Monitorul Oficial 77/1992: Diferență între versiuni

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare
Fără descriere a modificării
Linia 301: Linia 301:
Ministrul industriei, '''Dan Constantinescu'''
Ministrul industriei, '''Dan Constantinescu'''


Secretar de stat în Departamentul pentru Prețuri și Protecția Concurenței, '''Iacob Zelenco'''
Secretar de stat, Departamentul pentru Prețuri și Protecția Concurenței, '''Iacob Zelenco'''




Linia 552: Linia 552:


:Întocmirea și aplicarea planurilor de secetă pentru irigații se vor face de comun acord cu Ministerul Agriculturii și Alimentației.
:Întocmirea și aplicarea planurilor de secetă pentru irigații se vor face de comun acord cu Ministerul Agriculturii și Alimentației.


=== Hotărâre pentru înmatricularea în România a unor autoturisme, prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 594/1991 privind verificarea îndeplinirii condițiilor tehnice de către autovehiculele și remorcile acestora care circulă pe drumurile publice ===
=== Hotărâre pentru înmatricularea în România a unor autoturisme, prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 594/1991 privind verificarea îndeplinirii condițiilor tehnice de către autovehiculele și remorcile acestora care circulă pe drumurile publice ===

Versiunea de la data 30 noiembrie 2012 20:05


Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0077 - Partea I - Miercuri, 29 aprilie year::1992

Hotărâri ale Camerei Deputaților

Hotărâre privind demisia unor deputați

În temeiul art. 67 alin. (2) și art. 68 alin. (2) din Constituția României, precum și al art. 166 din Regulamentul Camerei Deputaților,
Camera Deputaților hotărăște:

Articol unic. - Camera Deputaților ia act de cererile de demisie prezentate de domnii Tocoian Iosif, deputat în Circumscripția electorală nr. 5 Bihor, aparținând Grupului parlamentar al Frontului Salvării Naționale, și Popescu Bejat Ștefan, deputat în Circumscripția electorală nr. 20 Gorj, aparținând Grupului parlamentar al Frontului Salvării Naționale, și declară vacante locurile de deputat deținute de aceștia.

Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan | București, 16 aprilie 1992 | Nr. 22.



Decrete

Decret privind înființarea Consulatului General al României la Marsilia - Franța

În temeiul art. 91 alin. (2) din Constituția României și al Legii nr. 37/1991,
Președintele României decretează:

Art. 1. - Se înființează Consulatul General al României la Marsilia - Franța, care va fi încadrat cu un număr de 5 posturi.

Art. 2. - Cheltuielile, în lei și valută, pentru înființarea și funcționarea Consulatului General în anul 1992 se vor acoperi din încasările realizate de Ministerul Afacerilor Externe din prestațiile consulare.

Art. 3. - Prevederile Decretului nr. 98/1990 se modifică în mod corespunzător.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.
Prim-ministru, Theodor Stolojan

București, 15 aprilie 1992 | Nr. 80.



Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind navigația pe căile navigabile interioare

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind navigația pe căile navigabile interioare, semnat la 22 octombrie 1991 la Bonn.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 27 decembrie 1991 | Nr. 850.

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, Traian Băsescu

Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase


Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind navigația pe căile navigabile interioare

Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania,
în dorința de a promova dezvoltarea navigației pe căile navigabile interioare ale părților contractante,
luând în considerare Actul final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, în special prevederile acestuia privind dezvoltarea transporturilor,
au convenit următoarele:
Articolul 1

În sensul prezentului acord sunt:

a) nave românești: nave fluviale înregistrate într-un registru român de nave, care navighează sub pavilion român și cu care se efectuează transportul de pasageri și/sau mărfuri;

b) nave germane: nave fluviale înregistrate într-un registru german de nave fluviale, cu care poate fi efectuat transportul de pasageri și/sau mărfuri fără o autorizație specială de navigație;

c) barje pentru nave port-barje: nave conform lit. a) și b), care sunt fără echipaj și fără propulsie proprie;

d) întreprinderi de navigație: întreprinderi/societăți de navigație sau armatori care au sediul permanent al firmei sau domiciliul permanent pe teritoriul uneia dintre cele două părți contractante;

e) autorități competente: Ministerul Transporturilor al României și Ministerul Federal al Transporturilor al Republicii Federale Germania, dacă nu se vor comunica reciproc alte autorități sau organe competente;

f) porturi: porturile și locurile de transbordare mărfuri autorizate oficial, precum și locurile de acostare pentru nave de pasageri situate pe teritoriile părților contractante.

