Monitorul Oficial 99/1990: Diferență între versiuni

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare
Fără descriere a modificării
(convertesc issue:: la patru cifre.)
 
(Nu s-au afișat 15 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{MigrationWarning}}
__FORCETOC__
__FORCETOC__
[[Category:Monitorul Oficial|*1990 0099]]
[[Category:Monitorul Oficial|*1990 0099]]


= Monitorul Oficial al României =
= Monitorul Oficial al României =
Anul II, Nr. [[issue::99]] - Joi, 9 august [[year::1990]]
Anul II, Nr. [[issue::0099]] - Partea I - Joi, 9 august [[year::1990]]
 


== Legi ==


=== Lege privind salarizarea funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor ===
=== Lege privind salarizarea funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor ===


'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege:
:'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.


Art. 1. - Se aprobă salariile tarifare ale funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor, potrivit anexei. care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 1. - Se aprobă salariile tarifare ale funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor, potrivit anexei, care face parte integrantă din prezenta lege.


Stabilirea categoriilor județelor, municipiilor și orașelor se aprobă de guvern.
Stabilirea categoriilor județelor, municipiilor și orașelor se aprobă de guvern.


Art. 2. - Se abrogă anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 87/1990. precum și prevederile referitoare la salarizarea secretarilor comitetelor și birourilor executive ale fostelor consilii populare din Legea nr. 57/1974.
Art. 2. - Se abrogă anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 87/1990, precum și prevederile referitoare la salarizarea secretarilor comitetelor și birourilor executive ale fostelor consilii populare din Legea nr. 57/1974.
 
Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din ziua de 31 iulie 1990.
 
Președintele Adunării Deputaților
 
MARȚIAN DAN
 
Această lege a fost adoptată de Senat În ședința din ziua de
31 iulie 19.90.
 
Președintele senatului
academician Alexandru Bîrlădeanu


În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lega nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României promulgăm Legea privind salarizarea funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial.
{{SemnLege|dataSenat=31 iulie 1990|presSenat=academician Alexandru Bîrlădeanu|dataAd=31 iulie 1990|presAd=Marțian Dan|numeLege=Legea privind salarizarea funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor|presRom=Ion Iliescu|dataPres=7 august 1990|nrLege=16}}


Președintele României
Ion Iliescu
București, 7 august 1990.
Ńr. 13.


==== Anexă ====
==== Anexă ====
Linia 46: Linia 28:
!colspan ="3" |I. Primăria municipiului București - Capitala României
!colspan ="3" |I. Primăria municipiului București - Capitala României
|-
|-
!Nr.crt
!Nr. crt.
! Funcția
! Funcția
!Lei
!Lei
Linia 52: Linia 34:
|1.  
|1.  
|Primar general al Capitalei  
|Primar general al Capitalei  
|11 000
|11.000
|-
|-
|2.  
|2.  
|Viceprimar  
|Viceprimar  
|10 000
|10.000
|-
|-
|8.  
|3.  
|Secretar  
|Secretar  
|9 500
|9.500
|}
|}


{|
{|
!colspan="4" |II. Prefecturi ale județelor
!colspan="4" |II. Prefecturi ale județelor
|-
|-
!Nr.crt
!Nr. crt.
!Funcția
!Funcția
!Categoria I
!Categoria I
Linia 73: Linia 57:
|1.  
|1.  
|Prefect  
|Prefect  
|10 000  
|10.000  
|9 500
|9.500
|-
|-
|2.  
|2.  
|Subprefect  
|Subprefect  
|9 500  
|9.500  
|9 000
|9.000
|-
|-
|3.  
|3.  
|Secretar  
|Secretar  
|9 000  
|9.000  
|8 500
|8.500
|}
|}
{|
{|
!colspan="5" |III. Primarii: municipii și sectoare ale municipiului București, orașe, comune
!colspan="5" |III. Primării: municipii și sectoare ale municipiului București, orașe, comune
|-
|-
!Funcția
!Funcția
Linia 97: Linia 83:
!colspan="5" align="left" |1. Municipii
!colspan="5" align="left" |1. Municipii
|-
|-
|* Primar  
| Primar  
|9000
|9.000
|7500
|7.500
|7200  
|7.200  
|6700
|6.700
|-
|-
|* Viceprimar  
| Viceprimar  
|3000
|3.000
|7000
|7.000
|6700
|6.700
|6300
|6.300
|-
|-
|* Secretar  
| Secretar  
|7500
|7.500
|6500
|6.500
|6200
|6.200
|5900
|5.900
|}
|}


