Monitorul Oficial 95/1992: Diferență între versiuni

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare
Fără descriere a modificării
m (A protejat "Monitorul Oficial 95/1992": Migrat la civvic.ro ([edit=sysop] (indefinit)))
(Nicio diferență)

Versiunea de la data 18 ianuarie 2013 14:40


Monitorul Oficial al României

Anul IV, Nr. issue::0095 - Partea I - Vineri, 15 mai year::1992

Decrete și legi

Decret pentru aderarea României la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internațional de desene și modele industriale, din 6 noiembrie 1925, cu modificările și completările ulterioare

În temeiul art. 82 alin. 1 lit. h) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, precum și al art. 1 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor,
Președintele României decretează:

Art. 1. - Se aprobă aderarea României la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internațional de desene și modele industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit prin Actul de la Haga din 28 noiembrie 1960 și completat prin Actul complementar de la Stockholm din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979.

Art. 2. - Aranjamentul de la Haga privind depozitul internațional de desene și modele industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit prin Actul de la Haga din 28 noiembrie 1960 și completat prin Actul complementar de la Stockholm din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979, se supune ratificării Parlamentului.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 16 iulie 1991 | Nr. 62.


Lege pentru aderarea României la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internațional de desene și modele industriale, din 6 noiembrie 1925, cu modificările și completările ulterioare

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - România aderă la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internațional de desene și modele industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit prin Actul de la Haga din 28 noiembrie 1960, completat prin Actul complementar de la Stockholm din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979.

Art. 2. - Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci va îndeplini în România atribuțiile și procedurile prevăzute în aranjament.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 21 aprilie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 8 aprilie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan

București, 28 aprilie 1992 | Nr. 44.


Actul de la Haga[1] - 28 noiembrie 1960

Articolul 1

1) Statele contractante sunt constituite în Uniunea Specială pentru Depozitul Internațional al Desenelor și Modelelor Industriale.

2) Numai statele membre ale Uniunii Internaționale pentru Protecția Proprietății Industriale pot fi părți ale prezentului aranjament.

Articolul 2

În sensul prezentului aranjament, trebuie să se înțeleagă prin:

  • Aranjamentul din 1925 - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul internațional al desenelor sau modelelor industriale din 6 noiembrie 1925;
  • Aranjamentul din 1934 - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul internațional al desenelor sau modelelor industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit la Londra la 2 iunie 1934;
  • prezentul aranjament - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul internațional al desenelor sau modelelor industriale, așa cum rezultă din prezentul act;
  • regulament - Regulament de aplicare a prezentului aranjament;
  • Biroul Internațional - Biroul Uniunii Internaționale pentru Protecția Proprietății Industriale;
  • depozit internațional - un depozit efectuat pe lângă Biroul internațional;
  • depozit național - un depozit efectuat pe lângă administrația națională a unui stat contractant;
  • depozit multiplu - un depozit care conține mai multe desene sau modele;
  • stat de origine a unui depozit internațional - statul contractant în care solicitantul are o întreprindere industrială sau comercială efectivă și serioasă sau, dacă solicitantul are astfel de întreprinderi în mai multe țări contractante, acela dintre statele contractante pe care l-a desemnat în cerere; dacă nu are o astfel de întreprindere într-un stat contractant, statul în care își are domiciliul; dacă nu își are domiciliul într-un stat contractant, statul contractant al cărui resortisant este;
  • stat care efectuează examinare de noutate - un stat al cărui legislație națională prevede un sistem care conține o cercetare și o examinare prealabilă din oficiu, efectuate de administrația sa națională și care au ca obiect noutatea tuturor desenelor sau modelelor depuse.
Articolul 3

Resortisanții statelor contractante sau persoanele care, fără a fi resortisanții unuia dintre aceste state, sunt domiciliate sau au o întreprindere industrială sau comercială efectivă și serioasă pe teritoriul unuia dintre statele respective, pot depune desene sau modele pe lângă Biroul internațional.

Articolul 4

1) Depozitul internațional poate fi efectuat la Biroul internațional:

1° - direct, sau
2° - prin intermediul administrației naționale a unui stat contractant, dacă legislația acestui stat o permite.

2) Legislația națională a oricărui stat contractant poate cere ca orice depozit internațional pentru care acest stat este considerat stat de origine să fie prezentat prin intermediul administrației sale naționale. Nerespectarea unei astfel de dispoziții nu afectează efectele depozitului internațional în celelalte state contractante.

Articolul 5

1) Depozitul internațional cuprinde o cerere, una sau mai multe fotografii sau orice alte reprezentări grafice ale desenului sau modelului, precum și dovada de plată a taxelor prevăzute de regulament.

2) Cererea conține:

1° - lista statelor contractante în care solicitantul cere ca depozitul internațional să-și producă efectele;
2° - desemnarea obiectului sau obiectelor cărora desenul sau modelul le este destinat să fie încorporat;
3° - dacă solicitantul dorește să revendice prioritatea prevăzută la art. 9, indicarea datei, a statului și a numărului depozitului care dă naștere dreptului de prioritate;
4° - orice alte informații prevăzute de regulament.

3) a) Cererea mai poate conține:

1° - o scurtă descriere a elementelor caracteristice ale desenului sau modelului;
2° - o declarație în care să se indice numele adevăratului autor al desenului sau modelului;
3° - o cerere de amânare a publicării așa cum este prevăzut la art. 6 alin. 4.

b) Exemplare sau machete ale obiectului căruia îi este încorporat desenul sau modelul pot, de asemenea, să fie anexate cererii.

4) Un depozit multiplu poate conține mai multe desene sau modele destinate a fi încorporate în obiecte care figurează în aceeași clasă a clasificării internaționale a desenelor sau modelelor, vizată la art. 21 alin. 2), cifra 4°.

Articolul 6

1) Biroul internațional ține Registrul internațional al desenelor și modelelor și procedează la înregistrarea depozitelor internaționale.

2) Depozitul internațional este considerat ca fiind întocmit la data la care Biroul internațional a primit cererea după toate formele legale, taxele care se plătesc o dată cu cererea și fotografiile sau orice alte reprezentări grafice ale desenului sau modelului sau, dacă ele nu au fost primite simultan, la data la care a fost îndeplinită ultima dintre aceste formalități. Înregistrarea poartă aceeași dată.