Articolul 2

(1) În conformitate cu art. 3-6, navele românești pot naviga pe căile navigabile interioare germane și navele germane pot naviga pe căile navigabile interioare românești și pot folosi porturile și locurile de acostare autorizate oficial.

(2) Prevederile paragrafului (1) se aplică în mod corespunzător și transportului de utilaje și de corpuri plutitoare, precum și tranzitării navelor nou construite.

(3) Navigația se reglementează potrivit legislației naționale a părții contractante ale cărei căi navigabile se utilizează.

Articolul 3

(1) Navele românești și germane pot transporta pasageri și/sau mărfuri între un port românesc și un port german, precum și invers, pe căile navigabile interioare care le leagă (transport direct).

(2) În transportul direct, navele românești și germane pot transporta pasageri și/sau mărfuri între un port de pe teritoriul unei părți contractante și unul dintre următoarele porturi de pe teritoriul celeilalte părți contractante, precum și invers:

a) un port maritim;
b) un port situat pe drumul direct spre un port maritim;
c) un port, indicat de autoritățile competente, la propunerea Comisiei mixte (prevăzute la art. 15).

(3) În cazuri excepționale, din motive tehnice sau din motive de siguranță a navigației, autoritatea competentă a fiecărei părți contractante poate stabili, după o consultare în cadrul Comisiei mixte, un număr maxim de voiaje pentru folosirea căilor lor navigabile la transportul direct.

(4) În transportul direct, întreprinderile de navigație ale celor două părți vor participa în mod continuu, pe toată durata anului, în proporții egale la volumul de transport. Repartizarea urmează să fie efectuată pe baza tonajului încărcăturii. În cazul în care întreprinderile de navigație ale unei părți nu pot prelua la transport cota-parte ce le revine, acestea urmează să ofere, în primă instanță, această cantitate întreprinderilor de navigație ale celeilalte părți, fără ca această cantitate să fie considerată cota-parte de transport a acestei părți.

(5) La cererea unei părți contractante, urmează să se convină în mod obligatoriu, la propunerea Comisiei mixte, navluri minime/maxime eficiente din punct de vedere economic și condițiile aferente acestora.

(6) Alte nave decât cele menționate la art. 1 lit. a) și b) vor fi admise să participe la transportul direct între porturile celor două părți numai în măsura în care acest lucru se convine la propunerea Comisiei mixte.

(7) Participarea navelor dintr-o terță țară la transportul între porturile celor două părți se face pe seama cotei-părți expeditoare.

Articolul 4

(1) Navele românești și germane pot transporta pasageri și/sau mărfuri pe teritoriul celeilalte părți contractante pe sectoarele convenite de autoritățile competente în baza unei propuneri a Comisiei mixte (transport în tranzit).

(2) La cererea unei părți contractante, autoritățile competente pot conveni, în baza unei propuneri a Comisiei mixte, asupra unei participări la transportul de mărfuri, conform paragrafului (1), a întreprinderilor de navigație ale celor două părți, sub formă de cote-părți. Aceasta trebuie să se efectueze în special atunci când navele unei părți sunt excluse de la participarea la acest transport de mărfuri.

(3) În cazuri excepționale, din motive tehnice sau din motive de siguranță a navigației, fiecare parte contractantă poate stabili, după o consultare în cadrul Comisiei mixte, un număr maxim de voiaje pentru folosirea căilor lor navigabile la transportul în tranzit.

