Monitorul Oficial 75/1992

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 30 noiembrie 2012 15:31, autor: CivvicBot (Discuție | contribuții) (A protejat "Monitorul Oficial 75/1992": Migrat la civvic.ro ([edit=sysop] (indefinit)))
Jump to navigation Jump to search


Cuprins

Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0075 - Partea I - Vineri, 24 aprilie year::1992

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâri cuprinse în anexa la Hotărârea Guvernului României nr. 102/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 16 aprilie 1992

Hotărâre privind înființarea Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri se înființează Școala Militară Superioară de Ofițeri a Ministerului de Interne, cu sediul în municipiul București, care are ca obiect pregătirea ofițerilor activi pentru acest minister.

Școala Militară Superioară de Ofițeri a Ministerului de Interne este instituție militară de învățământ superior cu autonomie universitară, subordonată Ministerului de Interne, care stabilește structura organizatorică.

Art. 2. - În cadrul Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne se organizează Facultatea de Poliție, pentru armele: poliție, penitenciare, pașapoarte-puncte control trecere frontieră, pompieri și trupe de pază și ordine, echivalentă cu studii juridice superioare.

Durata studiilor este de 4 ani.

Art. 3. - Admiterea candidaților în Școala Militară Superioară de Ofițeri a Ministerului de Interne se face prin concurs, cu respectarea normelor Ministerului Învățământului referitoare la admiterea în învățământul superior.

La concursul de admitere se pot prezenta numai absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat.

Ministerul de Interne stabilește criteriile de selecționare a candidaților, cifra anuală de școlarizare și organizează concursul de admitere.

Art. 4. - Planurile de învățământ se stabilesc de Școala Militară Superioară de Ofițeri a Ministerului de Interne, se avizează de Ministerul Învățământului și se aprobă de ministrul de interne.

Art. 5. - Numirea, promovarea și eliberarea din funcție a cadrelor didactice se fac de Ministerul de Interne, în conformitate cu prevederile legale referitoare la învățământul superior.

Pentru desfășurarea unor activități de învățământ se vor folosi și cadre didactice din instituții civile de învățământ superior. Plata acestor cadre va fi suportată de Ministerul de Interne, în conformitate cu normele legale.

Art. 6. - La terminarea studiilor Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne, studenților li se acordă gradul de locotenent. Încadrarea lor în funcții se va face potrivit statutului corpului ofițerilor și normelor stabilite de Ministerul de Interne.

Absolvenții școlii susțin examen de diplomă, iar celor care promovează acest examen li se eliberează diplomă de licență.

Diplomele care atestă absolvirea Facultății de Poliție dau dreptul titularilor la încadrarea și în funcții civile pentru care normele legale prevăd studii juridice superioare.

Art. 7. - Candidații admiși în Școala Militară Superioară de Ofițeri a Ministerului de Interne sunt considerați încorporați și vor încheia angajamente prin care se obligă ca, după absolvirea cursurilor, să îndeplinească serviciul militar activ pe o durată de minimum 10 ani.

În cazul nerespectării angajamentului, precum și în cazul în care este îndepărtat din școală ori trecut în rezervă pentru comiterea unor infracțiuni ori săvârșirea unor abateri disciplinare grave, care îl fac incompatibil cu calitatea de militar, studentul sau absolventul este obligat să restituie cheltuielile de școlarizare și întreținere, ținându-se seama de timpul servit.

Prin cheltuieli de școlarizare și întreținere, în sensul alin. 2, se înțeleg cheltuielile efectuate cu hrănirea, echiparea, cazarea și alte drepturi primite de studenți.

Art. 8. - Studenții care, din cauză de boală sau pentru alte motive, nu mai pot urma cursurile școlii, la recomandarea Ministerului de Interne și în condițiile stabilite de Ministerul Învățământului vor putea continua studiile în alte instituții de învățământ superior.

Studenții îndepărtați din școală, dar care sunt apți pentru serviciul militar combatant sau necombatant, sunt trimiși la unități militare ale Ministerului de Interne pentru continuarea serviciului militar în termen sau sunt trecuți în rezervă, acordându-li-se grade potrivit reglementărilor legale.

Art. 9. - Școala Militară Superioară de Ofițeri organizează pentru cadrele Ministerului de Interne învățământul postuniversitar în specialitățile care vor fi stabilite, în raport de nevoi, de către acest minister.

La cursurile postuniversitare pot fi admiși absolvenții Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne și ai altor instituții de învățământ superior cu profil asemănător.

Art. 10. - Elevii care, la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, urmează cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi a Ministerului de Interne, seriile 1988-1991 și 1989-1992, își vor continua pregătirea în conformitate cu prevederile din această hotărâre, urmând să susțină examenele de diferență la materiile stabilite de comun acord cu Ministerul Învățământului.

Cadrele care au absolvit cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi a Ministerului de Interne și lucrează în unități ale acestui minister, dar care nu au beneficiat de echivalarea studiilor absolvite cu cele superioare, pe baza cifrei anuale de școlarizare și a criteriilor stabilite de Ministerul de Interne, pot susține diferențe de examene la disciplinele universitare pentru obținerea diplomei care atestă studii juridice superioare.

Art. 11. - Școala Militară Superioară de Ofițeri a Ministerului de Interne preia baza materială, tehnică și financiară a Școlii Militare de Ofițeri Activi, care se desființează.

Art. 12. - Prevederile din prezenta hotărâre se aplică începând cu anul de învățământ 1990-1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 25 aprilie 1990 | Nr. 431.


Hotărâre privind unele modificări și completări ale reglementărilor în vigoare, referitoare la întocmirea devizelor în activitatea de investiții și reparații

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În documentațiile economice ale obiectivelor de investiții și de reparații se vor introduce prețurile și tarifele legale pentru materialele, utilajele, echipamentele și, respectiv, serviciile prevăzute în documentațiile tehnice, precum și rețelele de salarizare în vigoare.

În cazul în care în perioada execuției lucrărilor se aprobă, potrivit competențelor legale, noi prețuri, noi tarife sau noi rețele de salarizare, acestea se vor introduce în documentația lucrărilor rămase de executat, la data aprobării lor.

Art. 2. - Se aprobă structura și conținutul devizului general pentru obiectivele de investiții, conform anexei la prezenta hotărâre.

Art. 3. - Ministerul Construcțiilor va introduce modificările rezultate din prezenta hotărâre în Normativul de ramură privind întocmirea devizelor de execuție și va elabora norme privind modul de recalculare a devizelor pe categorii de lucrări, a devizelor pe obiecte și a devizelor generale, în termen de 30 de zile de la aprobarea prezentei hotărâri.

Art. 4. - Influențele rezultate din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se vor aproba de către titularii de investiții până la data de 30 iunie 1990, stabilindu-se în același timp măsuri pentru încadrarea în volumul total de investiții aprobat pentru anul 1990.

Valorile de deviz ale lucrărilor de investiții și de reparații, determinate potrivit prevederilor prezentei hotărâri, se negociază între unitatea executantă și beneficiar.

Art. 5. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică la toate documentațiile obiectivelor de investiții și de reparații, pentru volumul de lucrări care se execută după data de 1 ianuarie 1990.