3) a) Pentru fiecare depozit internațional, Biroul internațional publică într-un buletin periodic:

1° - reproduceri în alb-negru sau, la cererea solicitantului, reproduceri color, fotografii sau orice alte reprezentări grafice depuse;
2° - data depozitului internațional;
3° - informațiile prevăzute de regulament.

b) Biroul internațional trebuie să trimită, în cel mai scurt termen, buletinul periodic administrațiilor naționale.

4) a) Publicarea prevăzută la alin. 3) lit. a) este, la cererea solicitantului, amânată pe timpul perioadei cerute de acesta. Această perioadă nu poate depăși un termen de 12 luni începând cu data depozitului internațional. Totuși, dacă este revendicată o prioritate, data de începere a acestei perioade este data priorității.

b) În timpul perioadei prevăzute la lit. a) de mai sus, solicitantul poate, în orice moment, să solicite publicarea imediată sau să-și retragă depozitul. Retragerea depozitului poate fi limitată numai la unu sau mai multe state contractante și, în caz de depozit multiplu, la o parte din desenele sau modelele cuprinse în depozitul respectiv.

c) Dacă solicitantul nu plătește în termenele stabilite taxele care se impun înaintea expirării perioadei prevăzute la lit. a) de mai sus, Biroul internațional procedează la radierea depozitului și nu face publicarea prevăzută la alin. 3) lit. a).

d) Până la expirarea perioadei prevăzute la lit. a) de mai sus, Biroul internațional păstrează la secret înregistrarea unui depozit însoțit de o cerere de publicare amânată și publicul nu poate să ia cunoștință de nici un document sau obiect referitor la respectivul depozit.

Aceste dispoziții se aplică fără limitare de timp, chiar dacă solicitantul și-a retras depozitul înaintea expirării respectivei perioade.

5) Cu excepția cazurilor prevăzute la alin. 4), publicul poate lua cunoștință de registru, ca și de toate documentele și obiectele depuse la Biroul internațional.

Articolul 7

1) a) Orice depozit înregistrat la Biroul internațional produce, în fiecare dintre statele contractante desemnate de către solicitant în cererea sa, aceleași efecte, numai dacă toate formalitățile prevăzute de legea națională pentru obținerea protecției au fost îndeplinite de către solicitant și numai dacă toate actele administrative prevăzute în acest scop au fost perfectate de către administrația acestui stat.

b) Sub rezerva dispozițiilor art. 11, protecția desenelor sau modelelor care fac obiectul unui depozit înregistrat la Biroul internațional este reglementată în fiecare dintre statele contractante prin dispozițiile legii naționale care se aplică, în respectivul stat, desenelor sau modelelor industriale a căror protecție este revendicată pe calea depozitului național și pentru care toate formalitățile au fost îndeplinite și toate actele administrative au fost perfectate.

2) Depozitul internațional nu produce efecte în statul de origine dacă legislația acestui stat nu prevede acest lucru.

Articolul 8

1) În pofida dispozițiilor art. 7, administrația națională a unui stat contractant, a cărui legislație națională prevede refuzul protecției ca urmare a unei examinări administrative din oficiu sau ca urmare a opunerii unui terț, trebuie, în caz de refuz, să facă cunoscut, într-un termen de 6 luni, Biroului internațional, că desenul sau modelul nu corespunde exigențelor pe care această legislație le impune în plus față de formalitățile și actele administrative prevăzute la art. 7 alin. 1). Dacă refuzul nu este notificat în termen de 6 luni, depozitul internațional produce efectele sale în statul respectiv începând cu data acestui depozit. Totuși, în orice stat contractant care examinează noutatea, dacă nu a fost notificat nici un refuz, în cursul termenului de 6 luni, depozitul național, păstrându-și în același timp prioritatea, produce efecte în respectivul stat începând cu expirarea termenului de mai sus, numai dacă legislația națională nu prevede o dată anterioară pentru depozitele întocmite la administrația sa națională.

2) Termenul de 6 luni prevăzut la alin. 1) trebuie să fie calculat cu începere de la data la care administrația națională a primit numărul buletinului periodic în care s-a publicat înregistrarea depozitului internațional. Administrația națională trebuie să facă cunoscută această dată la cererea oricăror terți.

3) Solicitantul are aceleași mijloace de recurs împotriva deciziei de respingere din partea administrației naționale prevăzute la alin. 1) ca în cazul în care și-ar fi depus desenul sau modelul la această administrație; în orice caz, decizia de refuz trebuie să poată face obiectul unei reexaminări sau unui recurs.

Notificarea deciziei trebuie să indice:

1° - motivele pentru care s-a stabilit că desenul sau modelul nu corespunde exigențelor legii naționale;
2° - data prevăzută la alin. 2);
3° - termenul acordat pentru a cere o reexaminare sau să se înainteze un recurs;
4° - autoritatea căreia această cerere sau acest recurs îi pot fi adresate.

4) a) Administrația națională a unui stat contractant a cărui legislație națională prevede dispoziții de natura celor prevăzute la alin. 1) și care cer o declarație care să indice numele adevăratului creator al desenului sau modelului, sau o descriere a respectivului desen sau model, poate cere ca, într-un termen care nu poate fi mai mic de 60 de zile începând de la trimiterea cererii în acest sens, prin această administrație, solicitantul să transmită, în limba în care a fost redactată cererea depusă la Biroul internațional:

1° - o declarație care indică adevăratul creator al desenului sau modelului;
2° - o scurtă descriere care subliniază elementele caracteristice esențiale ale desenului sau modelului așa cum apar ele în fotografii sau alte reprezentări grafice.

b) Nici o taxă nu este percepută de către administrația națională pentru remiterea unei astfel de declarații sau descrieri, sau pentru eventuala lor publicare prin grija acestei administrații.

5) a) Fiecare dintre statele contractante, a căror legislație națională prevede dispoziții de natura celor prevăzute la alin. 1), trebuie să informeze Biroul internațional despre aceasta.

b) Dacă legislația unui stat contractant prevede mai multe sisteme de protecție a desenelor sau modelelor și dacă unul din aceste sisteme prevede un examen de noutate, dispozițiile prezentului aranjament, referitoare la statele care practică un asemenea examen, nu se aplică, decât în ceea ce privește acest sistem.