Articolul 5

Navele românești și germane pot transporta pasageri și/sau mărfuri între un port al celeilalte părți și un port dintr-o terță țară și invers (transport în terțe țări) numai în baza unei autorizații speciale eliberate de autoritățile competente.

Articolul 6

Transportul de pasageri și/sau mărfuri între porturile situate pe teritoriul celeilalte părți contractante (cabotaj) este permis numai în baza unei autorizații speciale eliberate de autoritățile competente.

Articolul 7

(1) Fiecare parte contractantă, pe porțiunea sa de Dunăre, va recunoaște certificatele de capacitate pentru echipaj (inclusiv pentru căpitan) eliberate de cealaltă parte contractantă, precum și atestatul de bord.

(2) Pentru navigația pe celelalte căi navigabile interioare, cu excepția Rinului, Moselei și căilor navigabile maritime pentru care există reglementări speciale, autoritățile competente vor elibera documentele și certificatele prevăzute în țările lor, la prezentarea documentelor și certificatelor referitoare la navă, echipajul și încărcătura acesteia (de exemplu: atestatul de bord și brevetele navigatorilor) eliberate pe teritoriul celeilalte părți contractante. Premisa pentru aceasta este ca documentele și certificatele să fie eliberate pe teritoriul unei părți contractante în condiții care corespund reglementarilor în vigoare pe teritoriul celeilalte părți contractante.

Articolul 8

Navele pot transporta mărfuri periculoase numai în cazul când posedă, în acest scop, autorizația valabilă prevăzută pentru calea navigabilă respectivă.

Articolul 9

Fiecare parte contractantă va acorda navelor celeilalte părți același regim ca și navelor proprii, privind exercitarea drepturilor de transport acordate conform art. 2-6; această prevedere se aplică în special:

a) prelevării taxelor publice de navigație și taxelor portuare;
b) folosirii amenajărilor portuare, locurilor de acostare, ecluzelor și altor instalații navale asemănătoare publice;
c) întocmirii formalităților de către autoritățile competente;
d) aprovizionării cu combustibili și lubrifianți.
Articolul 10

Fiecare parte contractantă va acorda navelor celeilalte părți același regim ca și navelor proprii privind regimul vamal al proviziilor echipajului și navei, aflate la bord. Aceeași prevedere se aplică combustibililor și lubrifianților destinați consumului navelor.

Articolul 11

(1) Întreprinderile de navigație ale celor două părți pot înființa pe teritoriul celeilalte părți contractante, pe bază de reciprocitate, agenții pentru prestații de servicii la nave și echipaje, cu respectarea legislației naționale respective în vigoare și cu aprobarea autorității competente.

(2) Întreprinderile de navigație ale celor două părți pot conveni, în vederea promovării rentabilității transportului, asupra unor înțelegeri privind cooperarea în exploatare, tehnică și comercială.

Articolul 12

Întreprinderile de navigație ale celor două părți au dreptul să transfere liber, la sediul lor, diferența care rezultă dintre încasările și cheltuielile pentru transportul pasagerilor și mărfurilor. Transferarea se va efectua neîntârziat, într-o valută convertibilă, pe baza cursurilor oficiale de schimb. În cazul în care sistemul de plăți este reglementat printr-un acord între părțile contractante, se vor aplica prevederile acestui acord.

Articolul 13

(1) La trecerea frontierei, membrii echipajelor navelor românești și germane au nevoie de un document de călătorie și de un permis de ședere sub forma unei vize (viză).

(2) În principiu, pe navele de mărfuri pot să se afle numai membri ai echipajului. Pe navele de pasageri și/sau mărfuri pot intra în și ieși din țară, împreună cu membrii echipajului, și soțiile și copiii minori necăsătoriți ai acestora, dacă sunt în posesia documentului menționat la paragraful (1) și a unei vize. Copiii sub 16 ani pot fi înscriși în documentul de călătorie al unuia dintre părinții lor.

