2.173 de modificări
Monitorul Oficial 87bis/1990: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Monitorul Oficial 87bis/1990 (vedeți sursa)
Versiunea de la data 7 aprilie 2012 11:16
, 7 aprilie 2012convertesc issue:: la patru cifre.
Fără descriere a modificării |
(convertesc issue:: la patru cifre.) |
||
| (Nu s-au afișat 21 de versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
{{MigrationWarning}} | |||
__FORCETOC__ | __FORCETOC__ | ||
[[Category:Monitorul Oficial|*1990 | [[Category:Monitorul Oficial|*1990 0087 bis]] | ||
= Monitorul Oficial al României = | = Monitorul Oficial al României = | ||
Anul II, Nr. [[issue:: | Anul II, Nr. [[issue::0087 bis]] - Joi, 28 iunie [[year::1990]] | ||
== Hotărâri ale Senatului == | == Hotărâri ale Senatului == | ||
=== Hotărâre privind Regulamentul Senatului === | === Hotărâre privind Regulamentul Senatului === | ||
'''Senatul României''' adoptă prezenta hotărâre: | :'''Senatul României''' adoptă prezenta hotărâre: | ||
Regulamentul senatului | <center>'''Regulamentul senatului'''</center> | ||
Capitolul I | ::Capitolul I | ||
'''Biroul provizoriu și validarea alegerii senatorilor''' | :'''Biroul provizoriu și validarea alegerii senatorilor''' | ||
Art. 1. - Până la alegerea biroului permanent, lucrările Senatului sunt conduse, potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, de cel mai în vârstă senator, asistat de 4 secretari, stabiliți din rândul celor mai tineri senatori. | Art. 1. - Până la alegerea biroului permanent, lucrările Senatului sunt conduse, potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, de cel mai în vârstă senator, asistat de 4 secretari, stabiliți din rândul celor mai tineri senatori. | ||
| Linia 29: | Linia 26: | ||
Senatorii partidelor sau formațiunilor politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni, pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1. | Senatorii partidelor sau formațiunilor politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni, pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1. | ||
Grupurile parlamentare astfel constituite își aleg un președinte și, după caz, unu sau mai | Grupurile parlamentare astfel constituite își aleg un președinte și, după caz, unu sau mai mulți vicepreședinți. | ||
Președintele grupului comunică Senatului numărul senatorilor și componența nominală a grupului parlamentar pe care îl conduce. | Președintele grupului comunică Senatului numărul senatorilor și componența nominală a grupului parlamentar pe care îl conduce. | ||
| Linia 35: | Linia 32: | ||
Succesiunea comunicărilor se stabilește de către președintele de vârstă al Senatului, în ordinea mărimii grupurilor parlamentare. | Succesiunea comunicărilor se stabilește de către președintele de vârstă al Senatului, în ordinea mărimii grupurilor parlamentare. | ||
Art. 3. - Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa ședință, o comisie compusă din 12 senatori, care să reflecte configurația | Art. 3. - Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa ședință, o comisie compusă din 12 senatori, care să reflecte configurația politică a Senatului, așa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. | ||
Comisia de validare funcționează până la intrarea în vigoare a Regulamentului Senatului. | Comisia de validare funcționează până la intrarea în vigoare a Regulamentului Senatului. | ||
| Linia 61: | Linia 58: | ||
Art. 8. - Comisia, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmește un raport în care vor fi precizați senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare. | Art. 8. - Comisia, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmește un raport în care vor fi precizați senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare. | ||
Art. 9. - Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumătate plus unu din membrii acesteia; în caz de paritate | Art. 9. - Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumătate plus unu din membrii acesteia; în caz de paritate, votul președintelui este hotărâtor. | ||
Art. 10. - Raportul comisiei de validare se prezintă Senatului de președintele comisiei, a doua zi după aprobarea acestuia. | Art. 10. - Raportul comisiei de validare se prezintă Senatului de președintele comisiei, a doua zi după aprobarea acestuia. | ||
| Linia 73: | Linia 70: | ||
Art. 12. - Senatul este legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator. | Art. 12. - Senatul este legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator. | ||
Capitolul II | ::Capitolul II | ||
'''Organizarea și funcționarea Senatului''' | :'''Organizarea și funcționarea Senatului''' | ||
Secțiunea 1 | ::Secțiunea 1 | ||
''Biroul permanent al Senatului'' | :''Biroul permanent al Senatului'' | ||
Art. 13. - După constituirea legală a senatului se alege președintele Senatului și biroul permanent al acestuia. | Art. 13. - După constituirea legală a senatului se alege președintele Senatului și biroul permanent al acestuia. | ||
| Linia 143: | Linia 140: | ||
Art. 20. - Vicepreședinții îndeplinesc, în ordinea stabilită de biroul permanent, atribuții ale președintelui, la solicitarea sau în absența acestuia. | Art. 20. - Vicepreședinții îndeplinesc, în ordinea stabilită de biroul permanent, atribuții ale președintelui, la solicitarea sau în absența acestuia. | ||
Art. 21. - Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, în ordinea în care au fost făcute, prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, notează rezultatul votului, țin evidența hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor și proceselor verbale, asistă președintele în realizarea atribuțiilor ce-i revin și îndeplinesc orice alte sarcini trasate de acesta. | Art. 21. - Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, în ordinea în care au fost făcute, prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, notează rezultatul votului, țin evidența hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor și proceselor-verbale, asistă președintele în realizarea atribuțiilor ce-i revin și îndeplinesc orice alte sarcini trasate de acesta. | ||
Art. 22. - Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Senatului proiectul de buget și încheierea exercițiului bugetar anual, asigură menținerea ordinii în localul Senatului și îndeplinesc alte atribuții, în conformitate cu dispozițiile președintelui Senatului și ale biroului permanent. | Art. 22. - Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Senatului proiectul de buget și încheierea exercițiului bugetar anual, asigură menținerea ordinii în localul Senatului și îndeplinesc alte atribuții, în conformitate cu dispozițiile președintelui Senatului și ale biroului permanent. | ||
Secțiunea a 2-a | ::Secțiunea a 2-a | ||
''Comisiile Senatului'' | :''Comisiile Senatului'' | ||
'''1. Dispoziții comune''' | ::'''1. Dispoziții comune''' | ||
Art. 23. - Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, înființate cu scopul de a îndeplini însărcinările ce le sunt încredințate în vederea pregătirii lucrărilor Senatului. | Art. 23. - Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, înființate cu scopul de a îndeplini însărcinările ce le sunt încredințate în vederea pregătirii lucrărilor Senatului. | ||
| Linia 167: | Linia 164: | ||
Art. 26. - În prima lor ședință, convocată de Președintele Senatului, comisiile își aleg birourile, compuse, de regulă, dintr-un președinte, un vicepreședinte și un secretar. În componența birourilor se va urmări respectarea, pe cât posibil, a configurației politice a Senatului, precum și a specializării senatorilor. | Art. 26. - În prima lor ședință, convocată de Președintele Senatului, comisiile își aleg birourile, compuse, de regulă, dintr-un președinte, un vicepreședinte și un secretar. În componența birourilor se va urmări respectarea, pe cât posibil, a configurației politice a Senatului, precum și a specializării senatorilor. | ||