Articolul 9

Dacă depozitul internațional al desenului sau modelului este întocmit într-o perioadă de 6 luni de la primul depozit al aceluiași desen sau model în unul dintre statele membre ale Uniunii Internaționale pentru Protecția Proprietății Industriale și dacă prioritatea este revendicată pentru depozitul internațional, data priorității este aceea a primului depozit.

Articolul 10

1) Depozitul internațional poate fi reînnoit la fiecare 5 ani printr-o singură plată, în cursul ultimului an al fiecărei perioade de 5 ani, a taxelor de reînnoire fixate de regulament.

2) Prin intermediul vărsământului unei suprataxe stabilite de regulament, este acordat un termen de garanție de 6 luni pentru reînnoirile depozitului internațional.

3) În momentul plății taxelor de reînnoire trebuie să indice numărul depozitului internațional și, dacă reînnoirea nu trebuie să fie efectuată pentru toate statele contractante în care depozitul este pe punctul de a expira, acele state în care reînnoirea trebuie să fie efectuată.

4) Reînnoirea poate fi limitată numai la o parte a desenelor sau modelelor cuprinse în depozitul multiplu.

5) Biroul internațional înregistrează și publică reînnoirile.

Articolul 11

1) a) Durata protecției acordate de către un stat contractant desenelor sau modelelor care au făcut obiectul unui depozit internațional nu poate fi mai mică de:

1° - 10 ani începând cu data depozitului internațional, dacă acest depozit a făcut obiectul unei reînnoiri;
2° - 5 ani cu începere de la data depozitului internațional în absența unei reînnoiri.

b) Cu toate acestea, dacă, în virtutea dispozițiilor legislației naționale a unui stat contractant care examinează noutatea, protecția începe la o dată posterioară celei a depozitului internațional, duratele minime prevăzute la lit. a) sunt calculate ținând cont de punctul de curgere a protecției în respectivul stat. Faptul că depozitul internațional nu este reînnoit decât o singură dată nu afectează cu nimic durata minimă a protecției astfel definite.

2) Dacă legislația unui stat contractant prevede, pentru desenele sau modelele care au făcut obiectul unui depozit național, o protecție a cărei durată, cu sau fără reînnoire, este mai mare de 10 ani, o protecție cu o durată egală este acordată în acest stat pe baza depozitului internațional și a reînnoirilor la desenele sau modelele care au făcut obiectul unui depozit internațional.

3) Orice stat contractant poate, în legislația sa națională, să limiteze durata protecției desenelor sau modelelor care au făcut obiectul unui depozit internațional la duratele prevăzute la alin. 1).

4) Sub rezerva dispozițiilor de la alin. 1) lit. b), protecția ia sfârșit, în statele contractante, la data expirării depozitului internațional, numai dacă legislația națională a acestor state nu dispune ca protecția să continue după data expirării depozitului internațional.

Articolul 12

1) Biroul internațional trebuie să înregistreze și să publice orice schimbare care afectează proprietatea unui desen sau unui model care face obiectul unui depozit internațional în vigoare. Se înțelege că transferul proprietății poate fi limitat la drepturile care decurg din depozitul internațional numai în unul sau mai multe state contractante și, în cazul depozitului multiplu, numai la o parte a desenelor sau modelelor cuprinse în respectivul depozit.

2) Înregistrarea prevăzută la alin. 1) produce aceleași efecte ca în cazul în care ar fi fost efectuată de către administrațiile naționale ale statelor contractante.

Articolul 13

1) Titularul unui depozit internațional poate, prin intermediul unei declarații adresate Biroului internațional, să renunțe la drepturile sale pentru toate state contractante sau numai pentru un anumit număr dintre ele și, în cazul depozitului multiplu, numai pentru o parte a desenelor și modelelor cuprinse în respectivul depozit.

2) Biroul internațional înregistrează declarația și o publică.

Articolul 14

1) Un stat contractant nu poate cere, pentru recunoașterea dreptului, ca un semn sau mențiune a depozitului desenului sau modelului să fie pus pe obiectul care reprezintă acest desen sau model.

2) Dacă legislația națională a unui stat contractant prevede aplicarea unei mențiuni speciale cu orice alt scop, statul respectiv va trebui să considere această cerință ca îndeplinită dacă toate obiectele prezentate publicului cu autorizația titularului dreptului asupra desenului sau modelului, sau dacă etichetele cu care sunt prevăzute aceste obiecte poartă mențiunea specială internațională.

3) Trebuie să fie considerată ca mențiune specială internațională simbolul D (litera majusculă D într-un cerc) însoțită fie:

1° - de indicarea anului depozitului internațional și a numelui sau abrevierii uzuale a numelui solicitantului, fie
2° - de numărul depozitului internațional.

4) Simpla aplicare a mențiunii speciale internaționale pe obiecte sau etichete nu poate în nici un fel să fie interpretată ca implicând renunțarea la protecție sau la dreptul de autor sau la orice alt titlu când, în absența unei astfel de mențiuni, această protecție poate fi obținută.

Articolul 15

1) Taxele prevăzute de regulament cuprind:

1° - taxele pentru Biroul internațional;
2° - taxe pentru statele contractante desemnate de către solicitant, și anume:
a) o taxă pentru fiecare dintre statele contractante;
b) o taxă pentru fiecare dintre statele contractante care efectuează examinarea noutății și implică plata unei taxe pentru a efectua această examinare.

2) Pentru un același depozit, taxele plătite pentru un stat contractant, în virtutea dispozițiilor alin. 1) cifra 2° lit. a), sunt scăzute din suma totală a taxei prevăzute la alin. 1) cifra 2° lit. b), când această ultimă taxă devine obligatorie pentru respectivul stat.

Articolul 16

1) Taxele pentru statele contractante prevăzute la art. 15 alin. 1), cifra 2° sunt percepute de către Biroul internațional care, în fiecare an, le varsă statelor contractante desemnate de către solicitant.

2) a) Orice stat contractant poate declara Biroului internațional că renunță să ceară taxele suplimentare prevăzute la art. 15 alin. 1) cifra 2° lit. a), în ce privește depozitele internaționale pentru care alte state contractante, care au subscris la aceeași renunțare, sunt considerate state de origine.

b) El poate subscrie la aceleași renunțări în ceea ce privește depozitul internațional pentru care el este recunoscut stat de origine.