(3) Pe Dunăre, membrii echipajelor navelor românești și germane nu au nevoie de nici o viză pentru trecerea frontierei și pentru șederea la bord, precum și în incintele porturilor situate pe Dunăre, dacă sunt în posesia unui document de navigator pe Dunăre și sunt înscriși pe lista de echipaj. Aceeași prevedere este valabilă pentru soțiile membrilor echipajului și copiii sub 16 ani ai acestora, înscriși în documentele de navigator pe Dunăre.

(4) Toate persoanele aflate la bord, menționate la paragrafele (1)-(3), trebuie să fie înscrise pe lista de echipaj.

(5) Părțile contractante vor efectua un schimb de modele ale documentelor menționate la paragrafele (1) și (3).

(6) În măsura în care reglementările legale ale unei părți contractante, privind intrarea și șederea străinilor, conțin dispoziții mai avantajoase, se vor aplica aceste dispoziții.

Articolul 14

(1) Navele celor două părți pot staționa, pe timp de zi și de noapte, în următoarele locuri:

a) în porturi de încărcare și de descărcare;
b) în porturi de pe parcurs, inclusiv porturi de frontieră;
c) în locuri de pe parcurs, admise de regulamentul de navigație, dacă organele vamale nu au stabilit locuri speciale de acostare.

(2) În cazul unei avarii, al unui accident, al unei îmbolnăviri grave a unei persoane de la bord sau în alte cazuri care fac imposibilă continuarea voiajului, navele pot acosta în orice loc adecvat. În asemenea cazuri, căpitanul sau o persoană împuternicită de acesta trebuie să informeze neîntârziat cel mai apropiat organ de frontieră, de vamă sau de poliție.

(3) Organele competente ale celor două părți contractante acordă asistența necesară în caz de avarii sau accidente ale unor nave sau persoane ale celeilalte părți. Această prevedere este valabilă și în cazul îmbolnăvirilor care necesită asistență medicală de urgență.

(4) În caz de avarii sau accidente grave ale unor nave sau persoane ale unei părți pe teritoriul celeilalte părți contractante, partea contractantă pe al cărei teritoriu a avut loc evenimentul va înștiința neîntârziat cealaltă parte contractantă, va lua măsurile necesare în vederea cercetării cauzelor evenimentului, va informa cealaltă parte contractantă asupra rezultatelor și îi va transmite documentele necesare reglementării daunelor.

Articolul 15

(1) În scopul aducerii la îndeplinire și al controlării aplicării prezentului acord, se înființează o Comisie mixtă. Comisia mixtă este compusă din câte trei reprezentanți împuterniciți ai fiecărei părți, care sunt desemnați de către ministrul transporturilor al României, respectiv de către ministrul federal al transporturilor al Republicii Federale Germania.

Din partea Republicii Federale Germania, din Comisia mixtă vor face parte un reprezentant al ministrului federal al transporturilor, în calitate de conducător de delegație, precum și câte un reprezentant al întreprinderilor de navigație și al întreprinderilor de încărcare, desemnați de către ministrul federal al transporturilor.

Pentru examinarea unor probleme specifice, fiecare parte poate prevedea participarea unor experți.

La prima sa ședință, Comisia mixtă elaborează și aprobă un regulament de funcționare pentru activitatea sa.

(2) Comisia mixtă are, în special, următoarele atribuții:

a) de a înainta autorităților competente propuneri privind:
  • stabilirea căilor navigabile de tranzit (art. 4 paragraful (1);
  • participarea sub formă de cote-părți (art. 4 paragraful (2);
  • stabilirea porturilor fluviale (art. 3 paragraful (2), lit. c);
  • stabilirea navlurilor minime/maxime, precum și a condițiilor aferente acestora (art. 3 paragraful (5);
  • adaptarea prezentului acord la dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare și soluționarea tuturor problemelor care rezultă din aplicarea prezentului acord;
  • admiterea navelor din terțe țări la transportul direct;
b) de a organiza consultări privind posibilitățile de stabilire a numărului maxim de voiaje în transportul direct (art. 3 paragraful (3) și în tranzit (art. 4 paragraful (3);
c) de a înregistra statistic traficul de nave ale celor două părți;
d) de a supraveghea respectarea înțelegerilor stabilite conform lit. a) și aplicarea art. 9, 10 și 11;
e) de a repartiza, dacă este necesar, volumele de transport pe întreprinderile de navigație ale celor două părți, conform art. 3 paragraful (4), și de a supraveghea repartizarea încărcăturilor.