Art. 27. - Biroul fiecărei comisii propune ordinea de zi a ședințelor; propune constituirea, dacă este cazul, de subcomisii, desemnându-le componența, sarcinile | Art. 27. - Biroul fiecărei comisii propune ordinea de zi a ședințelor; propune constituirea, dacă este cazul, de subcomisii, desemnându-le componența, sarcinile și conducerea; stabilește sarcinile ce revin senatorilor în cadrul comisiilor și ia hotărâri în toate problemele ce interesează bunul mers al activității comisiilor. Ordinea de zi se aprobă de comisie prin votul majorității membrilor săi. | ||
Art. 28. - Președintele comisiei asigură reprezentarea acesteia în raporturile ei cu biroul permanent și cu celelalte comisii. El conduce ședințele comisiei, poate propune ca la lucrările acesteia să participe și alte persoane din | Art. 28. - Președintele comisiei asigură reprezentarea acesteia în raporturile ei cu biroul permanent și cu celelalte comisii. El conduce ședințele comisiei, poate propune ca la lucrările acesteia să participe și alte persoane din afara ei dacă interesele efectuării lucrării respective o cer; are acces, ca reprezentant al comisiei, la lucrările altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanță pentru comisia pe care o conduce; îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezentul Regulament. | ||
Vicepreședintele îndeplinește, în lipsa președintelui, atribuțiile acestuia. | Vicepreședintele îndeplinește, în lipsa președintelui, atribuțiile acestuia. | ||
| Linia 211: | Linia 208: | ||
Președintele comisiei va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia. | Președintele comisiei va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia. | ||
'''2. Comisiile permanente''' | ::'''2. Comisiile permanente''' | ||
Art. 38. - Comisiile permanente sunt alese pe toată durata legislaturii. Denumirea, domeniile de activitate și numărul membrilor comisiilor permanente se stabilesc potrivit art. 24 alin. 2. | Art. 38. - Comisiile permanente sunt alese pe toată durata legislaturii. Denumirea, domeniile de activitate și numărul membrilor comisiilor permanente se stabilesc potrivit art. 24 alin. 2. | ||
| Linia 275: | Linia 272: | ||
În ipoteza în care dezbaterile asupra raportului comisiei dezvăluie abuzuri și ilegalități în activitatea guvernului, Senatul poate înainta Adunării Deputaților o moțiune de cenzură asupra activității guvernului; Adunarea Deputaților va proceda potrivit propriului regulament. | În ipoteza în care dezbaterile asupra raportului comisiei dezvăluie abuzuri și ilegalități în activitatea guvernului, Senatul poate înainta Adunării Deputaților o moțiune de cenzură asupra activității guvernului; Adunarea Deputaților va proceda potrivit propriului regulament. | ||
'''3. Comisii speciale''' | ::'''3. Comisii speciale''' | ||
Art. 52. - Senatul își va putea constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte obiective, indicate în hotărârea de înființare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii. | Art. 52. - Senatul își va putea constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte obiective, indicate în hotărârea de înființare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii. | ||
| Linia 283: | Linia 280: | ||
Celelalte probleme legate de organizarea și funcționarea comisiei vor fi reglementate de biroul comisiei, în măsura în care prevederile art. 23-37 din prezentul capitol nu sunt îndestulătoare. | Celelalte probleme legate de organizarea și funcționarea comisiei vor fi reglementate de biroul comisiei, în măsura în care prevederile art. 23-37 din prezentul capitol nu sunt îndestulătoare. | ||
'''4. Comisii de anchetă''' | ::'''4. Comisii de anchetă''' | ||
Art. 53. - La cererea unei treimi din membrii săi, Senatul va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă, fiind aplicabile prevederile art. 23-37, art. 51 alin. 4-6 și art. 52 alin. 2 și 3. | Art. 53. - La cererea unei treimi din membrii săi, Senatul va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă, fiind aplicabile prevederile art. 23-37, art. 51 alin. 4-6 și art. 52 alin. 2 și 3. | ||
'''5. Comisii de mediere''' | ::'''5. Comisii de mediere''' | ||
Art. 54. - În situația în care una din camere adoptă un proiect de lege sau propunere legislativă cu modificări față de textul adoptat de cealaltă cameră, președintele Senatului, de acord cu președintele Adunării Deputaților, va iniția, dacă este cazul, procedura de mediere. | Art. 54. - În situația în care una din camere adoptă un proiect de lege sau propunere legislativă cu modificări față de textul adoptat de cealaltă cameră, președintele Senatului, de acord cu președintele Adunării Deputaților, va iniția, dacă este cazul, procedura de mediere. | ||
| Linia 303: | Linia 300: | ||
Art. 57. - Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului a cărui aprobare are loc în condițiile art. 56. | Art. 57. - Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului a cărui aprobare are loc în condițiile art. 56. | ||
În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergență, în termenul stabilit potrivit art. 55 alin. 1, textele în | În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergență, în termenul stabilit potrivit art. 55 alin. 1, textele în divergență se supun dezbaterii în ședința comună a celor două camere, sub conducerea succesivă a președintelui Adunării Deputaților, respectiv a președintelui Senatului. | ||
Hotărârea se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. | Hotărârea se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. | ||
::Secțiunea a 3-a | |||
''Alte dispoziții'' | :''Alte dispoziții'' | ||
Art. 58. - Prevederile art. 24-26 se aplică și pentru alegerea altor organe de lucru constituite de Senat. | Art. 58. - Prevederile art. 24-26 se aplică și pentru alegerea altor organe de lucru constituite de Senat. | ||
Capitolul | ::Capitolul III | ||
'''Desfășurarea lucrărilor Senatului''' | :'''Desfășurarea lucrărilor Senatului''' | ||
Secțiunea 1 | ::Secțiunea 1 | ||
''Ordinea de zi'' | :''Ordinea de zi'' | ||
Art. 59. - Proiectul ordinii de zi a ședințelor Senatului se adoptă de către biroul permanent, de regulă, în fiecare zi de miercuri a săptămânii premergătoare ședințelor parlamentare, în condițiile prevăzute de art. 18 lit. f). | Art. 59. - Proiectul ordinii de zi a ședințelor Senatului se adoptă de către biroul permanent, de regulă, în fiecare zi de miercuri a săptămânii premergătoare ședințelor parlamentare, în condițiile prevăzute de art. 18 lit. f). | ||
| Linia 337: | Linia 334: | ||
În mod asemănător se va proceda și cu alte cereri ale Președintelui României, legate de exercițiul atribuțiilor acestuia. | În mod asemănător se va proceda și cu alte cereri ale Președintelui României, legate de exercițiul atribuțiilor acestuia. | ||
Art. 63. - Proiectul ordinii de zi este supus spre aprobare Senatului în ultima zi din săptămâna de lucru a acestuia ce precede perioada pentru care a fost întocmit. Proiectul se | Art. 63. - Proiectul ordinii de zi este supus spre aprobare Senatului în ultima zi din săptămâna de lucru a acestuia ce precede perioada pentru care a fost întocmit. Proiectul se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți și se afișează la sediul Senatului. | ||
Art. 64. - Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai în prima zi a săptămânii de lucru, la cererea biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului. | Art. 64. - Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai în prima zi a săptămânii de lucru, la cererea biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului. | ||
| Linia 347: | Linia 344: | ||
Art. 65. - La cererea primului-ministru, desemnat de Președintele României, Senatul înscrie pe ordinea de zi aprobarea componenței guvernului. | Art. 65. - La cererea primului-ministru, desemnat de Președintele României, Senatul înscrie pe ordinea de zi aprobarea componenței guvernului. | ||
Secțiunea a | ::Secțiunea a 2-a | ||
''Procedura legislativă'' | :''Procedura legislativă'' | ||