Articolul 17

Regulamentul de execuție fixează detaliile de aplicare a prezentului aranjament și mai ales:

1° - limbile și numărul de exemplare în care cererea depozitului trebuie să fie formulată, precum și indicațiile pe care trebuie să le conțină cererea;
2° - sumele, datele de scadență și modul de plată a taxelor destinate Biroului internațional și statelor, inclusiv limitările impuse taxei prevăzute pentru statele contractante care efectuează o examinare a noutății;
3° - numărul, formatul și alte caracteristici ale fotografiilor sau ale altor reprezentări grafice ale fiecăruia dintre desenele sau modelele depuse;
4° - lungimea descrierii elementelor caracteristice ale desenului sau modelului;
5° - limitele și condițiile în care exemplarele sau machetele obiectelor care reprezintă desenul sau modelul pot fi anexate cererii;
6° - numărul desenelor sau modelelor care pot fi cuprinse în depozitul multiplu și alte dispoziții care se referă la depozitul multiplu;
7° - orice problemă privind publicarea sau distribuirea buletinului periodic, prevăzut la art. 6 alin. 3) lit. a), inclusiv numărul de exemplare ale buletinului care sunt date în mod gratuit administrațiilor naționale, ca și numărul de exemplare care pot fi vândute la preț redus acestor administrații;
8° - procedura notificării de către statele contractante a deciziilor de refuz prevăzute la art. 8 alin. 1), ca și procedura privind comunicarea și publicarea unor decizii prin grija Biroului internațional;
9° - condițiile în care trebuie să fie efectuate, de către Biroul internațional, înregistrarea și publicarea schimbărilor ce afectează proprietatea unui desen sau model prevăzut la art. 12 alin. 1), ca și renunțările prevăzute la art. 13;
10° - destinația dată documentelor și obiectelor legate de depozite care nu mai sunt susceptibile de reînnoire.
Articolul 18

Dispozițiile prezentului aranjament nu împiedică revendicarea aplicării de dispoziții mai largi, care ar fi acordate de legislația națională a unui stat contractant, și nu afectează în nici un fel protecția acordată operelor artistice și operelor de artă aplicată, prin tratate și convenții internaționale, asupra dreptului de autor.

Articolul 19

Taxele Biroului internațional, plătite pentru servicii prevăzute pentru prezentul aranjament, trebuie să fie fixate astfel:

a) venitul lor să acopere toate cheltuielile serviciului internațional al desenelor și modelelor, precum și toate cheltuielile care sunt cerute de pregătirea și organizarea reuniunii Comitetului Internațional al Desenelor sau Modelelor sau de conferințele de revizuire a prezentului aranjament;
b) să permită menținerea fondului de rezervă prevăzut la art. 20.
Articolul 20

1) Se constituie un fond de rezervă, al cărui plafon se ridică la 250.000 franci elvețieni. Acesta poate fi modificat de către Comitetul Internațional al Desenelor sau Modelelor, prevăzut la art. 21 de mai jos.

2) Fondul de rezervă este format din excedentele de încasare de la serviciul internațional al desenelor și modelelor.

3) a) Totuși, de la intrarea în vigoare a prezentului aranjament, fondul de rezervă este constituit prin vărsământ, de fiecare stat, dintr-o cotizație unică, calculată pentru fiecare dintre ele, în funcție de numărul de unități ce corespund clasei căreia îi aparține, în conformitate cu art. 13 alin. 8) al Convenției de la Paris pentru protecția proprietății industriale.

b) Statele care vor deveni părți la prezentul aranjament, după intrarea sa în vigoare, vor trebui să plătească în mod egal o cotizație unică. Aceasta va fi calculată după principiile formulate la alineatul de mai sus în așa fel încât toate statele, oricare ar fi data când vor deveni părți la aranjament, să plătească aceeași contribuție pe unitate.

4) În cazul în care valoarea totală a fondului de rezervă ar depăși plafonul prevăzut, surplusul va fi periodic repartizat statelor contractante, proporțional cu cotizația unică plătită de fiecare dintre ele, până la concurența sumei totale a acestei cotizații.

5) Când cotizațiile unice au fost integral rambursate, Comitetul Internațional al Desenelor sau Modelelor poate decide să nu mai fie cerute cotizații unice statelor care vor deveni, ulterior, părți la aranjament.

Articolul 21

1) S-a creat un Comitet Internațional al Desenelor sau Modelelor alcătuit din reprezentanți ai tuturor statelor contractante.

2) Acest comitet are următoarele atribuții:

1° - stabilește regulamentul interior;
2° - modifică regulamentul de execuție;
3° - modifică plafonul fondului de rezervă prevăzut la art. 20;
4° - stabilește clasificarea internațională a desenelor și modelelor;
5° - studiază probleme referitoare la aplicarea și la revizuirea eventuală a prezentului aranjament;
6° - studiază toate celelalte probleme referitoare la protecția internațională a desenelor și modelelor;
7° - se pronunță asupra rapoartelor anuale de gestiune a Biroului internațional și dă directive generale acestui birou privind exercitarea funcțiilor care i se cuvin în virtutea prezentului aranjament;
8° - stabilește un raport asupra cheltuielilor previzibile ale Biroului internațional pentru fiecare perioadă trienală ce urmează.

3) Deciziile comitetului sunt luate cu majoritate de patru cincimi dintre membrii prezenți sau reprezentanți și care votează în cazurile prevăzute la cifrele 1°, 2°, 3° și 4° ale alin. 2) și cu majoritatea simplă în toate celelalte cazuri. Abținerea nu este considerată ca vot.

4) Comitetul este convocat de către directorul Biroului internațional:

1° - cel puțin o dată la 3 ani;
2° - oricând, la cererea unui terț dintre statele contractante, sau, în caz de nevoie, la inițiativa directorului Biroului internațional sau a Guvernului Confederației Elvețiene.

5) Cheltuielile de transport și de cazare ale membrilor comitetului cad în sarcina guvernelor lor.

Articolul 22

1) Regulamentul poate fi amendat de comitet în virtutea art. 21 alin. 2) cifra 2° sau prin procedura scrisă prevăzută la alin. 2) de mai jos.

2) În caz de recurgere la procedura scrisă, amendamentele sunt propuse de către directorul Biroului internațional prin scrisoare circulară adresată tuturor statelor contractante.

Amendamentele sunt considerate ca adoptate dacă, în termen de un an de la comunicarea lor, nici un stat contractant n-a făcut cunoscută opoziția sa.