{|
{|
!colspan="4" align="left" |2. Orașe
!colspan="4" align="left" |2. Orașe
|-
|-
!Functia
!Funcția
!Categoria I
!Categoria I
!Categoria II
!Categoria II
!Categoria III
!Categoria III
|-
|-
|* Primar  
| Primar  
|6300
|6.300
|6000
|6.000
|5800
|5.800
|-
|-
|* Viceprimar  
| Viceprimar  
|5800
|5.800
|5500
|5.500
|5400
|5.400
|-
|-
|* Secretar  
| Secretar  
|5300
|5.300
|5000
|5.000
|4800
|4.800
|}
|}


{|
{|
!colspan="5" align="left" |3. Comune
!colspan="5" align="left" |3. Comune
|-
|-
!Functia
!Funcția
! Cu peste 15000 locuitori
! Cu peste 15.000 locuitori
! între 7001 și 15000 de locuitori
! între 7.001 și 15.000 de locuitori
! între 3001 și 7000 de locuitori
! între 3.001 și 7.000 de locuitori
! până la 3000 locuitori
! până la 3.000 locuitori
|-
|-
|* Primar  
| Primar  
|6000
|6.000
|5050
|5.050
|4650
|4.650
|4650
|4.650
|-
|-
|* Viceprimar  
| Viceprimar  
|5400
|5.400
|4600
|4.600
|4200
|4.200
| -
| -
|-
|-
|* Secretar  
| Secretar  
|4800
|4.800
|4800
|4.300
|4300
|4.000
|4000
|4.000
|}
|}


Notă:
:Notă:
1. Persoanele încadrate în funcțiile prevăzute în prezent anexă beneficiază și de sporul de vechime neîntreruptă în aceeași unitate.
# Persoanele încadrate în funcțiile prevăzute în prezenta anexă beneficiază și de sporul de vechime neîntreruptă în aceeași unitate.
2. Pentru funcțiile de conducere și de execuție din unitățile teritoriale financiare și de muncă și protecție socială se pot stabili salarii majorate cu 1-3 clase față de cele prevăzute în Legea nr.57/1974 cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
# Pentru funcțiile de conducere și de execuție din unitățile teritoriale financiare și de muncă și protecție socială se pot stabili salarii majorate cu 1-3 clase față de cele prevăzute în Legea nr. 57/1974 cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.




=== Lege privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale și al zonei
contigue ale României ===


'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.
=== Lege privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale și al zonei contigue ale României ===


Capitolul I
:'''Parlamentul României''' adoptă prezenta lege.


Marea teritorială și apele maritime interioare ale României
::Capitolul I


Art. 1- - Marea teritorială a României cuprinde fâșia de mare adiacentă țărmului ori, după caz, apelor
:'''Marea teritorială și apele maritime interioare ale României'''
maritime interioare, având lățimea de 12 mile marine (22224 m) măsurată de la liniile de bază.
 
Liniile de bază sunt liniile celui mai mare reflux de-a lungul țărmului sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg al Insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente.
Art. 1. - Marea teritorială a României cuprinde fâșia de mare adiacentă țărmului ori, după caz, apelor
maritime interioare, având lățimea de 12 mile marine (22.224 m) măsurată de la liniile de bază.
 
Liniile de bază sunt liniile celui mai mare reflux de-a lungul țărmului sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente.
 
Coordonatele geografice ale punctelor între care sunt trasate liniile de bază drepte sunt prevăzute în anexă.


Coordonatele geografice ale punctelor între care sunt trasate liniile de baza drepte sunt prevăzute în anexă.
Limita exterioară a mării teritoriale este linia care are fiecare punct situat la o distanță de 12 mile marine măsurată de la punctul cel mai apropiat al liniilor de bază.
Limita exterioară a mării teritoriale este linia care are fiecare punct situat la o distanță de 12 mile marine măsurată de la punctul cel mai apropiat al liniilor de bază.