Art. 6. - Orice dispoziții contrare prezentei hotărâri nu se aplică.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 27 aprilie 1990 | Nr. 449.


Anexă

Deviz general
al obiectivului de investiții .......................
Lucrări și cheltuieli care se cuprind în valoarea investiției Construcții și instalații Utilaje și echipamente tehnologice care se montează Montaj utilaje și echipamente tehnologice Utilaje independente Dotări Alte cheltuieli Total
Partea I
Cap. 1
a) Studii și cercetări de teren (topo, hidro, geo etc.) efectuate pentru pregătirea și realizarea investiției ... X X X X ... ...
b) Cheltuieli pentru documentare și experimentare X X X X X ... ...
c) Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică din țară X X X X X ... ...
d) Cheltuieli pentru proiectul tehnologic (know-how), studierea și tratarea ofertelor, documentația tehnică și licența de fabricație și asistență tehnică din import X X X X X ... ...
Cap. 2
a) Exproprieri, despăgubiri, strămutări, demolări, demontări ... X X X X ... ...
b) Costul terenului X X X X X ... ...
c) Amenajarea și nivelarea terenului (desecări, drenaje etc.) ... X X X X ... ...
d) Dotarea teritoriului - plantații, împrejmuiri etc. (pe obiecte) ... X X X X ... ...
e) Cheltuieli pentru protecția mediului înconjurător ... ... ... ... ... ... ...
Cap. 3 Investiții destinate realizării producției de bază (pe obiecte) ... ... ... ... ... ... ...
Cap. 4 Investiții destinate realizării producției auxiliare (pe obiecte) ... ... ... ... ... ... ...
Cap. 5 Investiții pentru transporturi și telecomunicații (pe obiecte) ... ... ... ... ... ... ...
Cap. 6 Investiții pentru alimentare cu energie (pe obiecte) ... ... ... ... ... ... ...
Cap. 7 Investiții privind utilitățile construcției și rețele pentru apă, canalizare etc. (pe obiecte) ... ... ... ... ... ... ...
Cap. 8 Investiții pentru obiecte neproductive legate din punct de vedere funcțional de producție (pe obiecte) ... ... ... ... ... ... ...
Cap. 9 Investiții pentru obiecte neproductive nelegate din punct de vedere funcțional de producție (pe obiecte) ... ... ... ... ... ... ...
Cap. 10 Mijloace de ridicare și transport independente - automacarale, autocamioane, electrocare etc., piese de schimb, dotare inițială X X X ... ... X ...
Cap. 11
a) Costul energiei electrice pentru iluminarea locurilor de muncă la lucrările care se execută la lumină artificială ... X ... X X X ...
b) Cheltuieli necesare pentru executarea lucrărilor pe timp friguros ... X ... X X X ...
c) Cheltuieli pentru constituirea fondului de tehnică nouă cu cota de 0,3% din care: ... X ... X X X ...
  - 0,1% pentru unitatea de execuție ... X ... X X X ...
  - 0,2% se virează de beneficiari la Ministerul Construcțiilor X X X X X X ...
d) Sporuri prevăzute de lege pentru activitatea de construcții-montaj ... X ... X X X ...
e) Cheltuieli cu probe, încercări și expertize pe parcursul execuției și la recepție ... ... ... X X ... ...
f) Comisionul de 0,1% aplicat la valoarea de construcții-montaj pentru finanțarea activității organelor Inspecției de Stat pentru Calitatea Construcțiilor X X X X X ... ...
g) Comisionul băncii finanțatoare X X X X X ... ...
Cap. 12 Cheltuieli diverse și neprevăzute X X X X X X ...
Partea a II-a
Cap. 13 Cheltuieli pentru întreprinderea care se construiește, aprobate potrivit legii X X X ... ... ... ...
Cap. 14 Cheltuieli pentru supravegherea tehnică pe durata realizării investiției X X X X X ... ...
Cap. 15 Cheltuieli pentru pregătirea cadrelor de exploatare X X X ... ... ... ...
Partea a III-a
Cap. 16 Cheltuieli și lucrări pentru organizarea execuției lucrărilor de construcții-montaj ... X X X X X ...
Partea a IV-a
Cap. 17 Cheltuieli nerecuperabile provenind din efectuarea probelor tehnologice X X X X X ... ...
Total general ... ... ... ... ... ... ...


Recapitulație

A. Structura cheltuielilor din devizul general:

1. Total, din care:
a) construcții-montaj
b) utilaje tehnologice care se montează și utilaje tehnologice independente (inclusiv mijloace de ridicat și transport)
c) dotări și obiecte de inventar (exclusiv utilaje tehnologice)
d) alte cheltuieli din total:
2. Din total
a) investiții colaterale
b) utilaje tehnologice primite prin transfer
c) piese de schimb

B. Investiții conexe, din care:

  • Obiectivul A ..................
  • Obiectivul B ..................

C. Valoarea fondurilor fixe care se desființează, din care:

  • valoarea fondurilor fixe care se folosesc la noul obiectiv

D. Repartizarea valorii lucrărilor și cheltuielilor pe grupe de fonduri fixe pentru stabilirea valorilor de amortizare

Notă:
  1. Cota de 0,3% pentru constituirea fondului de tehnică nouă în construcții (cap. 11. c) se repartizează astfel: 0,1% rămâne la dispoziția unităților de execuție, iar 0,2% se virează de către beneficiarii de investiții la Ministerul Construcțiilor o dată cu plata lucrărilor de construcții-montaj executate și se va utiliza de acesta pentru introducerea tehnicii noi și cercetării științifice de interes general, organizării de concursuri în diferite domenii ale construcțiilor etc.
  2. Comisionul de 0,1% (cap. 11. f) se virează de către beneficiarii de investiții prin unitățile băncilor finanțatoare în contul organelor Inspecției de Stat pentru Calitatea Construcțiilor, o dată cu plata lucrărilor de construcții-montaj executate.
  3. Cheltuielile și lucrările pentru organizarea execuției lucrărilor de construcții-montaj (cap. 16) se stabilesc de proiectant și constructor și în raport cu condițiile reale de lucru pentru fiecare obiectiv de investiții, se însușesc de beneficiari și se aprobă o dată cu documentația tehnico-economică, conform competențelor stabilite de lege.
  4. Valoarea cheltuielilor diverse și neprevăzute (cap. 12) se stabilește prin aplicarea unei cote de cel mult 5% asupra valorii lucrărilor și cheltuielilor prevăzute în partea I a devizului general (mai puțin cap. 1) din care se scade valoarea utilajelor pentru care sunt stabilite prețuri de catalog, care sunt achiziționate, transferate sau contractate cu prețuri ferme.
    Din capitolul cheltuielilor diverse și neprevăzute se suportă diferențele de valori ale cheltuielilor prevăzute în părțile I, a II-a și a IV-a ale devizului, precum și lucrările și cheltuielile care nu au putut fi prevăzute la elaborarea documentațiilor tehnico-economice.
    Pentru locuințe, cota de cheltuieli diverse și neprevăzute este de maximum 3,5%.
  5. Cheltuielile prevăzute în partea a II-a a devizului general nu pot fi folosite pentru finanțarea altor cheltuieli. De asemenea, nu se admite depășirea acestor cheltuieli decât în cazuri justificate și numai cu aprobarea expresă a organului care a aprobat investiția.
  6. La cap. 17 se vor prevedea numai cheltuielile nerecuperabile provenind din efectuarea probelor tehnologice. Fondurile prevăzute la acest capitol nu se pot utiliza pentru acoperirea cheltuielilor la alte capitole din devizul general.
  7. Valoarea pieselor de schimb care constituie dotarea inițială a noilor obiective de investiții se va cuprinde în devizul general, aceasta urmând să se finanțeze - până la punerea în funcțiune a capacităților - din credite acordate de băncile finanțatoare.
    Volumul pieselor de schimb și al obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată, care constituie prima dotare, se va fundamenta în documentația tehnico-economică, iar valoarea lor va fi menționată în mod separat într-o notă la finele devizului general. Acestea nu se vor cuprinde în volumul investițiilor realizate și nici în valoarea fondurilor fixe puse în funcțiune, nefiind considerate investiții.
  8. Pentru fondurile fixe care se desființează - și care nu au durata normată de serviciu expirată - contravaloarea amortismentelor rămase se include în devizul general.