Articolul 23

1) Prezentul aranjament rămâne deschis pentru semnare până la 31 decembrie 1961.

2) El va fi ratificat și instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lângă Guvernul Olandei.

Articolul 24

1) Statele membre ale Uniunii Internaționale pentru Protecția Proprietății Industriale, care nu au semnat prezentul aranjament, vor fi admise să adere la el.

2) Această aderare va fi notificată pe cale diplomatică Guvernului Confederației Elvețiene și, prin aceasta, guvernelor tuturor statelor contractante.

Articolul 25

1) Orice stat contractant se angajează să asigure protecția desenelor și modelelor industriale și să adopte, conform constituției sale, măsurile necesare pentru aplicarea acestui aranjament.

2) În momentul depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare, un stat contractant trebuie să fie în măsură, conform legislației sale naționale, să dispună ca dispozițiile prezentului aranjament să producă efecte.

Articolul 26

1) Prezentul aranjament va intra în vigoare la expirarea unui termen de o lună de la data trimiterii, de către Guvernul Confederației Elvețiene, statelor contractante, a notificării depunerii celor zece instrumente de ratificare sau de aderare, dintre care cel puțin celor patru state care, la data prezentului aranjament, nu sunt părți nici la Aranjamentul din 1925, nici la Aranjamentul din 1934.

2) Prin urmare, depunerea instrumentelor de ratificare și de aderare va trebui să fie notificată statelor contractante de către Guvernul Confederației Elvețiene. Aceste ratificări și aderări își vor produce efectele la expirarea termenului de o lună de la data trimiterii acestor notificări numai dacă, în caz de aderare, nu a fost indicată o dată posterioară în instrumentul de aderare.

Articolul 27

Orice stat contractant poate, oricând, să notifice Guvernului Confederației Elvețiene că prezentul aranjament este aplicat tuturor sau unei părți a teritoriilor pentru care el asigură relații internaționale. Guvernul Confederației Elvețiene informează despre aceasta toate statele contractante și aranjamentul se aplică în mod egal teritoriilor desemnate în notificare, la o lună după trimiterea comunicării făcute de către Guvernul Confederației Elvețiene statelor contractante, numai dacă nu a fost indicată o dată posterioară de notificare.

Articolul 28

1) Orice stat contractant are posibilitatea să anuleze prezentul aranjament în numele său propriu sau în numele tuturor sau al unei părți a teritoriilor care ar fi făcut obiectul notificării prevăzute la art. 27, printr-o notificare adresată Guvernului Confederației Elvețiene. Această anulare produce efecte la expirarea termenului de un an de la primirea sa de către Guvernul Confederației Elvețiene.

2) Anularea prezentului aranjament de către un stat contractant nu revocă obligațiile pe care le-a contractat în ceea ce privește desenele sau modelele care au făcut obiectul unei înregistrări internaționale înainte de data la care anularea devine efectivă.

Articolul 29

1) Prezentul aranjament va fi supus la revizuiri periodice, în vederea introducerii de ameliorări de natură să perfecționeze protecția care rezultă din depozitul internațional al desenelor sau modelelor.

2) Conferințele de revizuire vor fi convocate la cererea Comitetului Internațional al Desenelor sau Modelelor sau cel puțin a majorității statelor contractante.

Articolul 30

1) Mai multe state contractante pot oricând să notifice Guvernului Confederației Elvețiene că, în condițiile precizate de această notificare:

1° - o administrație comună se substituie administrației naționale a fiecăreia dintre ele;
2° - trebuie să fie considerate ca un singur stat pentru aplicarea art. 2-17 ale prezentului aranjament.

2) Această notificare nu produce efect decât după 6 luni de la data trimiterii comunicării care este făcută de către Guvernul Confederației Elvețiene celorlalte state contractante.

Articolul 31

1) Numai prezentul aranjament leagă, în relațiile lor reciproce, statele părți în același timp la prezentul aranjament și la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934. Totuși, respectivele state vor fi obligate, în cadrul relațiilor reciproce, să aplice dispozițiile Aranjamentului din 1925 sau cele ale Aranjamentului din 1934, după caz, desenelor sau modelelor depuse Biroului internațional anterior datei la care prezentul aranjament le leagă în relațiile lor reciproce.

2) a) Orice stat parte, în același timp, la prezentul aranjament și la Aranjamentul din 1925 este obligat să se conformeze dispozițiilor Aranjamentului din 1925 în relațiile sale cu statele care nu sunt părți decât la Aranjamentul din 1925, numai dacă respectivul stat nu a denunțat Aranjamentul din 1925.

b) Orice stat parte, în același timp, la prezentul aranjament și la Aranjamentul din 1934 este obligat să se conformeze dispozițiilor Aranjamentului din 1934 în relațiile sale cu statele care nu sunt părți decât la Aranjamentul din 1934, numai dacă respectivul stat nu a denunțat Aranjamentul din 1934.

3) Statele care nu sunt părți decât la prezentul aranjament nu au nici o obligație față de statele care sunt părți la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, fără a fi părți, în același timp, la prezentul aranjament.

Articolul 32

1) Semnarea și ratificarea prezentului aranjament de către un stat parte, la data prezentului aranjament, la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, ca și aderarea la prezentul aranjament al unui asemenea stat vor fi considerate ca semnare și ratificare a protocolului anexat la prezentul aranjament sau ca aderare la respectivul protocol, numai dacă respectivul stat n-a subscris la o declarație expresă în sens contrar, în timpul semnării sau depunerii instrumentului său de aderare.

2) Orice stat contractant, care a subscris la declarația prevăzută la alin. 1), sau orice alt stat contractant care nu este parte la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, poate semna protocolul anexat prezentului aranjament sau să adere la el. În timpul semnării sau depunerii instrumentului său de aderare el poate declara că nu se consideră legat prin dispozițiile alin. 2) a) sau alin. 2) b) ale protocolului; în acest caz, celelalte state părți la protocol nu sunt obligate să aplice, în relațiile lor cu statul care a făcut uz de acest drept, dispoziția care a făcut obiectul acestei declarații. Dispozițiile art. 23-28 inclusiv se aplică prin analogie.

Articolul 33

Prezentul act va fi semnat într-un singur exemplar, care va fi depus la arhivele Guvernului Olandei. O copie legalizată va fi transmisă de acesta din urmă guvernului fiecăruia dintre statele care au semnat prezentul aranjament sau care au aderat la el.