Art. 2. - Marea teritorială a României se delimitează de marea teritorială a statelor vecine prin înțelegeri cu fiecare dintre aceste state, în conformitate cu principiile și normele dreptului internațional.
Art. 2. - Marea teritorială a României se delimitează de marea teritorială a statelor vecine prin înțelegeri cu fiecare dintre aceste state, în conformitate cu principiile și normele dreptului internațional.


Art. 3. - Limitele exterioare și laterale ale mării
Art. 3. - Limitele exterioare și laterale ale mării teritoriale, stabilite conform prevederilor art. 1 și 2, constituie frontiera de stat maritimă a României.
teritoriale, stabilite conform prevederilor art. 1 și 2,
 
constituie frontiera de stat rnaritirnă a României.
Art. 4. - Suprafețele de apă situate între țărmul mării și liniile de bază stabilite în art. 1 constituie
Art. 4. - Suprafețele de apă situate între țărmul
mării și liniile de bază stabilite în art. 1 constituie
apele maritime interioare ale României.
apele maritime interioare ale României.
Art. 5. 7 Apele maritime interioare, marea teritorială, solul și subsolul acestora, precum și spațiul aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul României.
 
în aceste spații România își exercită suveranitatea
Art. 5. - Apele maritime interioare, marea teritorială, solul și subsolul acestora, precum și spațiul aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul României.
în conformitate cu legislația sa internă, cu prevederile convențiilor internaționale la care este parte și
 
ținând seama de principiile și normele dreptului internațional.
În aceste spații România își exercită suveranitatea în conformitate cu legislația sa internă, cu prevederile convențiilor internaționale la care este parte și ținând seama de principiile și normele dreptului internațional.
CAPITOLUL II
 
Zona contiguă a României
::Capitolul II
Art. 6. - Zona contiguă a României este ilia de
 
mare adiacentă mării teritoriale care se întinde spre
:'''Zona contiguă a României'''
largul mării până la distanța de 24 mile marine, mă-
 
durata de la liniile de bază stabilite în art. I.
Art. 6. - Zona contiguă a României este fâșia de mare adiacentă mării teritoriale care se întinde spre
Art. 7. - În zona sa contiguă, România exercită
largul mării până la distanța de 24 mile marine, măsurată de la liniile de bază stabilite în art. 1.
controlul pentru prevenirea șl reprimarea încălcărilor,
 
Pe teritoriul său, a legilor și reglementărilor sale din
Art. 7. - În zona sa contiguă, România exercită controlul pentru prevenirea și reprimarea încălcărilor,
domeniul vamal, fiscal, sanitar și al trecerii frontierei
pe teritoriul său, a legilor și reglementărilor sale din domeniul vamal, fiscal, sanitar și al trecerii frontierei de stat.
de stat.
 
I I N A 'I U În
::Capitolul III
CAPITOLUL III
 
Trecerea lnofensivă prin marea teritoriali
:'''Trecerea inofensivă prin marea teritorială'''
sEc1'xunta A
 
Reguli aplicabile hlkuror navelor lkălnu
::Secțiunea A
Art. 8. - Trecerea inofensive a navelor străine prin
 
marea teritorială a României se efectuează în condi-
:'''Reguli aplicabile tuturor navelor străine'''
țiile stabilite de prezenta lege și de alte reglementări
 
în vigoare, cu respectarea normelor dreptului internațional.
Art. 8. - Trecerea inofensivă a navelor străine prin marea teritorială a României se efectuează în condițiile stabilite de prezenta lege și de alte reglementări în vigoare, cu respectarea normelor dreptului internațional.
Prin „trecere” se înțelege faptul de a naviga în
 
marea teritorială în scopul 2
Prin „trecere” se înțelege faptul de a naviga în marea teritorială în scopul:
a) de a o traversa fără a intra în apele maritime
 
interioare ori fără a ancora intr-o radă sau a face
a) de a o traversa fără a intra în apele maritime interioare ori fără a ancora într-o radă sau a face
escală intr-0 instalație portuară situată în afară apel
escală într-o instalație portuară situată în afară apelor maritime interioare;
maritime interioare;
 
b) de a intra în apele maritime interioare și 1
b) de a intra în apele maritime interioare și a ancora într-o radă sau a face escală într-o instalație
ancora Intro redă sau a face escala intro instalația
portuară sau de a le părăsi.
portuară sau de a le părăsi.
Trecerea trebuie să fie neîntreruptă și rapidă. Navele vor urma drumurile maritime, șenalele și casele
 