(3) Navlurile minime/maxime, inclusiv condițiile aferente acestora, convenite în cadrul Comisiei mixte, vor fi prezentate de aceasta autorităților competente spre aprobare. Autoritățile competente convin asupra intrării în vigoare a acestor hotărâri ale Comisiei mixte și își comunică reciproc, fără întârziere, data intrării în vigoare a acestora, conform legislației interne.

(4) Înțelegerile stabilite în baza propunerilor, conform paragrafului (2) lit. a) și paragrafului (3), se realizează prin comunicarea reciprocă, de către autoritățile competente, a acordului privind propunerile înaintate de Comisia mixtă.

(5) Dacă nu se poate ajunge la o înțelegere în cadrul Comisiei mixte, la cererea unei părți contractante, reprezentanții autorităților competente ale celor două părți contractante se vor întâlni pentru consultări în termen de 4 săptămâni.

Articolul 16

Autoritățile competente vor furniza Comisiei mixte, la cererea acesteia, acele documente de care are nevoie în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, conform art. 15.

Articolul 17

Ambarcațiunile de sport și de agrement ale celor două părți pot folosi căile navigabile interioare ale celor două părți contractante, cu respectarea reglementărilor legale naționale respective.

Articolul 18

Prezentul acord nu afectează drepturile și obligațiile Republicii Federale Germania decurgând din actul de la Mannheim din 1868 față de statele contractante la acest act și nici drepturile și obligațiile României decurgând din Convenția de la Belgrad din 1948 față de statele contractante la această convenție.

Articolul 19

(1) Prezentul acord se încheie pentru o perioadă nelimitată de timp.

(2) Prezentul acord intră în vigoare după 30 zile de la data la care părțile contractante își vor comunica în scris, pe cale diplomatică, îndeplinirea cerințelor legislației interne pentru intrarea în vigoare a acestuia.

(3) Prezentul acord poate fi denunțat de către fiecare parte contractantă în scris, pe cale diplomatică, cu 6 luni înainte de sfârșitul anului calendaristic. În acest caz, acordul își pierde valabilitatea după expirarea acestui an calendaristic.

(4) Protocolul anexat este parte integrantă a prezentului acord.

Încheiat la Bonn, la 22 octombrie 1991, în două exemplare originale în limba română și limba germană, ambele texte având aceeași valabilitate.

Pentru Guvernul României,
Radu Comșa
Pentru Guvernul Republicii Federale Germania,
Dr. Mario Graf Voumatuschka
Dr. Günter Krause


Protocol
Cu ocazia semnării Acordului privind navigația pe căile navigabile interioare, Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania au convenit următoarele, care fac parte integrantă din prezentul acord:

1. Drepturi de transport

Pentru a asigura o aplicare unitară a acordului, cele două părți contractante au convenit să considere următoarele sensuri ale termenilor folosiți în legătură cu drepturile de transport:

(1) Transport direct: transportul pasagerilor și/sau mărfurilor cu o navă a unei părți de pe teritoriul unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, exclusiv pe acele căi navigabile interioare care leagă între ele teritoriile celor două părți contractante.
(2) Transport în tranzit: transportul pasagerilor și/sau mărfurilor cu o navă a unei părți pe căile navigabile interioare de pe teritoriul celeilalte părți contractante, fără ambarcarea sau debarcarea pasagerilor, respectiv fără încărcarea sau descărcarea mărfurilor în timpul trecerii.
(3) Transport în terțe țări: transportul pasagerilor și/sau mărfurilor, cu o navă a unei părți, dintr-o terță țară pe teritoriul celeilalte părți contractante sau invers.
(4) Cabotaj: transportul pasagerilor și/sau mărfurilor cu o navă a unei părți între locuri de încărcare și de descărcare situate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul celeilalte părți contractante.