Art. 66. - Dreptul de inițiativă legislativă aparține guvernului și senatorilor. Senatul dezbate și proiectele sau propunerile legislative transmise de către Adunarea Deputaților. | Art. 66. - Dreptul de inițiativă legislativă aparține guvernului și senatorilor. Senatul dezbate și proiectele sau propunerile legislative transmise de către Adunarea Deputaților. | ||
| Linia 359: | Linia 356: | ||
O dată cu prezentarea propunerii legislative la biroul permanent, senatorul va face precizări cu privire la modul în care s-a conformat acestei proceduri. | O dată cu prezentarea propunerii legislative la biroul permanent, senatorul va face precizări cu privire la modul în care s-a conformat acestei proceduri. | ||
Art. | Art. 67. - Toate proiectele și propunerile legislative se înregistrează de către biroul permanent în ordinea prezentării lor și sunt aduse la cunoștința Senatului la prima ședință, prin anunțarea titlului și inițiatorului acestora. Ele se imprimă și se distribuie senatorilor de îndată, dar nu pot fi trecute pe ordinea de zi decât după trecerea unui termen de cel puțin 10 zile. | ||
Art. | Art. 68. - Proiectele și propunerile legislative se trimit de biroul permanent, spre dezbatere și avizare, comisiilor permanente competente. | ||
De asemenea, aceste propuneri sau proiecte se vor transmite și compartimentului tehnic-legislativ, spre examinare, care își va comunica opinia comisiei sesizate în fond. | De asemenea, aceste propuneri sau proiecte se vor transmite și compartimentului tehnic-legislativ, spre examinare, care își va comunica opinia comisiei sesizate în fond. | ||
| Linia 415: | Linia 412: | ||
Art. 84. - Dispozițiile art. 68-83 sunt aplicabile și pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Adunării Deputaților. | Art. 84. - Dispozițiile art. 68-83 sunt aplicabile și pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Adunării Deputaților. | ||
Secțiunea a | ::Secțiunea a 3-a | ||
''Procedura de vot'' | :''Procedura de vot'' | ||
Art. 85. - Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret. | Art. 85. - Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret. | ||
| Linia 463: | Linia 460: | ||
În cazul în care Senatul a adoptat un proiect de lege sau propunere legislativă în redactarea aprobată de Adunarea Deputaților, acestea vor fi înaintate sub semnătura președintelui Senatului, în termen de 10 zile de la adoptare, Președintelui României, în vederea promulgării legii. | În cazul în care Senatul a adoptat un proiect de lege sau propunere legislativă în redactarea aprobată de Adunarea Deputaților, acestea vor fi înaintate sub semnătura președintelui Senatului, în termen de 10 zile de la adoptare, Președintelui României, în vederea promulgării legii. | ||
Art. 94. - Președintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să ceară | Art. 94. - Președintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să ceară printr-un mesaj motivat o nouă deliberare a legii sau a unor articole din lege, în cazul în care consideră că acestea contravin principiului separației puterilor în stat sau drepturilor fundamentale ale omului ori prevederilor tratatelor internaționale la care România este parte. | ||
Reexaminarea poate fi cerută în cel mult 15 zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare urmând să înceapă, în cel mult 3 zile, în camera care a aprobat prima textul de lege. | Reexaminarea poate fi cerută în cel mult 15 zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare urmând să înceapă, în cel mult 3 zile, în camera care a aprobat prima textul de lege. | ||
| Linia 491: | Linia 488: | ||
În caz contrar sau al adoptării unor modificări neconcordante, indiferent din partea oricărei adunări ar veni, ori în situația în care birourile permanente nu ajung la un acord pentru un text comun, în condițiile alin. 2, proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră respinse. | În caz contrar sau al adoptării unor modificări neconcordante, indiferent din partea oricărei adunări ar veni, ori în situația în care birourile permanente nu ajung la un acord pentru un text comun, în condițiile alin. 2, proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră respinse. | ||
Secțiunea a | ::Secțiunea a 4-a | ||
''Desfășurarea ședințelor Senatului'' | :''Desfășurarea ședințelor Senatului'' | ||
Art. 97. - Ședințele Senatului sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea președintelui sau a 20 de senatori, se hotărăște, cu cel puțin jumătate plus unu din voturile senatorilor prezenți, ca acestea să fie secrete. | Art. 97. - Ședințele Senatului sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea președintelui sau a 20 de senatori, se hotărăște, cu cel puțin jumătate plus unu din voturile senatorilor prezenți, ca acestea să fie secrete. | ||
| Linia 511: | Linia 508: | ||
Art. 100. - Senatul își desfășoară activitatea, în plen și pe comisii, în zilele de luni, de la ora 13, marți, miercuri și joi. | Art. 100. - Senatul își desfășoară activitatea, în plen și pe comisii, în zilele de luni, de la ora 13, marți, miercuri și joi. | ||
La propunerea biroului permanent se vor putea | La propunerea biroului permanent se vor putea ține ședințe sau efectua deplasări ale senatorilor în județe și după un alt program. | ||
Art. 101. - Ședința Senatului este deschisă de președinte sau de vicepreședintele care îl înlocuiește. | Art. 101. - Ședința Senatului este deschisă de președinte sau de vicepreședintele care îl înlocuiește. | ||
| Linia 543: | Linia 540: | ||
Vorbitorii sunt obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt. În caz contrar, președintele le atrage atenția și, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul. | Vorbitorii sunt obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt. În caz contrar, președintele le atrage atenția și, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul. | ||
Art. 107. - Președintele Senatului poate da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal care îl privește, limitând timpul acordat în acest scop. Prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament. | Art. 107. - Președintele Senatului poate da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal care îl privește, limitând timpul acordat în acest scop. | ||
Prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament. | |||
Art. 108. - Președintele, un grup parlamentar sau 15 senatori pot care încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția Senatului. | Art. 108. - Președintele, un grup parlamentar sau 15 senatori pot care încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția Senatului. | ||
Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a ce] puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți. | Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a ce] puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți. | ||
Art. 110. - Președintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbură dezbaterile sau creează agitație. | Art. 109. - Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Senatului, cât și din sala de ședințe. | ||
Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribună și persoanele aflate în sală. | |||
Art. 110. - Președintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbură dezbaterile sau creează agitație. El poate întrerupe ședința când tulburarea persistă și poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfășurarea normală a lucrărilor Senatului. | |||
Art. 111. - Dezbaterile din ședințele Senatului se înregistrează pe bandă magnetică și se stenografiază. | |||
Separat, prin grija secretarilor, se întocmesc procese-verbale pentru fiecare ședință a Senatului. Procesele-verbele se semnează de către președinte și secretarii care i-au asistat la conducerea lucrărilor. | |||
Stenogramele se publică în Monitorul Oficial, Partea a II-a, cu excepția celor privitoare la ședințele secrete. | |||
Senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial. | Senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial. | ||
Capitolul 4 | ::Capitolul 4 | ||
:'''Întrebări, interpelări, petiții''' | |||
Secțiunea 1 | ::Secțiunea 1 | ||
Întrebări | :''Întrebări'' | ||
Art. 112. - Fiecare senator poate adresa întrebări miniștrilor sau altor conducători ai organelor centrale ale administrației de stat | Art. 112. - Fiecare senator poate adresa întrebări miniștrilor sau altor conducători ai organelor centrale ale administrației de stat. | ||
Art. 113. - Dacă răspunsul la o întrebare dă naștere unei replici a celui care a adresat întrebarea, pentru a declara dacă răspunsul primit corespunde | Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informație este exactă, dacă guvernul înțelege să comunice Senatului actele ori informațiile solicitate de senator sau dacă are intenția de a lua o hotărâre într-o problemă determinată. | ||
întrebării, timpul pentru replică este de 10 minute. | |||
Cei întrebați vor răspunde imediat, la fiecare întrebare în parte sau vor declara că nu pot răspunde ori că vor prezenta răspunsul în zilele următoare, indicând ziua respectivă. | |||
Art. 113. - Dacă răspunsul la o întrebare dă naștere unei replici a celui care a adresat întrebarea, pentru a declara dacă răspunsul primit corespunde întrebării, timpul pentru replică este de 10 minute. | |||
Art. 114. - La prezentarea întrebării, senatorul va preciza dacă dorește să primească răspunsul în scris sau oral în ședință publică. | Art. 114. - La prezentarea întrebării, senatorul va preciza dacă dorește să primească răspunsul în scris sau oral în ședință publică. | ||
În cazul în care se solicită un răspuns scris, cel chestionat va declara, în cel mult 5 zile, că a dat răspunsul său scris, fără a face alte precizări. | |||
Art. 115. - Nici un senator nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeași ședință. | |||
Interpelări | Dacă timpul alocat întrebărilor și răspunsurilor la acestea depășește o jumătate de oră, președintele Senatului va amâna de drept, pentru ședința următoare, celelalte întrebări și răspunsuri. | ||
::Secțiunea a 2-a | |||
:''Interpelări'' | |||
Art. 116. - Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. | Art. 116. - Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. | ||
Interpelarea constă într-o cerere adresată guvernului de un senator, prin care se solicită explicații asupra politicii guvernului în probleme ale activității sale interne sau externe. Ele se citesc de către senator în ședință publică și se transmit președintelui Senatului. | |||
Interpelarea constă într-o cerere adresată guvernului de un senator, prin care se solicită explicații asupra politicii guvernului în probleme ale activității sale interne sau externe. | |||
Ele se citesc de către senator în ședință publică și se transmit președintelui Senatului. | |||
Art. 117. - Interpelările se înscriu în ordinea prezentării într-un registru special și se afișează în sala de ședință. | Art. 117. - Interpelările se înscriu în ordinea prezentării într-un registru special și se afișează în sala de ședință. | ||
La începutul fiecărei sesiuni, Senatul va stabili o zi a săptămânii consacrată dezvoltării interpelărilor. | La începutul fiecărei sesiuni, Senatul va stabili o zi a săptămânii consacrată dezvoltării interpelărilor. | ||
Art. 118. - În ședința consacrată dezvoltării interpelării se dă cuvântul interpelatorului și apoi reprezentantului guvernului sau ministrului. Aceștia din urmă pot, după dezvoltarea interpelării, să răspundă imediat sau să ceară o amânare de cel mult 3 zile pentru a răspunde. | Art. 118. - În ședința consacrată dezvoltării interpelării se dă cuvântul interpelatorului și apoi reprezentantului guvernului sau ministrului. Aceștia din urmă pot, după dezvoltarea interpelării, să răspundă imediat sau să ceară o amânare de cel mult 3 zile pentru a răspunde. | ||
Secțiunea a | ::Secțiunea a 3-a | ||
:''Informarea senatorilor'' | |||
Art. 119. - Fiecare membru al Senatului are dreptul de a cere, prin intermediul guvernului, de la organele centrale ale administrației de stat, printr-o petiție scrisă adresată președintelui Senatului, orice acte sau dosare, precum și alte informații utile pentru activitatea senatorului. | Art. 119. - Fiecare membru al Senatului are dreptul de a cere, prin intermediul guvernului, de la organele centrale ale administrației de stat, printr-o petiție scrisă adresată președintelui Senatului, orice acte sau dosare, precum și alte informații utile pentru activitatea senatorului. | ||
Guvernul poate refuza satisfacerea petiției în cazul în care aceasta privește, în condițiile prevăzute de lege, secrete de stat referitoare la apărarea țării sau secrete de stat de importanță deosebită. În acest caz, refuzul guvernului poate fi adus la cunoștința Senatului, care va decide în ședință secretă. De asemenea, senatorii au dreptul de a | |||
Guvernul poate refuza satisfacerea petiției în cazul în care aceasta privește, în condițiile prevăzute de lege, secrete de stat referitoare la apărarea țării sau secrete de stat de importanță deosebită. | |||
În acest caz, refuzul guvernului poate fi adus la cunoștința Senatului, care va decide în ședință secretă. | |||
De asemenea, senatorii au dreptul de a cere, în scris sau oral, de la organele locale ale administrației de stat din circumscripția electorală pe care o reprezintă, acte, dosare, precum și alte informații utile pentru activitatea lor. | |||
Actele sau dosarele primite se restituie organului respectiv după ce au fost consultate. | Actele sau dosarele primite se restituie organului respectiv după ce au fost consultate. | ||
Secțiunea a | ::Secțiunea a 4-a | ||
:''Petiții'' | |||
Art. 120. - Oricine are dreptul de a se adresa cu petiții Senatului. Petițiile vor fi prezentate în scris și semnate, precizând-se domiciliul petiționarului sau al unuia dintre petiționari. | Art. 120. - Oricine are dreptul de a se adresa cu petiții Senatului. Petițiile vor fi prezentate în scris și semnate, precizând-se domiciliul petiționarului sau al unuia dintre petiționari. | ||
| Linia 594: | Linia 624: | ||
Art. 121. - Petițiile se înscriu într-un registru, în ordinea primirii, consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiționarului și obiectul cererii. | Art. 121. - Petițiile se înscriu într-un registru, în ordinea primirii, consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiționarului și obiectul cererii. | ||
Art. 122. - Petițiile înregistrate se transmit de către unul din vicepreședinții Senatului, desemnat de președinte, Comisiei de validări și petiții, spre dezbatere și soluționare | Art. 122. - Petițiile înregistrate se transmit de către unul din vicepreședinții Senatului, desemnat de președinte, Comisiei de validări și petiții, spre dezbatere și soluționare. | ||
Orice membru al Senatului poate lua cunoștință de conținutul unei petiții, adresându-se în acest sens președintelui comisiei. | |||
Senatorul căruia îi sunt adresate direct petiții are dreptul de a depune diligențele necesare pentru soluționarea acestora de organele de stat competente, informându-l despre aceasta pe președintele comisiei. | |||
Art. 123. - Comisia va decide care sunt petițiile ce nu suferă amânare, sesizând, de îndată, organele competente să le soluționeze. Pentru celelalte petiții, comisia va decide, în cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unui organ competent ori le va clasa sau, în cazuri deosebite, le va prezenta Senatului. | |||
Organele de stat sesizate au obligația de a informa Senatul, în scris, în termen de 10 zile, despre soluția adoptată. | |||
Petiționarului i se aduce la cunoștință ultima decizie adoptată. | |||
Art. 124. - În fiecare lună, Comisia de validare și petiții prezintă Senatului un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora. | |||