Trecerea trebuie să fie neîntreruptă și rapidă. Navele vor urma drumurile maritime, șenalele și pasele
recomandate, specificate de hărțile maritime și în documentele de navigație.
recomandate, specificate de hărțile maritime și în documentele de navigație.
Pe timpul trecerii inofensive nu se permite oprirea
 
sau ancorarea, în afară cazurilor când acestea sântimpuse de nevoile navigației, sau ca urmare a unui caz
Pe timpul trecerii inofensive nu se permite oprirea sau ancorarea, în afara cazurilor când acestea sunt impuse de nevoile navigației, sau ca urmare a unui caz de forță majoră ori avarie, pentru salvarea persoanelor sau pentru ajutorarea navelor și aeronavelor aflate în pericol.
de forța majoră ori avarie, pentru salvarea persoanelor sau pentru ajutorarea navelor și aeronavelor aflată
 
în pericol.
Art. 9. - Trecerea unei nave străine prin marea teritorială este inofensivă atât timp cât nu aduce
Art. 9. - Trecerea unei nave străine prin marea
teritorială este inofenslvă atât timp cit nu aduce
atingere păcii, ordinii publice sau securității naționale.
atingere păcii, ordinii publice sau securității naționale.
Se consideră că trecerea aduce atingere păcii, ordinii publice sau securității naționale dacă 0 asfnnenel
 
navă desfășoară, în marea teritorială sau în apele maritime interioare, una dintre următoarele activități:
Se consideră că trecerea aduce atingere păcii, ordinii publice sau securității naționale dacă o asemenea navă desfășoară, în marea teritorială sau în apele maritime interioare, una dintre următoarele activități:
a) amenințarea cu forța sau folosirea forței împotriva suveranității, integriičții teritoriale sau independenței politice a României sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internațional;
 
a) amenințarea cu forța sau folosirea forței împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a României sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internațional;
 
b) manevre sau exerciții cu arme de orice fel;
b) manevre sau exerciții cu arme de orice fel;
e) culegerea de informații în detrimentul apărării
sau securității naționale 3
d) propaganda care prejudiciază interesele apărării
sau ale securității naționale;
e) decolarea de pe nave, apuntarea sau îmharcaru
pe nave a oricărui fel de aparate de zbor;
f) lansarea, debarcarea sau îmbarcarea de tehnici
militară, scafandri, submarine, alte vehicule submersibilă și orice alte instalații în măsură să execute cercetări subacvatice;


1 MONITORUL 0FIC}\Alți„ ROMÂNIEI PA.!\TEA.1.Nr.!9
c) culegerea de informații în detrimentul apărării sau securității naționale;
g) îmbarcarea sau debarcarea de mărfuri, fonduri
 
băxseșni sau de persoane, contrar lelor și reglementărilor în vigoare;
d) propaganda care prejudiciază interesele apărării sau ale securității naționale;
h) poluarea nâeliberată și gravă, de orice natură, n
 
apei și atmosferei;
e) decolarea de pe nave, apuntarea sau îmbarcarea pe nave a oricărui fel de aparate de zbor;
 
f) lansarea, debarcarea sau îmbarcarea de tehnică militară, scafandri, submarine, alte vehicule submersibile și orice alte instalații în măsură să execute cercetări subacvatice;
 
g) îmbarcarea sau debarcarea de mărfuri, fonduri bănești sau de persoane, contrar legilor și reglementărilor în vigoare;
 
h) poluarea deliberată și gravă, de orice natură, a apei și atmosferei;
 
i) orice activitate de pescuit;
i) orice activitate de pescuit;
j) orice activitate ae cercetări ș*:1inifi<:e, arheologice
 
mu ridicări hidrografice;
j) orice activitate de cercetări științifice, arheologice sau ridicări hidrografice;
 
k) orice activitate care se desfășoară cu încălcarea
k) orice activitate care se desfășoară cu încălcarea
fegâemeniărilor internaționale în domeniul radiocomunicațiilor sau care poate perturba ixmcționarea liste-
reglementărilor internaționale în domeniul radiocomunicațiilor sau care poate perturba funcționarea sistemelor de comunicații sau a oricărui alt echipament sau instalații;
«celor de comunicații sau a oricărui ali echipament
 