În vederea stabilirii drepturilor de transport care trebuie considerate, criteriul determinant este cel al tronsonului pe care nava respectivă transportă și nu cel privind originea și localitatea de destinație a mărfii transportate.

2. Autorizația specială de navigație menționată la art. 1 al acordului este cea din art. 2 al Legii cu privire la obligațiile navigației fluviale din 4 august 1986 (B.G.B.1. I.S. 1271).

3. Cele două părți contractante vor efectua schimbul de documente prevăzute la art. 13 paragraful (5) înainte de intrarea în vigoare a acordului.

4. Pentru acele transporturi în tranzit, care nici nu încep și nici nu se termină pe teritoriile celor două părți contractante, se va conveni, la cererea unei părți contractante și în baza unei propuneri a Comisiei mixte, asupra unei participări sub formă de cote-părți a întreprinderilor de navigație ale celor două părți.

Încheiat la Bonn, la 22 octombrie 1991, în două exemplare originale în limba română și limba germană, ambele texte având aceeași valabilitate.

Pentru Guvernul României,
Radu Comșa
Pentru Guvernul Republicii Federale Germania,
Dr. Mario Graf Voumatuschka
Dr. Günter Krause


Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1001/1990 privind stabilirea unui sistem unitar de plăți pentru produsele și serviciile de gospodărire a apelor

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Anexele nr. 1-4 la Hotărârea Guvernului nr. 1001/1990 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1-4 la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică începând cu data de 15 martie 1992.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 2 aprilie 1992 | Nr. 160.

Contrasemnează:

Ministrul mediului, Marcian Bleahu

Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu

Ministrul agriculturii și alimentației, Petru Mărculescu

Ministrul industriei, Dan Constantinescu

Secretar de stat, Departamentul pentru Prețuri și Protecția Concurenței, Iacob Zelenco


Anexa Nr. 1

Prețuri de livrare
pentru produsele de gospodărire a apelor din sursele de apă brută
Nr. crt. Produsele de gospodărire a apelor și utilizatorii Preț de livrare (lei/1.000 mc apă brută prelevată)
1. Apă din râurile interioare
1.1. agenți economici industriali, de construcții-montaj, de transporturi, de gospodărie comunală (pentru industrii), agrozootehnici de tip industrial, termocentrale în limita volumului de apă asigurat 1.534
1.2. termocentrale, apă peste volumul asigurat 10
1.3. agenți economici de gospodărie comunală (pentru populație, instituții publice, unități de cult) 562
1.4. păstrăvării 7
1.5. alți agenți economici 1.534
2. Apă din Dunăre
2.1. agenți economici industriali, de construcții-montaj, de transporturi, de gospodărie comunală (pentru industrii), agrozootehnici de tip industrial, termocentrale în limita volumului de apă asigurat 184
2.2. agenți economici de gospodărie comunală (pentru populație, instituții publice, unități de cult) 108
2.3. alți agenți economici 184
3. Apă din subteran
3.1. agenți economici industriali, de construcții-montaj, de transporturi, de gospodărie comunală (pentru industrii), și alții care au nevoie de apă de calitatea apei subterane 1.890
3.2. agenți economici de gospodărie comunală (pentru populație, instituții publice, unități de cult) 432
3.3. agenți economici agrozootehnici 572
3.4. alți agenți economici 1.890
Notă:
Sunt supuse regimului de prețuri numai debitele medii mai mari de 0,2 l/s sau volumele mai mari de 7.500 mc/an.
Nu se aplică regimul de prețuri pentru apa din surse mici locale, utilizată în gospodăriile populației din localitățile urbane și rurale pentru băut, spălat, adăpat animale, acționări hidraulice de mică putere și irigarea terenurilor din gospodăria proprie, cu excepția celor situate în suprafețele amenajate special pentru irigații.
Prețurile pentru produsele de gospodărire a apelor pentru irigații și piscicultură vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului după negocierea dintre Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Mediului.