Hotărâre privind unele măsuri pentru personalul didactic din învățământul superior de medicină și farmacie

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Personalul didactic din învățământul superior de medicină și farmacie care lucrează prin natura serviciului în asistența medicală și cu medicamente, prin activitate integrată, în afara obligațiilor de serviciu de la funcția de bază didactică, va fi salarizat, pe lângă funcția didactică, cu o indemnizație clinică egală cu 50% din salariul tarifar lunar al funcției medicale sau farmaceutice îndeplinite, în care este confirmat prin ordin al ministrului sănătății, la gradația acordată la această funcție.

Personalul didactic medical și farmaceutic, care în cadrul activității integrate îndeplinește o funcție de conducere în unitatea sanitară sau de cercetare științifică medicală, primește pe lângă indemnizația clinică și indemnizația de conducere, stabilită în raport cu categoria unității sau subunității sanitare, care face parte din salariul tarifar al funcției didactice.

Personalul didactic medical și farmaceutic, care îndeplinește funcții de conducere în învățământ și în rețeaua de asistență medicală, va opta pentru o singură indemnizație de conducere.

Ministerul Sănătății și Ministerul Învățământului vor lua măsuri pentru desfășurarea în mod corespunzător a activității didactice și de asistență medicală.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 28 aprilie 1990 | Nr. 455.


Hotărâre privind desființarea Academiei de Științe Sociale și Politice

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri, Academia de Științe Sociale și Politice se desființează.

Art. 2. - Inventarul cu bunurile aparținând fostei Academii de Științe Sociale și Politice, inclusiv spațiile și dotările existente la data prezentei hotărâri, trec în patrimoniul Academiei Române.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 28 aprilie 1990 | Nr. 459.



Hotărâre privind înființarea Universității Tehnice din Oradea

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri, Institutul de Subingineri din Oradea se transformă în Universitatea Tehnică din Oradea.

Art. 2. - Universitatea Tehnică din Oradea va funcționa cu facultăți de științe și de inginerie, specializările pentru fiecare an universitar urmând să fie stabilite de Ministerul Învățământului, pe baza cererilor de școlarizare propuse de beneficiarii de absolvenți.

Art. 3. - Ministerul Învățământului va duce la îndeplinire prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 2 mai 1990 | Nr. 460.



Hotărâre privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității și organizării direcțiilor sanitare județene și a municipiului București

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Direcția sanitară județeană și cea a municipiului București, organe de specialitate ale administrației de stat, se organizează ca unități cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătății.

Art. 2. - Structura organizatorică tip a direcțiilor sanitare județene și a municipiului București se aprobă de Ministerul Sănătății, cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale.

În cadrul direcțiilor sanitare se pot utiliza următoarele funcții de conducere: medic director, medic director adjunct și contabil șef. La Direcția Sanitară a municipiului București se mai utilizează și un post de medic director adjunct și un post de director adjunct economic.

Art. 3. - Personalul sanitar din direcțiile sanitare va fi salarizat potrivit funcției sanitare și gradelor profesionale dobândite, iar cel care îndeplinește funcții de conducere primește și o indemnizație lunară, diferențiată în raport cu mărimea unității, care face parte din salariul tarifar. Personalul tehnic, economic, de altă specialitate și administrativ va fi salarizat potrivit grupei IV de ramuri, gradul de organizare pentru personalul de conducere fiind cel aprobat în prezent.

Art. 4. - Centrul sanitaro-antiepidemic județean și al municipiului București se organizează ca Centru de Medicină Preventivă, unitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătății. Centrul de Medicină Preventivă îndeplinește și atribuțiile de inspecție sanitară de stat. Structura și numărul de posturi se stabilesc de Ministerul Sănătății.

Art. 5. - Compartimentele funcționale se constituie conform prevederilor Decretului-lege nr. 65/1990.

Art. 6. - Finanțarea cheltuielilor unităților sanitare de stat locale se va face de Ministerul Sănătății de la bugetul de stat prin direcțiile sanitare județene și a municipiului București.

Pe data prezentei hotărâri, unitățile sanitare locale teritoriale cu personalitate juridică trec din subordinea organelor locale ale administrației de stat în subordinea direcțiilor sanitare respective.

Art. 7. - Ministerul Sănătății va emite regulamentul privind funcționarea și atribuțiile direcției sanitare și ale Centrului de Medicină Preventivă.

Art. 8. - Medicul director al direcției sanitare și medicul director al Centrului de Medicină Preventivă se numesc de Ministerul Sănătății, cu avizul primăriei județene, respectiv a municipiului București.

Art. 9. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor modifica corespunzător indicatorii economici și financiari pe anul 1990.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 2 mai 1990 | Nr. 462.



Hotărâre privind reînființarea funcției de asistent medical

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pe data prezentei hotărâri se reînființează funcțiile de asistent medical și asistent medical principal în toate profilurile, care vor fi salarizate cu două clase în plus față de salarizarea surorilor medicale cu liceu sanitar.

În funcția de asistent medical se încadrează absolvenții cu diplomă a școlilor sanitare postliceale.

În funcția de asistent medical principal se încadrează asistenții medicali cu 8 ani vechime în această funcție și examen de asistent medical principal.

Art. 2. - Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 1 se va modifica corespunzător, retroactiv, denumirea funcției în carnetul de muncă.

Plata drepturilor de salarizare se va face de la data de 1 mai 1990.

Art. 3. - Personalul mediu sanitar care lucrează în tura de noapte va primi 25% spor de noapte.

Art. 4. - Se autoriză Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor ca, pe baza documentațiilor prezentate de Ministerul Sănătății și primăriile județene pentru aplicarea prevederilor prezentei hotărâri, să modifice indicatorii economici și financiari pe anul 1990 ai Ministerului Sănătății și primăriilor județene.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 2 mai 1990 | Nr. 463.