sau instalații;
l) orice altă activitate care nu are o legătură directă cu trecerea sau care se desfășoară cu încălcarea condițiilor prevăzute în prezenta lege.
I) orice altă activitate care nu are o legătură directă
 
cu trecerea:au care ne desfășoară nu încălcarea condițiilor prevăzute în prezenta lege;
Art. 10. - În marea teritorială, în apele maritime interioare și în porturile României este interzis accesul oricărei nave care are la bord arme nucleare, chimice, alte arme de distrugere în masă, sau care transportă asemenea arme sau muniție pentru acestea, precum și orice alte mărfuri sau produse interzise de legile României.
Art. 10. - În mare: teritorială, în apele maritime
 
Interioare și în porturile României este interzis accesul
Art. 11. - Navele străine cu propulsie nucleară pot intra în rade sau în porturi numai cu aprobarea prealabilă a organelor române competente, care va fi solicitată cu cel puțin 30 de zile înainte de data intrării.
oricărei nave care are la bord arme nucleare, chimice
 
n=r!alte.rmededistrugereinmasă,saucaretranspartă
Art. 12. - Navele străine cu propulsie nucleară și navele care transportă substanțe radioactive sau alte
asemenea arme sau muniție pentru acestea, pwecurn
substanțe periculoase sunt obligate, atunci când se află în trecere prin marea teritorială, să aibă asupra lor documentele prevăzute de acordurile internaționale pentru aceste nave și încărcătura pe care o transportă.
ți orice alte mărfuri sau produse între de legile
 
României.
Art. 13. - Controlul documentelor de siguranță a navelor cu propulsie nucleară și a navelor care transportă substanțe radioactive sau alte substanțe periculoase, controlul dozimetric și celelalte controale legate de protecția mediului înconjurător se execută de organele române competente, în locuri stabilite de către acestea.
Art. 11. - Navele străine cu propulsie nucleară pot
Pe timpul staționării navelor în porturi sau în rade pot fi executate controale suplimentare.
Intra tn rade sau în porturi numai cu aprobarea prealabilă 1 organelor române competente, care va fi solicitată cu cel puțin 30 de zile înainte de data intrării
 
Art. 12. - Navele străine cu propulsie nucleară și
Dacă în urma controlului se constată că prezența unei nave poate duce la consecințe periculoase, organele române competente pot dispune ca, într-un termen stabilit, nava respectivă să părăsească marea teritorială.
navele care îzansporiă substanțe radioactive sau albe
 
lübifăflțfl periculoase sunt obligate, atunci când se află
Art. 14. - Navele străine aflate în trecere prin marea teritorială sau staționate în rade ori în porturi
în trecere prin marea teritorială, să albă asupra lor
nu vor folosi mijloacele de navigație radio, aparatura hidroacustică și de radiocomunicații, sistemele electronice și optice de observare decât pentru necesitățile navigației și staționării la ancoră, precum
documentele prevăzute de acordurile internațional:
și pentru a comunica cu autoritățile portuare și a realiza traficul radio, în clar sau folosind coduri, cu stațiile românești de pe uscat potrivit regulilor și procedurilor prevăzute în Regulamentul radiocomunicațiilor care este anexă la Convenția internațională a telecomunicațiilor.
pentu: aceste nave și ineărcătwa pe care o uanspartă
 
ți al la măsurile:pedale de precauție prevăzute de
Art. 15. - Organele române competente vor lua măsurile necesare pentru a preveni orice încălcare a
lmsiz acorduri
condițiilor stabilite prin reglementările în vigoare cu privire la admiterea navelor străine în apele maritime interioare sau la instalațiile portuare și vor folosi orice mijloace legale, inclusiv de constrângere pentru a împiedica trecerea oricărei nave străine prin apele maritime interioare sau marea teritorială, dacă această trecere nu este inofensivă.
A:-'L 23. - Controlul documentele: de siguranță l
 
navelor cu propulsie nucleară și s navelor care transdeflă substanțe rsdieaotive sau alte substanțe periculoase, controlul dodmetrie și celelalte oonimale legate
Art. 16. - Organele române competente pot suspenda temporar, în anumite zone ale mării teritoriale,
de protecția mediului înconjurător se execută de oe-
trecerea inofensivă a navelor străine, ori de câte ori această suspendare este cerută de asigurarea securității țării sau este necesară pentru a se putea executa exerciții militare.
danele române competenta, în locuri stabilite áe câte
 
acestei. Pe timpul staționării naveĭor în porturi sau în
Măsurile de suspendare a trecerii inofensive prevăzute în alineatul precedent vor fi publicate în „avize pentru navigatori” emise de organele române competente.
rade pot executate controale suplimentare
 