Art. 125. - Imunitatea parlamentară are ca scop protejarea senatorilor împotriva urmăririlor judiciare și garantarea libertății de gândire și acțiune a acestora. Senatorul nu poate fi tras la răspundere juridică, sub nici o formă, pentru opiniile politice sau voturile exprimate în parlament. | În raport se vor face mențiuni cu privire la soluțiile date de organele de stat la petițiile care le-au fost trimise spre soluționare. | ||
Nici un senator nu poate fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată penală ori contravențională fără încuviințarea prealabilă a Senatului. Cererea de reținere, arestare, percheziție sau privind posibilitatea trimiterii în judecată penală ori contravențională se adresează președintelui senatului de către procurorul general. Președintele Senatului o aduce la cunoștința senatorilor în ședință publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități spre examinare, care va stabili dacă există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret a cel puțin jumătate plus unu din membrii comisiei. Procurorul general va înainta comisiei toate documentele pe care aceasta le | |||
Raportul comisiei se supune, în termenul stabilit de Senat, dezbaterii și aprobării acestuia. Senatul decide, prin vot secret, asupra cererii, cu | ::Capitolul 5 | ||
majoritatea de cel puțin două treimi din numărul senatorilor prezenți. Un senator este considerat în tot timpul mandatului său a fi în exercițiul funcțiunii, motiv pentru care orice agresiune îndreptată împotriva sa este asimilată și sancționată conform dispozițiilor prevăzute pentru | |||
infracțiunea de ultraj. De această protecție juridică beneficiază și membrii familiei - soț, soție și copii în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmărește nemijlocit exercitarea de presiuni asupra senatorului în legătură cu îndeplinirea mandatului său. | :'''Statutul senatorului''' | ||
::Secțiunea 1 | |||
:''Imunitatea parlamentară'' | |||
Art. 125. - Imunitatea parlamentară are ca scop protejarea senatorilor împotriva urmăririlor judiciare și garantarea libertății de gândire și acțiune a acestora. | |||
Senatorul nu poate fi tras la răspundere juridică, sub nici o formă, pentru opiniile politice sau voturile exprimate în parlament. | |||
Nici un senator nu poate fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată penală ori contravențională fără încuviințarea prealabilă a Senatului. | |||
Cererea de reținere, arestare, percheziție sau privind posibilitatea trimiterii în judecată penală ori contravențională se adresează președintelui senatului de către procurorul general. Președintele Senatului o aduce la cunoștința senatorilor în ședință publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități spre examinare, care va stabili dacă există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret a cel puțin jumătate plus unu din membrii comisiei. | |||
Procurorul general va înainta comisiei toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz, comisia va apela la Senat. | |||
Raportul comisiei se supune, în termenul stabilit de Senat, dezbaterii și aprobării acestuia. | |||
Senatul decide, prin vot secret, asupra cererii, cu majoritatea de cel puțin două treimi din numărul senatorilor prezenți. | |||
Un senator este considerat în tot timpul mandatului său a fi în exercițiul funcțiunii, motiv pentru care orice agresiune îndreptată împotriva sa este asimilată și sancționată conform dispozițiilor prevăzute pentru infracțiunea de ultraj. De această protecție juridică beneficiază și membrii familiei - soț, soție și copii - în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmărește nemijlocit exercitarea de presiuni asupra senatorului în legătură cu îndeplinirea mandatului său. | |||
Art. 126. - În caz de infracțiune flagrantă, senatorul poate fi reținut la domiciliu, numai cu încuviințarea prealabilă a procurorului general. Procurorul general va informa, neîntârziat, președintele Senatului asupra reținerii. | |||
Dacă Senatul consideră că nu există temei pentru reținere, dispune imediat revocarea acestei măsuri. | Dacă Senatul consideră că nu există temei pentru reținere, dispune imediat revocarea acestei măsuri. | ||
Art. 127. - Toate cererile privind ridicarea imunității parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi. | Art. 127. - Toate cererile privind ridicarea imunității parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi. | ||
Secțiunea a | ::Secțiunea a 2-a | ||
Incompatibilități | :''Incompatibilități'' | ||
Art. 128. - Mandatul de senator este incompatibil cu funcția de membru al guvernului. Pe timpul exercitării acestei funcții, mandatul de senator se suspendă. | Art. 128. - Mandatul de senator este incompatibil cu funcția de membru al guvernului. Pe timpul exercitării acestei funcții, mandatul de senator se suspendă. | ||
| Linia 631: | Linia 682: | ||
Art. 131. - Exercitarea unor funcții conferite de un stat străin sau de către o organizație internațională și salarizate de către acestea este incompatibilă cu mandatul de senator. | Art. 131. - Exercitarea unor funcții conferite de un stat străin sau de către o organizație internațională și salarizate de către acestea este incompatibilă cu mandatul de senator. | ||
Art. 132. - Persoanele însărcinate de guvern cu o misiune temporară pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de senator pe o perioadă de cel mult șase luni. O misiune pe o perioadă mai mare de șase luni este incompatibilă cu calitatea de senator. | Art. 132. - Persoanele însărcinate de guvern cu o misiune temporară pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de senator pe o perioadă de cel mult șase luni. | ||
O misiune pe o perioadă mai mare de șase luni este incompatibilă cu calitatea de senator. | |||
Art. 133. - Se interzice utilizarea numelui oricărui senator urmat de această calitate a sa în orice acțiune publicitară privitoare la o întreprindere financiară, industrială sau comercială. | Art. 133. - Se interzice utilizarea numelui oricărui senator urmat de această calitate a sa în orice acțiune publicitară privitoare la o întreprindere financiară, industrială sau comercială. | ||
Art. 134. - Senatorul care se află într-o incompatibilitate | Art. 134. - Senatorul care se află într-o incompatibilitate prevăzută în art. 129-132, în termen de 30 de zile de la data validării mandatului său, va demisiona din funcțiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator. | ||
După expirarea termenului prevăzut la alin. 1, senatorul care se află într-un caz de incompatibilitate este declarat ca demisionat din funcția de senator de către Senat, la cererea biroului permanent al acestuia. | |||
Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului sau formațiunii politice pentru care a candidat. Asupra legalității alegerii supleantului, Comisia de validări și petiții va prezenta Senatului un raport. | |||
Art. | Art. 135. - În cursul termenului prevăzut la art. 134 alin. 1, senatorul trebuie să declare la Biroul permanent al Senatului orice activitate pe care va continua să o desfășoare în viitor. | ||
la | |||
Art. 136. - Schimbările survenite în activitatea senatorului, în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunoștință biroului permanent, în cel mult 10 zile de la data apariției acestora. | |||
::Secțiunea a 3-a | |||
:''Exercitarea mandatului de senator'' | |||
Art. | Art. 137. - Senatorii intră, de îndată, prin simplul fapt al alegerii lor, în dreptul deplinei exercitări a mandatului, pe baza certificatelor doveditoare a alegerii în Senat, eliberate de președinții birourilor electorale de circumscripție. | ||
Art. 139. - Senatorii au dreptul la o indemnizație lunară, precum și la o diurnă pe perioada | Art. 138. - Senatorii își exercită drepturile și își îndeplinesc îndatoririle pe toată durata legislaturii pentru care au fost aleși, în afară de cazurile de demisie sau pierdere a drepturilor electorale. | ||