Hotărâre privind eliberarea din calitatea de împuterniciți de frontieră ai României, de locțiitori sau ajutori ai acestora, a unor ofițeri din trupele de grăniceri și numirea altor ofițeri în această calitate

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se eliberează din calitatea de împuterniciți de frontieră ai României, de locțiitori sau ajutori ai acestora, ofițerii din trupele de grăniceri prevăzuți în anexa nr. 1.[1]

Art. 2. - Se numesc în calitate de împuterniciți de frontieră ai României, de locțiitori sau ajutori ai acestora, ofițerii din trupele de grăniceri prevăzuți în anexa nr. 2.[1]

Prim-ministru, Petre Roman | București, 3 mai 1990 | Nr. 473.


Hotărâre privind locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale din Întreprinderea „Acumulatorul” București și Întreprinderea de Produse Electrotehnice (Fabrica de Acumulatori) Bistrița ce se încadrează în grupele I și a II-a de muncă în vederea pensionării, precum și condițiile de pensionare

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Industriei Electrotehnice și Electronice, până la data de 31 decembrie 1991, va lua măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor tehnice și tehnologice, în vederea eliminării noxelor sau reducerea acestora sub limitele maxime admise, la Întreprinderea „Acumulatorul” București și Întreprinderea de Produse Electrotehnice (Fabrica de Acumulatori) Bistrița.

Art. 2. - În mod excepțional, până la data de 31 decembrie 1993, se aprobă încadrarea personalului în grupele I și a II-a de muncă în vederea pensionării, pe întreaga perioadă lucrată anterior prezentei hotărâri, la locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite, potrivit prevederilor art. 2, alin. 2 din Decretul nr. 68/1990, cuprinse în anexele I și a II-a la prezenta hotărâre.

Art. 3. - În situația în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente depășește nivelul maxim admis, personalul existent în activitate va beneficia în continuare de prevederile prezentei hotărâri.

Art. 4. - Personalul din Întreprinderea „Acumulatorul” București și Întreprinderea de Produse Electrotehnice (Fabrica de Acumulatori) Bistrița, cuprins în grupele I și a II-a de muncă, poate cere pensionarea dacă a desfășurat activități astfel:

  • minimum 20 de ani în grupa I de muncă și are vârsta de 45 de ani;
  • minimum 25 de ani în grupa a II-a de muncă și are vârsta de 50 de ani.

Art. 5. - De posibilitatea de pensionare în condițiile prevăzute la art. 2, 3 și 4 beneficiază personalul existent în activitate la data de 1 martie 1990.

Pentru cazul în care aplicarea prezentei hotărâri încetează, persoanele care la acea dată nu vor avea vechimea în muncă de 20 ani pentru grupa I și 25 ani pentru grupa a II-a vor beneficia de reducerea vârstei de pensionare proporțional cu timpul lucrat în aceste grupe.

Art. 6. - Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția Muncii vor controla modul de respectare a prevederilor prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 5 mai 1990 | Nr. 478.


Anexa Nr. 1

Lista
locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale din Întreprinderea „Acumulatorul” București și Întreprinderea de Produse Electrotehnice (Fabrica de Acumulatori) Bistrița ce se încadrează în grupa I de muncă în vederea pensionării

Fabricarea acumulatoarelor electrice din plumb la Întreprinderea „Acumulatorul” București și Întreprinderea de Produse Electrotehnice (Fabrica de Acumulatori) Bistrița, precum și atelierele speciale de reparații capitale ale acumulatoarelor electrice din plumb: moară, malaxoare, pastare, uscare plăci, pregătire plăci, formare plăci, finisare plăci, îndreptare plăci, circular, montaj, asamblare, dezasamblare, plumbuire, magazii cu semifabricate din plumb și produse finite, recuperarea plumbului din deșeuri tehnologice, rafinarea, topirea, alierea, turnarea și sudarea plumbului, formarea bateriilor și elementelor, prepararea electrolitului, separatori-buzunare, injecție, mase plastice, prototipuri, reparații acumulatori, laborator testări acumulatori, întreținerea și repararea utilajelor tehnologice, a ventilației, a rețelelor de canalizare, de alimentare și transport tehnologic, transport intern pe flux, personalul tehnic de laborator ce deservește aparatură cu emisie de radiații, personalul tehnic care execută, coordonează și conduce activitățile enumerate, tehnologii de secții.


Anexa Nr. 2

Lista
locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale din Întreprinderea „Acumulatorul” București și Întreprinderea de Produse Electrotehnice (Fabrica de Acumulatori) Bistrița ce se încadrează în grupa a II-a de muncă în vederea pensionării

Fabricarea acumulatoarelor electrice din plumb la Întreprinderea „Acumulatorul” București și Întreprinderea de Produse Electrotehnice (Fabrica de Acumulatori) Bistrița: atelierele S.D.V. și mecanică de producție, metrologie, protecție dielectrică și leșiere, laboratoare și spălătorie de echipament de protecție, centrala termică, magazia de materii prime și materiale, precum și restul personalului din incinta întreprinderii (fabricii).


Hotărâre privind încadrarea personalului în grupele I și a II-a de muncă de la locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite apărute după anul 1969 în unitățile Ministerului Industriei Metalurgice

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Personalul care este în activitate de la locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite din unitățile Ministerului Industriei Metalurgice intrate în funcțiune după data de 18 martie 1969, care nu a fost cuprins în grupele I și a II-a de muncă, conform prevederilor art. 2 din Decretul-lege nr. 68/1990, va beneficia de încadrarea în aceste grupe pe întreaga perioadă lucrată, potrivit anexelor nr. I și II la prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 7 mai 1990 | Nr. 481.


Anexa Nr. 1

Grupa I de muncă
Lista locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale

1. Sectorul de aglomerare din siderurgie: sortarea, prepararea și aglomerarea minereurilor (concasare, măcinare, ciuruire, dozarea șarjei de aglomerat, primirea materialelor și a materiei prime la silozuri, inclusiv expediția aglomeratului).

2. Pregătirea cărbunilor în vederea cocsificării, amestec și transport șarjă.

3. Fabricarea produselor dolomitice gudronate pentru oțelăriile cu convertizoare.

4. Electrofiltrele și cazanele recuperatoare din oțelării. Cazanul recuperator de la cuptoarele de topire și rafinare termică.

5. Decaparea cu acizi în flux continuu, dresarea tablelor și a benzilor din oțel la rece și laminarea în tandem.

6. Deservirea cuptoarelor cu clopot de tratamente termice a rulourilor la C.S. Galați.

7. Instalații și procese de reducere și tratamentul cu hidrogen sau oxid de carbon la temperaturi înalte sau în vid.

8. Forjarea și presarea la cald cu ciocane și prese de peste 200 kgf.

9. Instalații de recuperare a metalelor din zguri.

10. Fabricarea aliajelor și a prealiajelor cu vanadiu pornind de la pentoxid de vanadiu.

11. Electroliza sărurilor topite.

12. Fabricarea prealiajelor cu conținut de fosfor, litiu, sodiu, calciu, titan, molibden, vanadiu, aluminiu, magneziu, crom prin procedee metalurgice.

13. Fabricarea la cald și la rece a benzilor de cupru-beriliu.

14. Omogenizarea, malaxarea, brichetarea, cocsificarea, amestecuri concentrate titanifere și zirconifere în cocs și smoală.

15. Clorurarea materialelor cu conținut de titan și zirconiu cu clor gazos sau gaz anodic la o temperatură ridicată și prelucrarea produselor de clorurare.