Anexa Nr. 2

Tarife
pentru servicii de gospodărire a apelor realizate prin unitățile de gospodărire a apelor
Nr. crt. Serviciul de gospodărire a apelor U.M. Tarif (lei/U.M.)
1. Primirea în apele de suprafață a substanțelor evacuate în cadrul limitelor reglementate prin acte normative
1.1. pentru suspensii și substanțe în soluție (toți indicatorii din autorizație) t 508
1.2. pentru substanțele consumatoare de oxigen t 2.052
2. Concentrarea prin barajele regiei a potențialului hidroenergetic
2.1. pentru cădere medie asigurată de baraje
  • la hidrocentrale cu putere instalată mai mică de 4 MW
m cădere 9.191
  • la hidrocentrale cu putere instalată cuprinsă între 4 MW și 8 MW
m cădere 12.355
  • la hidrocentrale cu putere instalată mai mare de 8 MW
m cădere 15.228
2.2. pentru volumul de apă utilizat:
  • la hidrocentrale cu putere instalată mai mică de 4 MW
10.000 mc 19
  • la hidrocentrale cu putere instalată cuprinsă între 4 MW și 8 MW
10.000 mc 26
  • la hidrocentrale cu putere instalată peste 8 MW
10.000 mc 43
3. Gospodărirea debitelor solide pentru extragerea balastului, pietrișului, nisipului și altele mc material extras 8


Anexa Nr. 3

Servicii de gospodărire a apelor
în scopul prelucrării și utilizării acestora
  1. Servicii de captare, tratare, pompare și transport al apei
  2. Servicii de distribuire a apei prin rețeaua publică
  3. Servicii de distribuire a apei pe platforme industriale
  4. Servicii de distribuire a apei brute prin rețeaua de irigații
  5. Servicii de distribuire a apei prin rețeaua altor unități
  6. Servicii de canalizare, epurare și pompare a apelor uzate
  7. Servicii de asigurare a folosirii potențialului de turism și agrement al lacurilor naturale și de acumulare
  8. Servicii de asigurare a folosirii potențialului piscicol al lacurilor naturale și de acumulare
  9. Alte servicii privind prelucrarea și utilizarea apei.