De asemenea, senatorilor care nu domiciliază în municipiul București li se asigură cazarea gratuită sau, la alegere, primesc o indemnizație de cazare, pe durata desfășurării sesiunilor. Prevederile alin. 2 se aplică și senatorilor care nu domiciliază în circumscripțiile electorale pe care le reprezintă, pe timpul deplasării în teritoriu. Senatorii au dreptul la diurne de deplasare și transport gratuit pe căile ferate române și pe liniile auto, navale și aeriene interne și li se rambursează taxele de poștă și telecomunicații, pentru activitățile legate de exercitarea mandatului. Indemnizațiile și diurnele prevăzute în prezentul articol se stabilesc de lege. Senatorii primesc indemnizația lunară și celelalte drepturi bănești începând din ziua când au fost aleși și până la încetarea mandatului. | |||
Senatorii au dreptul la un schimb valutar într-un volum și în condițiile stabilite de lege. Senatorii vor avea un semn distinctiv al calității lor de reprezentanți ai națiunii, cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului lor. Natura și forma acestei distincții se vor stabili de biroul permanent. | Pentru exercitarea mandatului de senator, în circumscripțiile electorale, prin grija prefecturilor sau primăriilor, se organizează, pentru fiecare senator, câte un birou senatorial, unde este încadrat un șef de birou senatorial, care face parte din aparatul Senatului. | ||
Pentru desfășurarea activității senatoriale, prefecturile vor pune la dispoziția senatorului un mijloc de transport și o dactilografă. | |||
Personalul încadrat la birourile senatoriale, în funcția de șef de birou senatorial, pe timpul cât îndeplinește această activitate, se consideră detașat sau, după caz, transferat în interesul serviciului, în condițiile legislației muncii. | |||
Art. 139. - Senatorii au dreptul la o indemnizație lunară, precum și la o diurnă pe perioada cât sunt prezenți la lucrările în plen și în comisii. | |||
De asemenea, senatorilor care nu domiciliază în municipiul București li se asigură cazarea gratuită sau, la alegere, primesc o indemnizație de cazare, pe durata desfășurării sesiunilor. | |||
Prevederile alin. 2 se aplică și senatorilor care nu domiciliază în circumscripțiile electorale pe care le reprezintă, pe timpul deplasării în teritoriu. | |||
Senatorii au dreptul la diurne de deplasare și transport gratuit pe căile ferate române și pe liniile auto, navale și aeriene interne și li se rambursează taxele de poștă și telecomunicații, pentru activitățile legate de exercitarea mandatului. | |||
Indemnizațiile și diurnele prevăzute în prezentul articol se stabilesc de lege. | |||
Senatorii primesc indemnizația lunară și celelalte drepturi bănești începând din ziua când au fost aleși și până la încetarea mandatului. | |||
Senatorii au dreptul la un schimb valutar într-un volum și în condițiile stabilite de lege. | |||
Senatorii vor avea un semn distinctiv al calității lor de reprezentanți ai națiunii, cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului lor. Natura și forma acestei distincții se vor stabili de biroul permanent. | |||
Art. 140. - Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități poate propune Senatului diminuarea indemnizației lunare în raport de timpul afectat de senator exercitării îndatoririlor sale. | Art. 140. - Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități poate propune Senatului diminuarea indemnizației lunare în raport de timpul afectat de senator exercitării îndatoririlor sale. | ||
Art. 141. - Pe durata exercitării mandatului de senator, contractul de muncă al persoanei în | Art. 141. - Pe durata exercitării mandatului de senator, contractul de muncă al persoanei în cauză se suspendă, cu excepția cazurilor în care biroul permanent, la cererea senatorului, decide altfel. | ||
Efectele suspendării contractului de muncă, drepturile privind vechimea în muncă pe perioada exercitării mandatului, precum și regimul juridic al indemnizației de senator, se stabilesc prin lege. | |||
Concedii, | Biroul permanent, la cererea senatorului sau a unității la care activează, poate aproba cumularea indemnizației de senator cu alte venituri. | ||
::Secțiunea a 4-a | |||
:''Concedii, absențe, demisii'' | |||
Art. 142. - Nici un senator nu poate lipsi de la ședințele Senatului sau comisiei din care face parte, decât în cazul în care a obținut aprobarea unui concediu. | Art. 142. - Nici un senator nu poate lipsi de la ședințele Senatului sau comisiei din care face parte, decât în cazul în care a obținut aprobarea unui concediu. | ||
Art. | Nu se consideră absent senatorul care nu participă la lucrări pentru că a primit de la Senat sau de la guvern o însărcinare care-l reține în afara parlamentului. Senatorul în cauză nu va fi socotit în numărul regulamentar cerut. | ||
Concediile de boală se acordă pentru cel mult 30 de zile și pot fi prelungite, dacă este cazul, iar cele pentru interese personale nu pot fi mai mari de 30 zile în timpul unei sesiuni și se pot lua integral sau în mai multe tranșe. Concediile până la 5 zile se acordă de președinte. Cererile de concedii mai lungi se supun aprobării biroului permanent. Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea notificat pe margine, de către | |||
Art. 143. - Concediile se acordă pentru motive de boală sau interese personale. | |||
Concediile de boală se acordă pentru cel mult 30 de zile și pot fi prelungite, dacă este cazul, iar cele pentru interese personale nu pot fi mai mari de 30 zile în timpul unei sesiuni și se pot lua integral sau în mai multe tranșe. | |||
Concediile până la 5 zile se acordă de președinte. Cererile de concedii mai lungi se supun aprobării biroului permanent. | |||
Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea notificat pe margine, de către unul din secretarii Senatului, numărul de zile de concediu pe care le-a avut senatorul respectiv. | |||
Art. 144. - Orice membru al Senatului care lipsește de la 7 ședințe consecutive fără concediu sau peste concediul acordat, va fi invitat de președinte să justifice motivele absenței. | |||
Dacă în termen de 20 de zile de la comunicarea invitației, senatorul nu se prezintă sau nu trimite justificarea, pierde toate drepturile prevăzute la art. 139 din prezentul regulament. | |||
Dacă absența de mai sus se produce de trei ori în aceeași sesiune, președintele este dator să declare locul vacant, fără altă formalitate. | |||
Art. 145. - Senatorii pot demisiona prin cerere scrisă, adresată președintelui. Acesta, în ședința publică, întreabă senatorul respectiv dacă stăruie în demisie, iar dacă răspunde afirmativ sau nu se prezintă în Senat pentru a răspunde, declară locul vacant. | Art. 145. - Senatorii pot demisiona prin cerere scrisă, adresată președintelui. Acesta, în ședința publică, întreabă senatorul respectiv dacă stăruie în demisie, iar dacă răspunde afirmativ sau nu se prezintă în Senat pentru a răspunde, declară locul vacant. | ||
Art. 146. - La începutul fiecărei legislaturi, Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități va examina declarațiile senatorilor privitoare la incompatibilități și va întocmi un raport care se aprobă de Senat cu votul majorității membrilor săi. Dacă senatorul a făcut să înceteze cazul de incompatibilitate, după sesizarea făcută de comisie, se va lua act despre aceasta în procesul-verbal al ședinței. Cazurile de acest gen nu se trec în raportul comisiei. Pentru cazurile de incompatibilitate apărute pe durata unei legislaturi se va proceda în conformitate cu normele prezentei secțiuni. | Art. 146. - La începutul fiecărei legislaturi, Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități va examina declarațiile senatorilor privitoare la incompatibilități și va întocmi un raport care se aprobă de Senat cu votul majorității membrilor săi. | ||
Dacă senatorul a făcut să înceteze cazul de incompatibilitate, după sesizarea făcută de comisie, se va lua act despre aceasta în procesul-verbal al ședinței. Cazurile de acest gen nu se trec în raportul comisiei. | |||
Pentru cazurile de incompatibilitate apărute pe durata unei legislaturi se va proceda în conformitate cu normele prezentei secțiuni. | |||