16. Clorurarea magneto-termică pentru obținerea titanului și a zirconiului și distilare în vid, inclusiv topirea și turnarea magneziului.

17. Sfărâmarea, clasarea, sortarea și presarea buretelui de titan și zirconiu.

18. Recuperarea metalelor utile din catalizatorii uzați cu conținut de vanadiu, nichel, molibden-crom, aluminiu sau siliciu.

19. Seleniu: extragere, preparare, purificare.

20. Asamblare anozi și catozi la electroliza aluminiului.

21. Peliculizarea nisipului cuarțos.

22. Fabricarea sărurilor acidului sulfuric în unitățile în care se prelucrează concentrate plumbo-cuproase.

23. Fabricarea bioxidului de mangan electrolitic.

24. Topirea și turnarea materialelor refolosibile la I.M. Neferal și I.P.A. Slatina.

25. Fabricarea oleumului.

26. Fabricarea pulberilor metalice sau de carburi metalice, precum și a amestecului de pulberi metalice sau carburi metalice. Fabricarea pastelor de aluminiu. Fabricarea din pulberi metalice sau nemetalice, prin sinterizare, a diferitelor piese și prelucrarea mecanică a pieselor sinterizate. Fabricarea sinterocorindonului și a produselor sinterocorindonice.

27. Topirea concentratelor de ilmenit în cuptoare cu arc; reducerea magneziotermică pentru obținerea titanului și zirconiului și distilarea în vid, inclusiv topirea și turnarea magneziului; sfărâmarea, clasarea, sortarea, presarea buretelui de titan și zirconiu; elaborarea lingourilor din titan și zirconiu și alte materiale greu fuzibile și aliaje ale acestora în cuptoare în vid, cu arc inductiv sau cu fascicol de electroni; decaparea titanului și zirconiului și a aliajelor acestora în soluții de acid azotic și fluorhidric; elaborarea prealiajelor cu conținut de titan, vanadiu, molibden, aluminiu, magneziu, crom, inclusiv procese de reducere și tratamente cu oxigen, oxid de carbon la temperaturi ridicate și în vid; recuperarea metalelor lichide din catalizatorii uzați cu conținut de vanadiu, nichel, molibden, crom, aluminiu, siliciu la instalațiile IMNR București și C.Ch. Giurgiu.

28. Obținerea gazului de gazogen.

29. Extrudarea și expandarea țevilor la Institutul de cercetări metalurgice București.

30. Turnarea continuă a fontei pe bandă la Combinatul siderurgic „Victoria” Călan.

31. Decaparea, tratamentul termic și zincarea tablelor de la C.S. Galați și I.L.T. Galați.


Anexa Nr. 2

Grupa a II-a de muncă
Lista locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale

1. Fabricarea tablelor și a benzilor din oțel la rece. Laminarea la rece a țevilor din oțel și metale neferoase.

2. Calibrarea, recondiționarea și montarea cilindrilor de laminor în combinatele și întreprinderile metalurgice.

3. Confecționarea plaselor metalice pe mașini automate. Apretarea materialului mărunt de cale ferată.

4. Fabricarea conului și a discului de sticlă în vederea operației de extruziune la cald.

5. Confecționarea prin îndoire la cald a coturilor și a curbelor din țeavă cu Ø mai mare de 57 mm.

6. Deglasarea la cald a țevilor și a profilelor extrudate.

7. Fabricarea cablurilor electrice din aluminiu și aliaje din aluminiu.

8. Fabricarea la rece a tablelor și a benzilor din materiale neferoase sau prin extrudare la prese hidraulice.

9. Izolarea cu cauciuc și P.V.C. a conductorilor electrici, trasarea cu fibre textile și metalice a conductorilor electrici.

10. Evaporarea, caustificarea, descompunerea soluției de aluminat de sodiu, filtrare, calcinarea oxidului de aluminiu, transportul pneumatic al trioxidului de aluminiu.

11. Obținerea aluminei tabulare (uscare, descărcare hidrat de aluminiu, prepararea amestecului pentru presare, presarea amestecului, uscare, calcinare, sinterizarea amestec, concasare - măcinare, sortare brichete, descărcare, depozitare, soluție de acid clorhidric, soluții amoniacale și ambalarea aluminei tabulare).

12. Obținerea metavanadatului de sodiu și a pentoxidului de vanadiu.

13. Fabricarea, comprimarea și îmbutelierea oxigenului, hidrogenului, azotului, argonului, fosfinei și arsinei.

14. Confecționarea și recondiționarea tijelor și a joncțiunilor în mediu de gaze inerte.

15. Stațiile de emulsie ale laminoarelor de benzi și folii de aluminiu.

16. Stația hidraulică a laminorului de benzi la cald.

17. Stanțarea, degresarea, decaparea, debavurarea rondelelor și prelucrarea produselor anodizate.

18. Calibrarea dopurilor din fontă de la laminoarele de țevi.

19. Hala de materiale de adaos și fier vechi pentru elaborarea oțelului.

20. Restul personalului necuprins în grupa I de muncă de la combinatele de metalurgie neferoasă Baia Mare, Zlatna, Combinatul de aluminiu Slatina și I.M. Neferal, I.M. Firiza și din subunitățile ce extrag și prelucrează materii prime pe bază de plumb.


Hotărâre pentru aprobarea introducerii noilor uniforme în dotarea unor cadre ale Ministerului de Interne

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă trecerea la noile uniforme militare pentru cadrele de poliție, pompieri și de la punctele de control trecere frontieră, începând cu luna mai 1990, așa cum sunt prezentate în anexă.

Art. 2. - Se aprobă ca, la noile uniforme ce se introduc în dotare, epoleții să fie din material fond, iar stelele înlocuite, corespunzător gradului, cu trese.

Ierarhia actuală a gradelor militare, pentru cadrele militare din Ministerul de Interne, rămâne în vigoare.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 10 mai 1990 | Nr. 506.


Anexă

Compunerea
noilor uniforme pentru unele cadre militare din Ministerul de Interne
Specialități militare
Culoarea principalelor articole de echipament:
Șapcă Veston (bluzon) Pantalon Cămașă, cămașă-bluză Cravată Manta (scurtă) Centură Pantof (gheată) Accesorii Poartă ecuson insignă
Poliție Bleumarin Gri petrol Bleumarin Gri Bleumarin Bleumarin Bleumarin Negru Albe Ecuson
Insignă
Pompieri Kaki Kaki Kaki Kaki Kaki Kaki Kaki Maro Galbene Ecuson
Puncte de control trecere frontieră Bleumarin Bleumarin Gri închis Gri Bleumarin Bleumarin Bleumarin Negru Galbene Ecuson
Insignă


Hotărâre privind aprobarea și organizarea continuării studiilor de către absolvenții învățământului superior Arhitectură de 3 ani (conductori arhitecți)

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Absolvenții cu examen de diplomă ai specializării Arhitectură - conductori arhitecți 3 ani - cursuri de zi - din seriile 1973-1979/1980, care au susținut probe comune cu arhitecții la concursul de admitere și au parcurs același plan de învățământ în primii ani de studii, pot continua studiile de profil la învățământul superior cu durata de 6 ani.

