||Aprod||5||7||9||11||13||generale||-
|}


Notă:
Notă:
Linia 344: Linia 346:
b) Salarizarea funcțiilor de conducere se va face prin indemnizația de conducere care face parte din salariul tarifar, după cum urmează:
b) Salarizarea funcțiilor de conducere se va face prin indemnizația de conducere care face parte din salariul tarifar, după cum urmează:


* președinte tribunal, procuror șei procuratura județeană 500-1.206 lei
{|
 
|președinte tribunal, procuror șef procuratură județeană||500-1.200 lei
* vicepreședinte tribunal, procuror șei adjunct 300- 900 lei
|-
 
|vicepreședinte tribunal, procuror șei adjunct||300-900 lei
* președinte secție tribunal, procuror șef birou 250- 800 lei
|-
 
|președinte secție tribunal, procuror șef birou||250-800 lei
* președinte judecătorie, procuror șefprocuratură locală 200- 700 lei
|-
 
|președinte judecătorie, procuror șef procuratură locală||200-700 lei
* vicepreședinte judecătorie, procuror șef adjunct procuratură locală 200- 800 lei
|-
|vicepreședinte judecătorie, procuror șef adjunct procuratură locală||200-600 lei
|}


c) Trecerea de la treapta de salarizare inferioară la cea superioară în cadrul gradului profesional se face după o perioadă de 3 ani, în condițiile legii.
c) Trecerea de la treapta de salarizare inferioară la cea superioară în cadrul gradului profesional se face după o perioadă de 3 ani, în condițiile legii.
Linia 358: Linia 362:
d) Promovarea în grade profesionale se face pe bază de examen, după trecerea unei perioade minime de 4 ani în gradul inferior.
d) Promovarea în grade profesionale se face pe bază de examen, după trecerea unei perioade minime de 4 ani în gradul inferior.


==== Anexa nr. 2 ====
==== Anexa Nr. 2 ====


'''Indicatorul funcțiilor și salariilor din notariatele de stat valabil de la 1 iunie 1990'''
'''Indicatorul funcțiilor și salariilor din notariatele de stat valabil de la 1 iunie 1990'''
Adus de la „http://wiki.civvic.ro/wiki/Special:MobileDiff/1016”

Meniu de navigare