Dacă În urma controlului se constată că prezenta
::Secțiunea B
unei nave poate duce la consecințe periculoase, organele române competente pot dispune na, intr-un termen stabilit, nava reapecüvă să părăsească marea teritorială.
 
Art. 14. - Navele străine aflațe în trecere prin marea teritorială sau staționate în rade ori în porturi
:'''Reguli aplicabile navelor străine folosite în scopuri comerciale'''
nu vor folosi mijloacele de navigație radio, aparatura
 
hldroacustioă și de radiocomunicații,:îstatele electronice și aduce de observare decât pentru necesâtătüe
Art. 17. - Jurisdicția penală a României se aplică cu privire la orice infracțiune săvârșită pe teritoriul român de către persoane îmbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, precum și cu privire la orice infracțiune săvârșită la bordul unei asemenea nave, pe timpul când aceasta se află în porturile românești sau în apele maritime interioare.
lagflfflflțflă fiflvigației și:staționarfl La ancoră, precum
 
|i pentru 1 comunica cn autoritățile portuare și a reaBlzah'añ;:ulradio,îndarsaufolos'indeoduri,custewlewmânesfldepeumtpflkivirwzulĭlorsirrfl-
Jurisdicția penală a României nu se va exercita la bordul unei nave străine folosite în scopuri comerciale, care trece prin marea teritorială, cu privire la o infracțiune săvârșită la bordul acesteia, cu excepția cazurilor când:
eeduršlm prevăzut: ki Regulamentul radlocorrumâca-
 
fiflnc nare este mai k Convenția internațională 1
a) infracțiunea a fost săvârșită de un cetățean român sau de o persoană fără cetățenie care are domiciliul pe teritoriul României;
üeeomunicafiilor.
 
Art. 15. - Organele romane competente vor lu;
b) infracțiunea este îndreptată împotriva intereselor României sau împotriva unui cetățean român, ori a
măsurile necesare pentru a preveni orice încălcare a
unei persoane rezidente pe teritoriul României;
condițiilor stabilite prin reglementările în vigoare cu
 
šșivire la admiterea navelor străine în apele maritime
c) infracțiunea este de natură să tulbure ordinea și liniștea publică în țară sau ordinea în marea teritorială;
tei-între sau la instalațiile portuare și vor folosi orice
 
miflface legale, inclusiv de const:-înger-e pentru a împiedica trecerea oricărei nave străine prin apele maritime interioare sau marea teritorială, dacă această
d) exercitarea jurisdicției române este necesară pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de substanțe psihotrope;
trecere nu este inoâensivă.
 
Art. 16. - Qrgnnele române competente pot mspenda fieniporar, în anumite zone ale mării tcnitorânle,
e) asistența autorităților române a fost cerută, în scris, de căpitanul navei ori de un agent diplomatic
trecerea inoâensivă a navelor străine, ași de nate ari
sau un funcționar consular al cărui pavilion îl arborează nava.
această suspendare ațe cerută de asigurarea securități
 
țării sau este necesară pentru:za se putea executa ex:-
Art. 18. - Jurisdicția penală a României se aplică și în cazul încălcării legislației române în vigoare cu privire la zona economică exclusivă a României în Marea Neagră de către persoane îmbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, dacă faptele sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracțiuni.
cății militare.
 