Art. 2. - Înscrierea se face la cerere, fără concurs de admitere, la una din formele de învățământ existente, în limita posibilităților de școlarizare a instituției (facultății) care face înscrierea.

Art. 3. - Consiliile facultăților vor analiza și decide în legătură cu cererile de înscriere în anul al IV-lea, cu recunoașterea examenelor promovate, stabilirea, la propunerea catedrelor, a eventualelor examene de diferență.

Art. 4. - Studenții din această categorie vor îndeplini toate obligațiile ce decurg din planul de învățământ și din reglementările universitare în vigoare și vor finaliza studiile prin examen de diplomă.

Pe perioada studiilor, acești studenți nu vor primi burse.

Art. 5. - Ministerul Învățământului va lua măsuri de aplicare a prezentei hotărâri, începând cu anul universitar 1990/1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 11 mai 1990 | Nr. 508.


Hotărâre privind transferul în gestiunea instituțiilor financiar-bancare din municipiul București a clădirilor, altor mijloace fixe și obiecte de inventar

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Clădirile în care se află sediile Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a României, Băncii pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Băncii de Investiții, Băncii Române de Comerț Exterior, C.E.C., A.D.A.S., Loto-Pronosport, Clubul Finanțe-Bănci din str. Doamnei nr. 2, precum și alte mijloace fixe și obiecte de inventar aferente, trec din patrimoniul Întreprinderii de Administrație a Clădirilor din subordinea Direcției generale de producție și prestații din cadrul Ministerului Economiei Naționale prin transfer în gestiunea instituțiilor respective.

Art. 2. - Numărul de posturi aferent activităților de pază, curățenie, întreținere și administrare va fi stabilit, funcție de necesitățile fiecărei unități, pe bază de protocol.

Personalul existent pentru aceste activități se transferă în interesul serviciului de la Întreprinderea de Administrație a Clădirilor la instituțiile prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Numărul de posturi aprobat pentru instituțiile menționate la art. 1, se suplimentează cu posturile preluate de la Întreprinderea de Administrație a Clădirilor.

Art. 4. - Ministerul Economiei Naționale, Ministerul Muncii și Ocrotirii Sociale și Ministerul Finanțelor vor efectua modificările corespunzătoare în indicatorii financiari, în structura de personal și fondul de salarii.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 18 mai 1990 | Nr. 574.


Hotărâre privind aprobarea Normelor de organizare și exercitare a controlului financiar elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă Normele privind organizarea și exercitarea controlului financiar propriu la ministere, departamente, alte organe centrale de stat, prefecturi și Primăria municipiului București, instituții de stat de subordonare centrală sau locală, precum și la regiile autonome, elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor, anexă la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Constituie contravenție următoarele încălcări ale Normelor de organizare și exercitare a controlului financiar:

a) neemiterea în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României a actelor administrative privind modul de organizare și exercitare a controlului financiar preventiv și a celui de gestiune;
b) angajarea, menținerea, trecerea în funcția de organ de control financiar de gestiune sau atribuirea exercitării controlului financiar preventiv unei persoane, fără să se fi obținut în prealabil de la organele de poliție relații scrise cu privire la antecedentele penale ale acesteia, sau ale cărei antecedente penale duc, potrivit pct. 2 din normele aprobate prin prezenta hotărâre, la interzicerea împuternicirii și exercitării controlului financiar preventiv și controlului financiar de gestiune;
c) întocmirea și prezentarea controlului financiar preventiv a unor documente în care sunt consemnate operații fără bază legală sau date nereale;
d) vizarea pentru control financiar preventiv a documentelor care conțin operații prin care se încalcă reglementările în vigoare;
e) refuzul nejustificat al vizei de control financiar preventiv pentru operații legale;
f) înregistrarea în contabilitate a documentelor privind operațiile care sunt supuse controlului financiar preventiv, fără ca acestea să poarte viza de control a persoanelor în drept și aprobarea organelor competente;
g) nesesizarea organelor competente, stabilite prin norme, de către conducătorul cu atribuții financiar-contabile, respectiv contabilul șef, în cazurile de refuz de viză și de șeful compartimentului de control financiar de gestiune, în cazul neluării măsurilor referitoare la recuperarea pagubelor;
h) nepunerea la dispoziția organelor de control financiar de gestiune a documentelor și datelor necesare controlului;
i) refuzul de a semna cu sau fără obiecțiuni actele de control întocmite de organele de control financiar de gestiune, precum și de a da explicații scrise la cererea acestor organe;
j) neexecutarea în termenele stabilite a dispozițiilor date ca urmare a controlului efectuat de organele de control financiar de gestiune, sau comunicarea din culpă a unor date eronate în legătură cu executarea lor;
k) nedispunerea măsurilor necesare pentru efectuarea cu prioritate, la solicitarea instanțelor de judecată, organelor de procuratură și poliție, a controlului financiar de gestiune necesar stabilirii prejudiciilor produse prin infracțiuni și clarificării împrejurărilor care au condus la săvârșirea unor fapte de natură penală.

Art. 3. - Contravențiile prevăzute la art. 2 se sancționează după cum urmează:

  • de la 8.000 lei la 10.000 lei cele prevăzute la lit. d) și k);
  • de la 6.000 lei la 8.000 lei cele prevăzute la lit. b), c), e), f), g) și h);
  • de la 4.000 lei la 6.000 lei cele prevăzute la lit. a), i) și j).

Art. 4. - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele de control financiar de stat și alte persoane împuternicite de Ministerul Economiei și Finanțelor, organele de control financiar de gestiune ale unităților la care se organizează și se exercită controlul propriu, precum și de alte organe de control care au astfel de atribuții stabilite prin lege.

Pentru contravențiile prevăzute la art. 2 lit. c) și f), sancțiunea se poate aplica și de conducătorul compartimentului cu atribuții financiar-contabile, respectiv contabilul șef al unității.

Dispozițiile art. 3 și 4 din prezenta hotărâre se întregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Art. 5. - Ministerul Economiei și Finanțelor prin organele de control financiar de stat, va controla modul de aplicare a normelor aprobate prin prezenta hotărâre.

Art. 6. - Toate dispozițiile contrare prezentei hotărâri își încetează aplicarea.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 10 octombrie 1991 | Nr. 720.


Anexă

Norme
privind modul de organizare și exercitare a controlului financiar propriu la ministere, departamente, alte organe centrale de stat, prefecturi și Primăria municipiului București, precum și la regiile autonome

În baza prevederilor art. 21 din Legea nr. 30/1991 privind organizarea și funcționarea controlului financiar și a Gărzii Financiare, se stabilesc prezentele norme cu privire la organizarea și exercitarea controlului financiar propriu la ministere, departamente, alte organe centrale de stat, prefecturi și Primăria municipiului București, precum și la regiile autonome.

I. Dispoziții generale

1. Controlul financiar propriu se organizează și se exercită sub forma controlului financiar preventiv și a controlului financiar de gestiune.

Controlul financiar preventiv urmărește să preîntâmpine încălcarea dispozițiilor legale în vigoare și producerea de pagube și se exercită asupra documentelor care conțin operațiile de utilizare a fondurilor sau din care derivă drepturi sau obligații patrimoniale.