Anexa Nr. 4

Penalități
pentru abateri de la normele privind prelevarea apelor din surse și evacuarea apelor impurificate
Nr. crt. Natura abaterii Mărimea abaterii U.M. Nivelul penalităților
(lei/U.M.)
1. Depășirea debitelor sau volumelor prelevate, prevăzute în actele de reglementare în vigoare sau în contract peste 10% până la 20% de două ori prețul de livrare
peste 20% până la 50% de trei ori prețul de livrare
peste 50% de patru ori prețul de livrare
2. Depășirea în perioade de restricții a debitelor sau volumelor prelevate prevăzute în planurile de restricții aprobate potrivit legii, de unitățile de gospodărire a apelor peste 10% până la 20% de două ori prețul de livrare
peste 20% până la 50% de trei ori prețul de livrare
peste 50% până la 75% de patru ori prețul de livrare
peste 75% de șase ori prețul de livrare
3. Preluarea din subteran a unor volume de apă mai mari decât cele prevăzute în actele de reglementare în vigoare volum de cinci ori prețul de livrare a apei
4. Preluarea produselor și serviciilor fără acte de reglementare în vigoare și fără contract volum de zece ori prețul de livrare sau tariful
5. Folosirea apei în alt scop decât cel prevăzut în actele de reglementare în vigoare volum de trei ori prețul de livrare
6. Depășirea valorilor medii zilnice ale indicatorilor de calitate înscriși în actele de reglementare în vigoare Diferența dintre valorile indicatorilor de calitate efectiv realizați și valorile din actele de reglementare în vigoare
  • suspensii totale
kg 1,03
  • cloruri, sulfați, magneziu, sodiu, calciu
kg 1,55
  • azotați, substanțe organice (CCOCr)
kg 2,06
  • substanțe organice (CBO5)
kg 4,12
  • amoniu, azotiți, cobalt
kg 10,30
  • crom trivalent, detergenți, anioni activi, fluor, fier total
kg 20,6
  • amoniac, fosfor total, mangan, nichel, produse petroliere extractibile în eter de petrol
kg 61,8
  • cromhexavalent, molibden, plumb, cupru, zinc, sulfuri sau hidrogen sulfurat
kg 206
  • argint, arsen, seleniu
kg 412
  • cianuri
kg 618
  • clor rezidual liber (Cl2)
kg 824
  • cadmiu, fenoli, nitroetilbenzen
kg 1.030
7. Substanțe cu efect deosebit de toxic a căror evacuare în sursele de apă este interzisă prin lege
  • mercur
kg 12.360
  • pesticide organohalogenice persistente, organosilicice persistente, organofosforice
kg 20.600
  • substanțe cancerigenice (benzpirenul și compușii lui, benzantracenul și compușii lui, nitroderivați - dinitro-ortocrezol, dinitro-sec-butilfenol - etc.), compuși organici ai mercurului
kg 51.500
  • deșeuri radioactive, care se concentrează în mediu sau organisme acvatice
conform reglementării în vigoare
Notă:
Valorile penalităților de la pct. 6 și 7 sunt valabile pentru anii 1994 și 1995, iar pentru anii 1992 și 1993 se aplică reducerile prevăzute la art. 16 din H.G. nr. 1001/1990.
Începând cu anul 1996, valoarea penalităților se dublează până în momentul atingerii parametrilor nominali autorizați. Se exceptează indicatorul „cloruri” de la C.P.S. - Govora, C.P.S. - Ocna Mureș și C.C.H. - Borzești pentru care nivelul de penalități se va menține la valorile anului 1992, până la rezolvarea problemei epurării acestora.
Determinarea cantităților de substanțe impurificatoare evacuate și analizele de constatare a depășirii valorilor medii zilnice se vor realiza pentru toți indicatorii de calitate stipulați în contract în conformitate cu instrucțiunile tehnice pentru aplicarea H.G. nr. 1001/1990.
Depășirea valorilor indicatorilor de calitate autorizați atrage după sine penalizarea, indiferent de valoarea debitului evacuat, cantitatea de substanțe impurificatoare evacuate pentru care se aplică penalizări reprezentând produsul dintre diferența de concentrație cu care depășește indicatorul aprobat și debitul evacuat.
Sumele cu care se penalizează depășirea fiecărui indicator de calitate se cumulează.
Penalitățile cuprinse în prezenta anexă se referă și la serviciile de gospodărie comunală privind distribuția apei potabile și preluarea în rețeaua de canalizare publică a apelor uzate, în relațiile unităților de gospodărie comunală cu celelalte unități integrate total sau parțial sistemelor hidroedilitare ale localităților.
Întocmirea și aplicarea planurilor de secetă pentru irigații se vor face de comun acord cu Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Hotărâre pentru înmatricularea în România a unor autoturisme, prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 594/1991 privind verificarea îndeplinirii condițiilor tehnice de către autovehiculele și remorcile acestora care circulă pe drumurile publice

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă, prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 594/1991, înmatricularea în România a autoturismelor cu o vechime mai mare de 8 ani, cumpărate anterior datei de 12 decembrie 1991, de membrii echipajelor românești îmbarcați pe nave sub pavilion românesc aflate în efectuarea unor transporturi internaționale și care au acostat sau urmează să acosteze în porturile românești după data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 594/1991.

Art. 2. - Persoanele prevăzute la art. 1 vor trebui să dovedească cu acte că au dobândit autoturismele și le-au îmbarcat pe nave cu pavilion românesc anterior datei de 12 decembrie 1991.

Art. 3. - Prevederile privind omologarea pentru circulația pe drumurile publice, prin Registrul Auto Român, se aplică în mod corespunzător.

Prim-ministru, Theodor Stolojan | București, 6 aprilie 1992 | Nr. 163.

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, Traian Băsescu