Secțiunea a | ::Secțiunea a 5-a | ||
Sancțiuni | :''Sancțiuni'' | ||
Art. 147. - Abaterile de la regulament atrag următoarele sancțiuni: | Art. 147. - Abaterile de la regulament atrag următoarele sancțiuni: | ||
a) avertismentul; | a) avertismentul; | ||
b) chemarea la ordine; | b) chemarea la ordine; | ||
c) retragerea cuvântului; | c) retragerea cuvântului; | ||
d) eliminarea din sala de ședințe; | d) eliminarea din sala de ședințe; | ||
e) interzicerea de a participa la lucrările Senatului | |||
pe timp de maximum 15 zile; | e) interzicerea de a participa la lucrările Senatului pe timp de maximum 15 zile; | ||
f) excluderea temporară. | f) excluderea temporară. | ||
Sancțiunile prevăzute la lit. a), b), c) și d) se aplică de președintele Senatului, iar cele de la lit. e) și | |||
către biroul permanent, la propunerea președintelui. Pentru aplicarea sancțiunii de la lit. e) și f), cazul se va trimite Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități, care va prezenta un raport asupra cercetării efectuate. | Sancțiunile prevăzute la lit. a), b), c) și d) se aplică de președintele Senatului, iar cele de la lit. e) și f), de către biroul permanent, la propunerea președintelui. | ||
Pentru aplicarea sancțiunii de la lit. e) și f), cazul se va trimite Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități, care va prezenta un raport asupra cercetării efectuate. | |||
Art. 148. - La prima abatere de la regulament, președintele Senatului atrage atenția senatorului în culpă și-l invită să respecte regulamentul. | Art. 148. - La prima abatere de la regulament, președintele Senatului atrage atenția senatorului în culpă și-l invită să respecte regulamentul. | ||
Art. 149. - Senatorii care vor nesocoti avertismentul și invitația președintelui și vor continua să se abată de la regulament, precum și cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod grav dispozițiile regulamentului, vor fi chemați la ordine. Chemarea la ordine se înscrie în procesul verbal al ședinței. | Art. 149. - Senatorii care vor nesocoti avertismentul și invitația președintelui și vor continua să se abată de la regulament, precum și cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod grav dispozițiile regulamentului, vor fi chemați la ordine. Chemarea la ordine se înscrie în procesul-verbal al ședinței. | ||
Art. 150. - Președintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, să-l invite să-și retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar da loc la aplicarea sancțiunii. | |||
Dacă expresia întrebuințată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președinte ca satisfăcătoare, sancțiunea nu se mai aplică. | |||
președinte ca satisfăcătoare, sancțiunea nu se mai aplică. | |||
Art. 151. - În cazul în care, după chemarea ordine un senator continuă să se abată de la regulament președintele Senatului îi va putea retrage cuvântul iar dacă persistă, îl va elimina din sală. | Art. 151. - În cazul în care, după chemarea la ordine, un senator continuă să se abată de la regulament, președintele Senatului îi va putea retrage cuvântul, iar dacă persistă, îl va elimina din sală. | ||
Art. 152. - În cazul unor abateri deosebit de grave sau al unor abateri grave săvârșite de senator în mod repetat, biroul permanent, la propunerea președintelui Senatului, poate aplica sancțiunea interzicerii participării senatorului la lucrările Senatului pe o perioadă de maximum 15 zile sau poate cere excluderea temporară a senatorului în culpă. | Art. 152. - În cazul unor abateri deosebit de grave sau al unor abateri grave săvârșite de senator în mod repetat, biroul permanent, la propunerea președintelui Senatului, poate aplica sancțiunea interzicerii participării senatorului la lucrările Senatului pe o perioadă de maximum 15 zile sau poate cere excluderea temporară a senatorului în culpă. | ||
Art. 153. - Excluderea temporară poate varia de la o ședință până la maximum 30 de ședințe din aceeași sesiune. | Art. 153. - Excluderea temporară poate varia de la o ședință până la maximum 30 de ședințe din aceeași sesiune. | ||
Aplicarea excluderii temporare are următoarele consecințe: | Aplicarea excluderii temporare are următoarele consecințe: | ||
a) suspendarea indemnizației parlamentare | |||
b) suspendarea drepturilor ce țin de calitatea de | a) suspendarea indemnizației parlamentare pe timpul excluderii; | ||
senator, cu excepția imunității; | |||
c) interzicerea participării la lucrările Senatului și ale comisiilor | b) suspendarea drepturilor ce țin de calitatea de senator, cu excepția imunității; | ||
c) interzicerea participării la lucrările Senatului și ale comisiilor; | |||
d) interzicerea accesului în localul Senatului. | d) interzicerea accesului în localul Senatului. | ||
Excluderea se execută de către chestori. | Excluderea se execută de către chestori. | ||
Art. 154. - Pentru menținerea ordinii în ședințele comisiilor, președinții acestora au aceleași drepturi ca și președintele Senatului și pot aplica sancțiunile prevăzute la art. 147 alin. 1 lit a) c) | Art. 154. - Pentru menținerea ordinii în ședințele comisiilor, președinții acestora au aceleași drepturi ca și președintele Senatului și pot aplica sancțiunile prevăzute la art. 147 alin. 1 lit. a)-c). | ||
În cazul în care un senator săvârșește abateri deosebit de grave, președintele comisiei va suspenda ședința și va aduce cazul la cunoștința președintelui Senatului, care îl va supune biroului permanent, spre aplicarea sancțiunilor prevăzute de regulament. | |||
::Capitolul 6 | |||
Art. 155. - | :'''Serviciile Senatului''' | ||
Art. 155. - Personalul din serviciile Senatului este condus de secretarul general al aparatului Senatului. | |||
Secretarul general este numit de Senat, la propunerea președintelui. El este ordonator de credite și întocmește, împreună cu chestorii, proiectul de buget al Senatului. | |||
Art. 156. - Senatul aprobă bugetul anual, precum și executarea acestuia, după verificarea de către chestorii Senatului. | Art. 156. - Senatul aprobă bugetul anual, precum și executarea acestuia, după verificarea de către chestorii Senatului. | ||
| Linia 724: | Linia 830: | ||
Art. 157. - Structura aparatului Senatului, propusă de secretarul general cu acordul biroului permanent, este aprobată de Senat. | Art. 157. - Structura aparatului Senatului, propusă de secretarul general cu acordul biroului permanent, este aprobată de Senat. | ||
Art. 158. - În cadrul serviciilor Senatului | Art. 158. - În cadrul serviciilor Senatului funcționează compartimentul tehnic-legislativ, format din specialiști în domeniul juridic, angajați sau, după caz, remunerați cu o indemnizație fixă lunară. | ||
Compartimentul tehnic-legislativ asigură asistența tehnică necesară pentru redactarea proiectelor și propunerilor de lege cu respectarea normelor de tehnică legislativă, precum și evidența oficială a legislației. | |||
Art. 159. - În cadrul aparatului Senatului funcționează Oficiul de informare-documentare parlamentară, care răspunde și de gestionarea bibliotecii Senatului. | Art. 159. - În cadrul aparatului Senatului funcționează Oficiul de informare-documentare parlamentară, care răspunde și de gestionarea bibliotecii Senatului. | ||
| Linia 730: | Linia 838: | ||
Art. 160. - În cazul în care la lucrările Senatului sau comisiilor acestuia sunt invitați să participe specialiști care nu au calitatea de senator, aceștia vor primi o indemnizație ce va fi stabilită de biroul permanent, la propunerea secretarului general al senatului. | Art. 160. - În cazul în care la lucrările Senatului sau comisiilor acestuia sunt invitați să participe specialiști care nu au calitatea de senator, aceștia vor primi o indemnizație ce va fi stabilită de biroul permanent, la propunerea secretarului general al senatului. | ||
Capitolul 7. | ::Capitolul 7 | ||
:'''Dispoziții diverse''' | |||