Protocol[2]

Statele părți ale prezentului protocol au căzut de acord asupra celor ce urmează:

1. Dispozițiile prezentului protocol se aplică desenelor sau modelelor care fac obiectul unui depozit internațional și pentru care unul dintre statele părți la respectivul protocol este considerat stat de origine.

2. În ceea ce privește desenele sau modelele prevăzute la alin. 1 de mai sus:

a) durata protecției acordate de statele părți la prezentul protocol desenelor sau modelelor prevăzute la alin. 1 de mai sus nu poate fi mai mică de 15 ani de la data prevăzută la art. 11 alin. 1) a) sau b), după caz;
b) aplicarea unei mențiuni de rezervă pe obiectele cărora le sunt încorporate desenele sau modelele sau pe etichetele cu care sunt prevăzute aceste obiecte nu poate în nici un caz să fie cerută de către statele părți la prezentul protocol, fie pentru exercitarea, pe teritoriul lor, a drepturilor care decurg din depozitul internațional, fie cu orice alt scop.


Actul complementar de la Stockholm[1] din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979

Articolul 1
Definiții

În sensul prezentului act complementar, trebuie să se înțeleagă, prin:

  • Actul din 1934, actul semnat la Londra, la 2 iunie 1934, al Aranjamentului de la Haga privind depozitul internațional al desenelor și modelelor industriale;
  • Actul din 1960, actul semnat la Haga, la 28 noiembrie 1960, al Aranjamentului de la Haga privind depozitul internațional al desenelor și modelelor industriale;
  • Actul adițional din 1961, actul semnat la Monaco la 18 noiembrie 1961, adițional la Actul din 1934;
  • Organizația, Organizația Mondială de Proprietate Intelectuală;
  • Biroul internațional, Biroul Internațional de Proprietate Intelectuală;
  • director general, directorul general al organizației;
  • Uniune specială, uniunea de la Haga, creată prin aranjamentul de la Haga la 6 noiembrie 1925 privind depozitul internațional de desene și modele industriale și menținută prin Actele din 1934 și 1960 și prin Actul adițional din 1961, ca și prin prezentul act complementar.
Articolul 2
Adunarea

1) a) Uniunea specială are o adunare compusă din țările care au ratificat prezentul act sau au aderat la el.

b) Guvernul fiecărei țări este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanți, de consilieri și de experți.

c) Cheltuielile fiecărei delegații sunt suportate de guvernul care a desemnat-o.

2) a) Adunarea:

(i) tratează toate problemele privind menținerea și dezvoltarea Uniunii speciale și aplicarea aranjamentului său;
(ii) dă Biroului internațional directive privind pregătirea conferințelor de revizuire, ținând cont de observațiile legale ale țărilor Uniunii speciale care nu au ratificat prezentul act sau nu au aderat la el;
(iii) modifică regulamentul de aplicare și fixează cuantumul taxelor referitoare la depozitul internațional al desenelor și modelelor industriale;
(iv) examinează și aprobă raporturile și activitățile directorului general, referitoare la Uniunea specială și îi dă toate directivele utile privind problemele Uniunii speciale;
(v) fixează programul, adoptă bugetul bienal al Uniunii speciale și aprobă conturile de lichidare;
(vi) adoptă regulamentul financiar al Uniunii speciale;
(vii) creează comitete de experți și grupe de lucru pe care le consideră utile la realizarea obiectivelor Uniunii speciale;
(viii) decide care sunt țările membre ale Uniunii speciale și care sunt organizațiile internaționale neguvernamentale și interguvernamentale care pot să fie admise la reuniunile sale în calitate de observatori;
(ix) adoptă modificările art. 2-5;
(x) întreprinde orice altă acțiune corespunzătoare, cu scopul de a atinge obiectivele Uniunii speciale;
(xi) se achită de orice fel de alte sarcini pe care le implică prezentul act complementar.

b) Asupra problemelor care interesează în egală măsură și alte uniuni administrate de organizație, adunarea statuează modul în care se poate lua cunoștință de opinia Comitetului de coordonare al organizației.

3) a) Fiecare țară membră a adunării dispune de un vot.

b) Jumătate din țările membre ale adunării constituie cvorumul.

c) Cu toate dispozițiile subalineatului b), dacă, în cursul unei sesiuni, numărul țărilor reprezentate este mai mic de jumătate, dar egal sau superior unei treimi din țările membre ale adunării, aceasta poate să ia deciziile; totuși, deciziile adunării, cu excepția celor care privesc procedura, nu devin executorii decât atunci când condițiile enunțate mai jos sunt îndeplinite. Biroul internațional comunică hotărârile menționate țărilor membre ale adunării care nu erau reprezentate, invitându-le să exprime în scris, în termen de 3 luni socotind de la data comunicării, votul sau abținerea lor. Dacă la expirarea acestui termen numărul țărilor care și-au exprimat astfel votul sau abținerea lor este cel puțin egal cu numărul țărilor care lipseau pentru ca majoritatea în cvorum să fie atinsă în cursul sesiunii, deciziile menționate devin executorii cu condiția ca, în același timp, majoritatea necesară să rămână dobândită.

d) Sub rezerva dispozițiilor art. 5 alin. 2), deciziile adunării sunt luate cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate.

e) Abținerea nu este considerată ca un vot.

f) Un delegat nu poate să reprezinte decât o singură țară și nu poate să voteze decât în numele acesteia.

g) Țările Uniunii speciale care nu sunt membre ale adunării sunt admise la aceste reuniuni în calitate de observatori.

4) a) Adunarea se reunește o dată la 2 ani în sesiune ordinară, la convocarea directorului general și, în afara cazurilor excepționale, în timpul aceleiași perioade și în același loc ca și adunarea generală a organizației.

b) Adunarea se reunește în sesiune extraordinară în baza unei convocări a directorului general, la cererea unui sfert din țările membre ale adunării.

c) Ordinea de zi a fiecărei sesiuni este pregătită de directorul general.

5) Adunarea își adoptă regulamentul intern.

Articolul 3
Biroul internațional

1) a) Sarcinile referitoare la depozitul internațional al desenelor și modelelor industriale, ca și alte sarcini administrative care revin Uniunii speciale sunt asigurate de Biroul internațional.

b) Biroul internațional pregătește mai ales reuniunile și asigură secretariatul adunării și comitetele de experți și grupele de lucru pe care adunarea le poate înființa.

c) Directorul general este cel mai înalt funcționar al Uniunii speciale și o reprezintă.