Controlul financiar de gestiune verifică respectarea dispozițiilor legale privitoare la gestionarea și gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, pe baza documentelor înregistrate în contabilitate și a documentelor din evidența tehnico-operativă.

2. Persoanele împuternicite să exercite controlul financiar preventiv și de gestiune trebuie să aibă pregătire economică și experiența necesară, să îndeplinească condițiile de cinste și corectitudine.

Nu pot fi împuternicite să exercite controlul financiar preventiv și controlul financiar de gestiune persoanele aflate în curs de urmărire penală, de judecată sau care au fost condamnate, chiar dacă au fost grațiate, pentru fapte privitoare la abuz în serviciu, fals, uz de fals, înșelăciune, dare sau luare de mită și alte infracțiuni prin care s-au produs daune patrimoniului persoanelor fizice sau juridice.

Dacă în cursul urmăririi penale, al judecății sau după condamnare a intervenit amnistia, cel care a săvârșit vreuna din infracțiunile arătate în alineatul precedent nu poate fi împuternicit să exercite controlul financiar preventiv și controlul financiar de gestiune timp de 2 ani de la data aplicării amnistiei. Cel căruia i s-a suspendat condiționat executarea pedepsei nu poate fi împuternicit să exercite controlul financiar preventiv și de gestiune în cursul termenului de încercare și 2 ani de la expirarea acestui termen.

II. Controlul financiar preventiv

3. Controlul financiar preventiv se organizează de ordonatorii de credite principali, secundari și terțiari, precum și de directorii generali ai regiilor autonome[2], prin compartimentul financiar-contabil și se execută de șeful acestui compartiment. În funcție de volumul operațiilor ce se supun controlului financiar preventiv, conducătorul unității, la propunerea contabilului șef sau a persoanei care conduce activitatea financiar-contabilă poate împuternici și alte persoane din acest compartiment care să exercite controlul preventiv, dar care, de regulă, nu participă la întocmirea și contabilizarea documentelor controlate. Împuternicirea se face pe bază de ordin sau decizie, după caz, a conducătorului unității, în care se vor stabili concret operațiunile asupra cărora se exercită controlul financiar preventiv, condițiile și perioada în care își desfășoară această activitate.

4. Se supun controlului financiar preventiv documentele ce cuprind operațiile ce se referă la drepturile și obligațiile patrimoniale ale unității, în faza de angajare și de plată, în raporturile cu alte persoane juridice sau fizice.

Se supun în mod obligatoriu controlului financiar preventiv următoarele operațiuni:

  • încheierea contractelor cu partenerii interni și externi;
  • încasările și plățile în lei și valută de orice natură, efectuate în numerar și prin operațiuni bancare, cu persoane juridice sau fizice;
  • trecerea pe cheltuieli, fonduri sau rezultate a unor sume care duc la diminuarea profitului sau a capitalului social;
  • gajarea, închirierea sau concesionarea bunurilor, subunităților sau unităților componente;
  • deschiderile de credite bugetare, repartizările de credite bugetare la instituțiile în subordine și alimentările cu sume din alocațiile bugetare pentru finanțarea cheltuielilor de capital;
  • propunerile de suplimentare a unor venituri prevăzute a fi suportate pe seama alocațiilor bugetare;
  • modificarea repartizării pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare;
  • virările de credite bugetare în cadrul capitolelor de cheltuieli.

În funcție de necesități, operațiunile menționate vor putea fi adaptate și completate de conducătorul unității, în funcție de specificul activității și structurii ei organizatorice.

Documentele ce conțin operațiuni supuse controlului financiar preventiv și circuitul acestora se stabilesc de conducerile ministerelor, departamentelor, altor organe centrale de stat, prefecturilor, Primăriei municipiului București, regiilor autonome în funcție de specificul activității fiecăruia.

5. Documentele, însoțite de acte justificative, se prezintă la controlul financiar preventiv semnate de șeful compartimentului de specialitate în care s-au întocmit și care răspunde de realitatea și exactitatea datelor și legalitatea operațiilor consemnate în acestea.

Obținerea vizei de control preventiv pe documente, care se dovedesc ulterior nelegale, nu exonerează de răspundere pe șefii compartimentelor de specialitate care le-au întocmit.

6. Persoanele care exercită controlul financiar preventiv răspund pentru legalitatea și eficiența operațiilor cuprinse în documentele prezentate de compartimentele de specialitate.

7. Șeful compartimentului financiar-contabil, în situațiile în care el sau celelalte persoane desemnate să exercite controlul financiar preventiv constată că operațiile prezentate la control sunt nelegale sau neeficiente, iar conducătorul unității dispune pe propria răspundere efectuarea lor, va informa în scris atât consiliul de administrație cât și Direcția generală de control financiar de stat din Ministerul Economiei și Finanțelor sau Direcția generală a controlului financiar de stat a județului sau municipiului București care, după caz, vor dispune măsurile necesare potrivit competențelor.

8. Documentele referitoare la operații supuse controlului preventiv și care nu au fost vizate nu pot fi înregistrate în contabilitate. Ele vor fi evidențiate separat. De asemenea, se va întocmi o evidență separată a documentelor vizate pentru control preventiv din dispoziția conducătorului unității.

III. Controlul financiar de gestiune

9. Ministerele, departamentele, celelalte organe centrale de stat, prefecturile și Primăria municipiului București organizează controlul financiar de gestiune pentru patrimoniul propriu, veniturile realizate și cheltuielile efectuate de instituțiile de stat subordonate din creditele bugetare alocate, precum și asupra legalității și eficienței cheltuielilor fondurilor de către regiile autonome din profilul lor de activitate.

Controlul financiar de gestiune se organizează la regii pentru controlul gestiunilor proprii, precum și al uzinelor, fabricilor, atelierelor, serviciilor, sucursalelor și altor subunități din structura lor organizatorică.

10. Controlul financiar de gestiune funcționează în compartiment distinct, în subordinea directă a ordonatorului de credite (ori a înlocuitorului de drept), în cadrul ministerelor, departamentelor, celorlalte organe centrale de stat, prefecturilor și Primăriei municipiului București și a directorului general, în cazul regiilor.

11. Controlul financiar de gestiune se efectuează de salariați cu studii economice superioare sau medii în funcție de volumul și complexitatea gestiunilor, încadrați în compartimentul de control cu aprobarea conducerii unității respective, cu sarcini exclusive de efectuare a controlului la termenele și în condițiile stabilite de lege.

12. Controlul financiar de gestiune are ca obiective principale respectarea normelor legale cu privire la:

a) existența, integritatea, păstrarea și paza bunurilor și valorilor de orice fel și deținute cu orice titlu;
b) utilizarea valorilor materiale de orice fel, declasarea și casarea de bunuri;
c) efectuarea, în numerar sau prin cont, a încasărilor și plăților, în lei și valută, de orice natură, inclusiv a salariilor și a reținerilor din acestea și a altor obligații față de salariați;
d) întocmirea și circulația documentelor primare, documentelor tehnic-operativ și contabile.

Ministerele, departamentele, celelalte organe centrale de stat, prefecturile, Primăria municipiului București și regiile vor emite acte de dispoziție de ordine interioară privind modul de organizare și exercitare a controlului financiar propriu și vor detalia obiectivele de mai sus în funcție de specificul activității și structura lor organizatorică.