Art. 161. - După alegerea Biroului permanent al Senatului, președintele Senatului, de comun acord cu președintele Adunării Deputaților, convoacă ședința comună a Senatului și a Adunării Deputaților pentru prezentarea hotărârii Curții Supreme de Justiție privitoare la validarea alegerii Președintelui României. | |||
Art. 162. - Lucrările ședinței comune se desfășoară în prezența candidatului a cărui alegere a fost validată de Curtea Supremă de Justiție și sunt conduse de președinții celor două camere. | |||
Art. 163. - Președintele Curții Supreme de Justiție prezintă în ședința comună a Senatului și a Adunării Deputaților hotărârea Curții Supreme de Justiție cu privire la validarea alegerii Președintelui României. | |||
După prezentarea hotărârii Curții Supreme de Justiție, președintele Senatului declară că cel ales este Președintele României. | |||
Președintele României depune jurământul pe baza textului adoptat de parlament. | |||
Art. 164. - Dispozițiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare și adoptare a legilor, prevăzute de art. 45-97. | Art. 164. - Dispozițiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare și adoptare a legilor, prevăzute de art. 45-97. | ||
Modificările se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul senatorilor. | Modificările se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul senatorilor. | ||
Art. 165. - În probleme de organizare, Senatul adoptă hotărâri potrivit procedurii prevăzute la art. 59-111 din prezentul regulament. | Art. 165. - În probleme de organizare, Senatul adoptă hotărâri potrivit procedurii prevăzute la art. 59-111 din prezentul regulament. | ||
{{SemnPs|academician Alexandru Bîrlădeanu|București|26 iunie 1990|13}} | |||
=== Hotărâre privind aprobarea componenței Guvernului României === | |||
:La propunerea primului-ministru al Guvernului României, domnul Petre Roman, privind componența nominală a guvernului, | |||
:'''Senatul''' hotărăște: | |||
Articol unic. - Se aprobă lista miniștrilor de stat, miniștrilor și secretarilor de stat, care fac parte din Guvernul României, după cum urmează: | |||
# Ministru de stat - însărcinat cu activitatea industrială și comercială - Anton Vătășescu | |||
# Ministru de stat - însărcinat cu calitatea vieții și protecția socială - Ion Aurel Stoica | |||
# Ministru de stat - însărcinat cu orientarea economică - Eugen Dijmărescu | |||
# Ministru, asistent al primului-ministru pentru reformă și relația cu parlamentul - Adrian Severin | |||
# Ministrul afacerilor externe - Adrian Năstase | |||
# Ministrul apărării naționale - Victor Stănculescu | |||
# Ministrul finanțelor - Teodor Stolojan | |||
# Ministru de interne - Doru Viorel Ursu | |||
# Ministrul justiției - Victor Babiuc | |||
# Ministrul resurselor și industriei - Mihai Zisu | |||
# Ministrul comerțului și turismului - Constantin Fota | |||
# Ministrul agriculturii și alimentației - Ioan Țipu | |||
# Ministrul comunicațiilor - Andrei Chirică | |||
# Ministrul lucrărilor publice, transporturilor și amenajării teritoriului - Doru Pană | |||
# Ministrul învățământului și științei - Gheorghe Ștefan | |||
# Ministrul mediului - Valeriu Eugen Pop | |||
# Ministrul culturii - Andrei Pleșu | |||
# Ministrul sănătății - Bogdan Marinescu | |||
# Ministrul muncii și protecției sociale - Cătălin Zamfir | |||
# Ministrul tineretului și sportului - Bogdan Niculescu-Duvăz | |||
# Secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe - Romulus Neagu | |||
# Secretar de stat la Ministerul Învățământului și Științei - Andrei Țugulea | |||
{{SemnPs|academician Alexandru Bîrlădeanu|București|28 iunie 1990|14}} | |||
== Hotărâri ale Adunării Deputaților == | == Hotărâri ale Adunării Deputaților == | ||
=== Hotărâre privind validarea mandatului unui deputat === | === Hotărâre privind validarea mandatului unui deputat === | ||
'''Adunarea Deputaților''' hotărăște: | |||
:'''Adunarea Deputaților''' hotărăște: | |||
Articol unic. - Se validează mandatul de deputat al domnului Hogea Amet în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța. | Articol unic. - Se validează mandatul de deputat al domnului Hogea Amet în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța. | ||
{{SemnPad|Marțian Dan|București|27 iunie 1990|14}} | |||
Marțian Dan | |||
București | |||
=== Hotărâre privind numirea secretarului general al aparatului Adunării Deputaților === | === Hotărâre privind numirea secretarului general al aparatului Adunării Deputaților === | ||
'''Adunarea Deputaților''' hotărăște: | :'''Adunarea Deputaților''' hotărăște: | ||
Articol unic. - Acsinte Gaspar se numește în funcția de secretar general al aparatului Adunării Deputaților, asimilat cu ministru secretar de stat. | Articol unic. - Acsinte Gaspar se numește în funcția de secretar general al aparatului Adunării Deputaților, asimilat cu ministru secretar de stat. | ||
Marțian Dan | {{SemnPad|Marțian Dan|București|27 iunie 1990|15}} | ||
București | |||
=== Hotărâre privind aprobarea componenței Guvernului României === | === Hotărâre privind aprobarea componenței Guvernului României === | ||
La propunerea primului-ministru al Guvernului României domnul Petre Roman, privind componența nominală a Guvernului | :La propunerea primului-ministru al Guvernului României, domnul Petre Roman, privind componența nominală a Guvernului României, | ||
'''Adunarea Deputaților''' hotărăște: | :'''Adunarea Deputaților''' hotărăște: | ||
Articol unic. - Se aprobă lista miniștrilor de stat, miniștrilor și secretarilor de stat care fac parte din Guvernul României, după cum urmează: | Articol unic. - Se aprobă lista miniștrilor de stat, miniștrilor și secretarilor de stat care fac parte din Guvernul României, după cum urmează: | ||
| Linia 848: | Linia 932: | ||
* Eugen Dijmărescu, ministru de stat, însărcinat cu orientarea economică: | * Eugen Dijmărescu, ministru de stat, însărcinat cu orientarea economică: | ||
* Adrian Severin, ministru, asistent al primului-ministru pentru reformă și relația cu parlamentul; | * Adrian Severin, ministru, asistent al primului-ministru pentru reformă și relația cu parlamentul; | ||
* Adrian Năstase | * Adrian Năstase, ministrul afacerilor externe; | ||
* Victor Stănculescu, ministrul apărării naționale; | * Victor Stănculescu, ministrul apărării naționale; | ||
* Teodor Stolojan, ministrul finanțelor; | * Teodor Stolojan, ministrul finanțelor; | ||
| Linia 854: | Linia 938: | ||
* Victor Babiuc, ministrul justiției: | * Victor Babiuc, ministrul justiției: | ||
* Mihai Zisu, ministrul resurselor și industriei; | * Mihai Zisu, ministrul resurselor și industriei; | ||
* Constantin Fota | * Constantin Fota, ministrul comerțului și turismului; | ||
* Ioan | * Ioan Țipu, ministrul agriculturii și alimentației; | ||
* Andrei | * Andrei Chirică, ministrul comunicațiilor; | ||
* Doru Pană, ministrul lucrărilor publice, transporturilor și amenajării teritoriului; | * Doru Pană, ministrul lucrărilor publice, transporturilor și amenajării teritoriului; | ||
* Gheorghe Ștefan, ministrul învățământului și științei; | * Gheorghe Ștefan, ministrul învățământului și științei; | ||
* Valeriu Eugen Pop, ministrul mediului; | * Valeriu Eugen Pop, ministrul mediului; | ||
* Andrei Pleșu | * Andrei Pleșu, ministrul culturii; | ||
* Bogdan Marinescu, ministrul sănătății; | * Bogdan Marinescu, ministrul sănătății; | ||
* Cătălin Zamfir, ministrul muncii și protecției sociale; | * Cătălin Zamfir, ministrul muncii și protecției sociale; | ||
* Bogdan Niculescu-Duvăz, ministrul tineretului și sportului; | * Bogdan Niculescu-Duvăz, ministrul tineretului și sportului; | ||
* Romulus Neagu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe; | * Romulus Neagu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe; | ||
* Andrei Țugulea, secretar de stat la Ministerul Învățământului | * Andrei Țugulea, secretar de stat la Ministerul Învățământului și Științei. | ||
și Științei. | |||
{{SemnPad|Marțian Dan|București|28 iunie 1990|16}} | |||