Monitorul Oficial 87/1990: Diferență între versiuni

și biroul permanent al acesteia. Președintele Adunării Deputaților este și președintele biroului permanent, din care mai fac parte 4

vicepreședinți, 4 secretari și 2 chestori. Biroul permanent se constituie cu respectarea, pe cit posibil, a configurației politice a adunării, așa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Art. 14. - Președintele Adunării Deputaților este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales președinte al Adunării Deputaților candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel puțin jumătate plus unu din voturile tuturor deputaților. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, în cadrul căruia va fi declarat președinte al Adunării Deputaților candidatul care a obținut col mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate. În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin, la care vor participa candidații aflați în balotaj.

la propunerea grupurilor parlamentare. În vederea depunerii propunerilor, Adunarea Deputaților stabilește numărul de locuri din biroul permanent care revine fiecărui grup parlamentar, în condițiile art. 4. Propunerile se transmit președintelui Adunării Deputaților.

Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. 1 se iac de președinții grupurilor parlamentare,

în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Propunerile se înaintează președintelui Adunării Deputaților, care le va supune votului adunării în condițiile art. 14.

Art. 17. - O data cu alegerea biroului permanent, activitatea secretarilor desemnați în condițiile art. 1 alin. 1 încetează.

Art. 18. - După alegerea biroului permanent, președintele Adunării Deputaților de comun acord cu președintele Senatului convoacă ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului pentru prezentarea hotărârii Curții Supreme de Justiție privitoare la validarea alegerii Președintelui României.

Art. 19. - Lucrările ședinței comune se desfășoară în prezența candidatului a cărui alegere a fost validată

Art. 20. - Președintele Curții Supreme de Justiție prezintă în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului hotărârea Curții Supreme de Justiție cu privire la validarea alegerii Președintelui României; După prezentarea hotărârii Curții Supreme de Justiție, președintele Senatului declară ca cel ales este Președintele României.