13. Controlul financiar de gestiune se efectuează cel puțin o dată pe an.

În cazul unor unități și gestiuni materiale reduse ca volum, conducătorii ministerelor, departamentelor, celorlalte organe centrale, prefecturilor, Primăriei municipiului București și regiilor, pot aproba ca acestea să fie controlate la o perioadă mai mare de un an, dar nu mai târziu de o dată la doi ani.

14. Controlul se efectuează în totalitate sau prin sondaj, în raport cu volumul, valoarea și natura bunurilor, posibilitățile de sustrageri, condițiile de păstrare și gestionare, precum și de frecvența abaterilor constatate anterior, cuprinzându-se un număr reprezentativ de repere și documente, care să permită tragerea unor concluzii temeinice asupra respectării actelor normative din domeniul financiar, contabil și gestionar.

În cazul constatării de pagube, controlul se va extinde asupra întregii perioade în care, potrivit legii, pot fi luate măsuri de recuperare a acestora și de tragere la răspundere a persoanelor vinovate.

15. Activitatea de control se desfășoară pe baza programelor de lucru semestriale, întocmite de șeful compartimentului de control financiar de gestiune, aprobate de conducătorul în subordinea căruia se află compartimentul de control financiar de gestiune.

În acest program se vor nominaliza gestiunile și activitățile ce urmează a fi controlate, perioada supusă controlului și cea stabilită pentru efectuarea controlului, ca și organele care efectuează controlul.

16. Urmărirea realizării programului semestrial se face de șeful compartimentului de control financiar de gestiune, care va organiza în acest sens o evidență simplă a actelor de control încheiate, a altor acțiuni efectuate în afara programului aprobat, precum și a principalelor rezultate obținute (plusuri în gestiuni, pagube constatate, sancțiuni aplicate etc.). În baza rezultatelor controalelor efectuate, șeful compartimentului de control financiar de gestiune, periodic, va sesiza organul de conducere pentru îmbunătățirea activității de gestiune a patrimoniului.

17. Organele de control vor consemna constatările în acte de control bilaterale (procese-verbale sau note de constatare) pe baza propriilor verificări, cu indicarea prevederilor legale încălcate și stabilirea exactă a consecințelor economice, financiare, patrimoniale, a persoanelor vinovate, precum și măsurile luate în timpul controlului și cele stabilite a se lua în continuare. Persoanele vinovate de abaterile constatate vor fi ascultate cu privire la faptele reținute în sarcina lor (note explicative scrise) și li se vor verifica apărările formulate. În caz de neascultare a persoanei vinovate se va menționa cauza neluării acestei măsuri.

18. Șeful compartimentului de control financiar de gestiune, pe baza actelor de control întocmite, prezintă conducerii unității în care funcționează concluziile controlului efectuat împreună cu măsurile ce se propun a fi luate în continuare în vederea înlăturării abaterilor și tragerii la răspundere a celor care au săvârșit neregulile, au produs pagube sau au comis infracțiuni.

19. Conducătorii unităților au obligația ca, în cadrul competenței și a termenelor legale, să ia măsuri pentru aplicarea integrală și la timp a măsurilor propuse, sancționarea persoanelor vinovate, recuperarea pagubelor și înaintarea către procuror a actelor cuprinzând fapte prevăzute de legea penală. Neluarea măsurilor angajează propria răspundere a conducătorului unității.

Măsurile se iau în cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de control, dacă prin dispozițiile legale nu sunt fixate alte termene.

La solicitarea instanțelor de judecată, organelor de procuratură și poliție, conducătorii unităților vor dispune cu prioritate măsurile de control financiar de gestiune, necesare pentru stabilirea prejudiciilor produse prin infracțiune și clarificarea împrejurărilor care au condus la săvârșirea unor fapte de natură penală.

În cazul în care conducătorul unității nu ia măsurile respective, șeful compartimentului controlului financiar de gestiune sesizează de îndată, în scris, consiliul de administrație al unității în care funcționează, iar în cazurile privind recuperarea pagubelor, și Direcția generală a controlului financiar de stat din Ministerul Economiei și Finanțelor sau, după caz, direcțiile generale ale controlului financiar de stat din județe și municipiul București, care, în funcție de situația concretă, dispun potrivit drepturilor stabilite prin lege, măsurile ce se impun.

20. Șeful compartimentului controlului financiar de gestiune va participa la ședințele consiliului de administrație al unității unde funcționează atunci când se dezbat probleme financiare, contabile și de control de gestiune; acesta informează semestrial consiliul de administrație asupra condițiilor în care s-a realizat programul semestrial de control, constatările făcute și măsurile luate, propunând, dacă este cazul, luarea de măsuri pentru aplicarea riguroasă a legislației în domeniul financiar-contabil, de gestiune și control.

21. La cererea organelor de control financiar de gestiune, conducerile și salariații unităților supuse controlului au obligația:

a) să pună la dispoziție registrele, corespondența, actele, piesele justificative și alte documente necesare controlului;
b) să prezinte pentru control valorile de orice fel pe care le gestionează sau pe care le au în păstrare, care intră sub incidența controlului;
c) să elibereze, potrivit legii, documentele solicitate în original sau copii certificate;
d) să dea informații și explicații verbal și în scris, după caz, în legătură cu problemele care formează obiectul controlului;
e) să semneze cu sau fără obiecții actele de control și să comunice la termenele fixate modul de aplicare a măsurilor stabilite în urma controlului;
f) să asigure sprijinul și condițiile necesare bunei desfășurări a controlului și să-și dea concursul pentru clarificarea constatărilor.

22. Salariații împuterniciți cu exercitarea controlului financiar de gestiune răspund disciplinar, contravențional sau penal, după caz, în situațiile în care:

a) nu efectuează controlul conform programului de activitate aprobat;
b) înscriu în actele de control date sau fapte ireale ori inexacte, sau cu bună știință nu consemnează toate deficiențele constatate;
c) lucrează cu superficialitate, nesemnalând încălcările de la dispozițiile legale în vigoare constatate cu ocazia controlului și nu stabilesc răspunderi potrivit normelor legale;
d) dispun, prin interpretarea sau aplicarea greșită a dispozițiilor legale în vigoare, măsuri care produc prejudicii;
e) nu întocmesc și nu înaintează conducătorului unității actele de control la termenele stabilite;
f) nu iau sau, după caz, nu propun măsurile necesare pentru înlăturarea lipsurilor și abaterilor consemnate în actele de control, tragerea la răspundere a celor vinovați;
g) nu îndeplinesc sau îndeplinesc defectuos sarcinile ce le revin potrivit prezentelor norme.

23. Organele de control financiar sunt obligate ca, atunci când consideră necesară ridicarea unor documente în original de la unitatea verificată, să asigure întocmirea unor copii care să rămână la aceasta. Totodată, organul de control este obligat ca la încheierea controlului să restituie unității controlate toate actele ce nu-i mai sunt necesare și să menționeze despre aceasta în actul de constatare.

Prezentele norme se aplică de la data aprobării prin hotărâre.

București, 30 septembrie 1991.
Nr. 63943.



Referințe

  1. 1,0 1,1 Anexele nr. 1 și 2 se transmit celor interesați.
  2. Numiți în continuare în norme conducătorul unității.