2) Directorul general și orice membru al personalului desemnat de el iau parte, fără drept de vot, la toate reuniunile adunării și la orice comitet de experți sau grupă de lucru pe care aceasta le poate crea. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de el este, din oficiu, secretar al acestor organe.

3) a) Biroul internațional, conform directivelor adunării, pregătește conferințele de revizuire a dispozițiilor aranjamentului.

b) Biroul internațional poate să consulte organizațiile interguvernamentale și internaționale neguvernamentale asupra pregătirii conferințelor de revizuire.

c) Directorul general și persoanele desemnate de el iau parte, fără drept de vot, la deliberările acestor conferințe.

4) Biroul internațional îndeplinește orice altă sarcină care îi este atribuită.

Articolul 4
Finanțe

1) a) Uniunea specială are un buget.

b) Bugetul Uniunii speciale cuprinde încasări și cheltuieli proprii Uniunii speciale, contribuția sa la bugetul de cheltuieli comune uniunilor, ca și, dacă este cazul, suma pusă la dispoziție bugetului conferinței organizației.

c) Sunt considerate drept cheltuieli comune ale uniunii cheltuielile care nu sunt atribuite în mod exclusiv Uniunii speciale, dar în egală măsură uneia sau mai multor alte uniuni administrate de organizație. Partea Uniunii speciale în aceste cheltuieli comune este proporțională cu interesul pe care aceste cheltuieli îl prezintă pentru ea.

2) Bugetul Uniunii speciale este fixat ținând cont de cerințele de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de organizație.

3) Bugetul Uniunii speciale este finanțat de următoarele resurse:

(i) taxe referitoare la depozitul internațional și taxele și sumele datorate pentru alte servicii făcute de Biroul internațional în numele Uniunii speciale;
(ii) suma obținută din vânzarea publicațiilor Biroului internațional privind Uniunea specială și drepturile aferente acestor publicații;
(iii) donații, legate și subvenții;
(iv) chirii, dobânzi și alte venituri diverse.

4) a) Cuantumul taxelor menționate la alin. 3) (i) este fixat de adunare, la propunerea directorului general.

b) Acest cuantum este fixat astfel ca încasările Uniunii speciale provenind din taxe și alte surse de venituri să permită cel puțin acoperirea cheltuielilor Biroului internațional care interesează Uniunea specială.

c) În cazul în care bugetul nu este adoptat înainte de a începe o nouă perioadă bugetară, bugetul anului precedent este reînnoit, conform modalităților prevăzute de regulamentul financiar.

5) Sub rezerva dispozițiilor alin. 4) a), cuantumul total al taxelor și sumelor datorate pentru alte servicii făcute de Biroul internațional în numele Uniunii speciale este fixat de directorul general, care întocmește un raport adunării în acest sens.

6) a) Uniunea specială posedă un fond de rulment constituit din excedentele de încasări și, dacă astfel de excedente nu ajung, printr-un vărsământ unic, efectuat de fiecare țară a Uniunii speciale. Dacă fondul devine insuficient, adunarea hotărăște majorarea acestuia.

b) Suma totală a vărsământului inițial al fiecărei țări la fondul citat mai sus sau a participării sale la majorarea acestuia este proporțională cu contribuția acestei țări, în calitate de membru al Uniunii de la Paris pentru protecția proprietății industriale, la bugetul uniunii menționate pentru anul în cursul căruia este constituit fondul sau este decisă creșterea.

c) Proporția și modalitățile de vărsământ sunt fixate de adunare, la propunerea directorului general și cu acordul Comitetului de coordonare al organizației.

7) a) Acordul de sediu, încheiat cu țara pe teritoriul căreia își are sediul organizația, prevede că, dacă fondul de rulment este insuficient, această țară să acorde avansuri. Suma totală a acestor avansuri și condițiile în care ele sunt acordate fac obiectul, în fiecare caz, al unor acorduri separate între țara în cauză și organizație.

b) Țara vizată la subalin. 7) a) și organizația au, fiecare, dreptul de a denunța angajamentul de a acorda avansuri, prin notificare în scris. Denunțarea capătă efect la 3 ani după sfârșitul anului în cursul căruia a fost notificată.

8) Verificarea conturilor este asigurată, conform modalităților prevăzute prin regulamentul financiar, de către una sau mai multe țări ale Uniunii speciale sau de către controlori externi, care sunt desemnați de adunare, cu consimțământul lor.

Articolul 5
Modificări la art. 2-5

1) Propunerile de modificare la prezentul act complementar pot să fie prezentate de orice țară membră a adunării sau de directorul general. Aceste propuneri sunt comunicate de acesta din urmă țărilor membre ale adunării cu cel puțin 6 luni înainte să fie supuse examinării adunării.

2) Orice modificare vizată la alin. 1) este adoptată de adunare. Adoptarea necesită trei pătrimi din voturile exprimate; totuși, orice modificare a art. 2 și a prezentului alineat necesită patru cincimi din voturile exprimate.

3) Orice modificare vizată la alin. 1) intră în vigoare la o lună după primirea de către directorul general a notificărilor scrise de acceptare, efectuată în conformitate cu regulile lor constituționale respective, din partea a trei pătrimi din țările membre ale adunării, în momentul în care modificarea a fost adoptată. Orice modificare astfel acceptată leagă toate țările care sunt membre ale adunării în momentul în care modificarea intră în vigoare, sau care devin membre ale acesteia la o dată ulterioară.

Articolul 6
Modificări la Actul din 1934 și la Actul adițional din 1961

1) a) Referirile, în Actul din 1934, la Biroul Internațional de Proprietate Industrială de la Berna, la Biroul Internațional de la Berna sau la Biroul internațional sunt considerate ca raportându-se la Biroul internațional așa cum este definit în art. 1 al prezentului act complementar.

b) Articolul 15 al Actului din 1934 este abrogat.

c) Orice modificare a regulamentului de aplicare vizat la art. 20 al Actului din 1934 se efectuează conform procedurii prescrise de art. 2 alin. 2) a) (iii) și 3) lit. d).

d) La art. 21 al Actului din 1934 cuvintele „revizuit în 1928” sunt înlocuite cu cuvintele „pentru protecția operelor literare și artistice”.

e) Referirile, în art. 22 al Actului din 1934, la art. 16, 16 bis și 17 bis ale „Convenției generale” sunt considerate ca raportându-se la dispozițiile Actului de la Stockholm al Convenției de la Paris pentru protecția proprietății industriale care, în Actul de la Stockholm, menționat mai sus, corespund art. 16, 16 bis și 17 bis ale actelor încheiate anterior Convenției de la Paris.

2) a) Orice modificare a taxelor, vizate la art. 3 al Actului adițional din 1961, se efectuează conform procedurii prevăzute de art. 22) lit. a) (iii) și 3) lit. d).

b) Alin. 1) al art. 4 al Actului adițional din 1961, ca și cuvintele „când fondul de rezervă a atins această sumă”, din alin. 2) al articolului menționat, sunt abrogate.

c) Referirile, în art. 6 alin. 2) al Actului adițional din 1961, la art. 16 și 16 bis ale Convenției de la Paris pentru protecția proprietății industriale sunt considerate ca raportându-se la dispozițiile Actului de la Stockholm al convenției menționate care, în Actul de la Stockholm, corespund art. 16 și 16 bis ale actelor încheiate anterior Convenției de la Paris.

d) Referirile, în alin. 1) și 3) ale art. 7 al Actului adițional din 1961, la Guvernul Confederației Elvețiene sunt considerate ca raportându-se la directorul general.

Articolul 7
Modificările Actului din 1960

1) Referirile, în Actul din 1960, la Biroul Uniunii Internaționale pentru Protecția Proprietății Industriale sau la Biroul internațional sunt considerate ca raportându-se la Biroul internațional așa cum este el definit la art. 1 al prezentului act complementar.

2) Art. 19, 20, 21 și 22 ale Actului din 1960 sunt abrogate.

3) Referirile, în Actul din 1960, la Guvernul Confederației Elvețiene sunt considerate ca raportându-se la directorul general.

4) În art. 29 al Actului din 1960, cuvintele „periodice” (alin. 1) și al „Comitetului Internațional al Desenelor sau Modelelor” (alin. 2) sunt suprimate.

Articolul 8
Ratificarea prezentului act complementar; aderarea la același act

1) a) Țările care, înainte de 13 ianuarie 1968, au ratificat Actul din 1960, ca și țările care au aderat la cel puțin unul din aceste acte, pot să semneze și să ratifice prezentul act complementar sau pot să adere la el.

b) Ratificarea prezentului act complementar sau aderarea la el, de către o țară care este legată prin Actul din 1934, fără să fie legată și prin Actul adițional din 1961, comportă ratificarea automată a Actului adițional din 1961 sau aderarea automată la acesta.

2) Instrumentele de ratificare și de aderare sunt depuse la directorul general.

Articolul 9
Intrarea în vigoare a prezentului act complementar

1) Referitor la cele 5 țări care și-au depus primele instrumentele de ratificare sau de aderare, prezentul act complementar intră în vigoare la 3 luni după depunerea celui de-al 5-lea instrument de ratificare sau de aderare.

2) Referitor la orice altă țară, prezentul act complementar intră în vigoare la 3 luni după data la care ratificarea sau aderarea a fost notificată de directorul general, în cazul în care o dată posterioară nu a fost indicată în instrumentul de ratificare sau de aderare. În acest ultim caz, prezentul act intră în vigoare, referitor la această țară, la data astfel indicată.

Articolul 10
Acceptarea automată a anumitor dispoziții de către anumite țări

1) Sub rezerva art. 8 și a alin. următor, orice țară care nu a ratificat Actul din 1934 sau care nu a aderat devine legată de Actul adițional din 1961 și de art. 1-6 ale prezentului act complementar, începând cu data la care aderarea sa la Actul din 1934 capătă efect; totuși, dacă la această dată prezentul act complementar nu a intrat încă în vigoare, conform termenilor art. 9 alin. 1), această țară nu e legată de articolele menționate ale prezentului act complementar decât începând cu intrarea în vigoare a acestui ultim act, conform termenilor art. 9 alin. 1).

2) Sub rezerva art. 8 și a alin. precedent, orice țară care n-a ratificat Actul din 1960 sau care n-a aderat la el devine legată prin art. 1-7 ale prezentului act complementar începând cu data la care ratificarea actului sau aderarea sa la acesta intră în vigoare; totuși, dacă la această dată prezentul act complementar nu a intrat încă în vigoare în temeiul art. 9 alin. 1), această țară nu este legată de articolele prezentului act complementar decât începând cu intrarea în vigoare a acestui ultim act, în temeiul art. 9 alin. 1).

Articolul 11
Semnarea, etc. a prezentului act complementar

1) a) Prezentul act complementar este semnat într-un singur exemplar, în limba franceză, și depus la Guvernul Suediei.

b) Textele oficiale sunt stabilite de directorul general, după consultarea guvernelor interesate, în alte limbi pe care adunarea va putea să le indice.

2) Prezentul act complementar rămâne deschis semnării la Stockholm, până la 13 ianuarie 1968.

3) Directorul general transmite două copii, certificate de către Guvernul Suediei, ale textului semnat al prezentului act complementar, la guvernele tuturor țărilor Uniunii speciale și, la cerere, guvernului oricărei alte țări.

4) Directorul general înregistrează prezentul act complementar la Secretariatul Organizației Națiunilor Unite.

5) Directorul general notifică guvernelor tuturor țărilor Uniunii speciale semnăturile, depozitele instrumentelor de ratificare sau de aderare, intrarea în vigoare și orice altă notificare corespunzătoare.

Articolul 12
Clauză tranzitorie

Până la intrarea în funcțiune a primului director general, referirile, în prezentul act complementar, la Biroul internațional al organizației sau la directorul general sunt considerate ca raportându-se la biroul uniunii stabilit prin Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale sau la directorul său.


Decret cu privire la promulgarea Legii pentru aderarea României la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internațional de desene și modele industriale, din 6 noiembrie 1925, cu modificările și completările ulterioare

În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru aderarea României la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internațional de desene și modele industriale, din 6 noiembrie 1925, cu modificările și completările ulterioare, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 25 aprilie 1992 | Nr. 94.



Referințe

  1. 1,0 1,1 Traducere.
  2. Acest protocol nu a intrat încă în vigoare.