Măsurile de suspendare a trecere inofensive preia-
Art. 19. - Jurisdicția penală la bordul unei nave sub pavilionul unui stat cu care România a încheiat
zute tn alineatul precedent vor 5 publicate în „avize
o convenție consulară sau un alt acord similar se exercită cu respectarea prevederilor acestora.
pentru navigator-Z' emise de organele române compeimite.
 
sncrmmzn la
Art. 20. - În exercitarea jurisdicției României, organele române competente vor putea dispune, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare reținerea sau sechestrarea unei nave străine folosite în scopuri comerciale și vor putea lua măsuri de executare silită împotriva unei asemenea nave, care se găsește în marea teritorială sau în apele maritime interioare ale României, pentru asigurarea executării obligațiilor contractuale sau a altor obligații asumate de nava respectivă în timpul trecerii sau în legătură cu trecerea sa prin marea teritorială a României, precum și pentru alte pretenții rezultând din evenimente de navigație care au avut ca urmare avarii ale navei sau încărcăturii, sau rezultând din abordaje, asistență sau salvare, ca și pentru despăgubiri, taxe și altele asemenea.
lângă!! lplênblla navelor străine lololüe h Imnuri
 
mmardlie
::Secțiunea C
Art. 17. - Jurisdicția penală a României se aplică
 
ai privire la orice infracțiune săvârșită pe teritoriul
:'''Reguli aplicabile navelor militare străine, submarinelor și celorlalte vehicule submersibile precum și altor nave de stat folosite pentru servicii guvernamentale'''
román de către persoane îmbarcate la bordul navelor
 
străine folosite în scopuri coma-dale, precum și cu
Art. 21. - Navele militare străine, submarinele și celelalte vehicule submersibile, precum și navele sub pavilion străin folosite pentru servicii guvernamentale pot intra în marea teritorială, în porturi și rade numai cu aprobarea prealabilă a guvernului român, exceptându-se cazurile de avarie sau adăpostire de furtună.
privire la orice infracțiune săvârșită la 'bordul unei
 
asemenea nave, pe timpul când aceasta se află în porturile românești sau în apele maritime interioare.
Aprobarea se solicită cu cel puțin 30 de zile înainte de data la care ar urma să aibă loc trecerea prin marea teritorială sau vizitarea porturilor sau radelor, cu excepția cazurilor când între România și statul pavilionului s-a convenit altfel.
Jilrisciiráçia penală.1 României nu se va exercita În
 
bordul unei nave străine folosite în scopuri csmercisfie,
Art. 22. - Submarinele și celelalte vehicule submersibile străine în trecere prin marea teritorială sunt obligate să navigheze la suprafață și să arboreze pavilionul național. Cele care se vor afla în imersiune vor fi constrânse să iasă la suprafață. În cazul când, din cauza unei avarii nu pot ieși la suprafață, acestea sunt obligate să semnalizeze, prin toate mijloacele necesare situația în care se află.
care trece prin marea teritorială, cu privire la 0 infra-
 
cizme sĭvâițită la bordul acesteia, cu excepția cazurilor
Art. 23. - Dacă o navă militară străină încalcă legile și reglementările României în apele maritime interioare sau în marea teritorială și nu ține seama de avertismentul ce i-a fost dat de a se conforma acestora, va fi somată să părăsească imediat marea teritorială a României.
când 2
 
1) infracțiunea a fost săvârsivă de un cetățean rămân
Art 24. - Statul pavilionului va purta răspunderea pentru orice prejudicii sau daune cauzate de către
nu de o persoană fără cetățenie care are domiciliul
o navă militară străină sau de către orice altă navă de stat folosită pentru servicii guvernamentale, precum și de către persoane care fac parte din echipajul
pe tsfitorâul României;
acestor nave, pe timpul când nava respectivă s-a aflat în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României.
la) infracțiunea este îndreptată înipoüiva intereselor
 
lšumănršei sau impoâfivwa unui cetățean rămân, ori s
Art. 25. - Sub rezerva excepțiilor prevăzute în Secțiunea A și a condițiilor din art. 21-24, navele militare străine și alte nave de stat străine folosite pentru servicii guvernamentale se bucură de imunitate de jurisdicție pe timpul cât se află în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României.
unei persoane rezidente pe teritoriul României:
 
c) infracțiunea este de natură să tulbure ordinea și
::Capitolul IV
liniștea publică în țară sau oniina în marea teritorială;
 
ri) exercitarea jurladicției române este necesară pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de
:'''Dreptul de urmărire în afara mării teritoriale'''
substanțe psihotrope;
 
e) asâshența autorltățflor române B fost cerută, în
Art. 26. - O navă străină folosită în scopuri comerciale poate fi urmărită în afara mării teritoriale a
scris, de căpitanul navei ori de un agent diplomație
României și poate fi reținută pentru a fi trasă la răspundere dacă există motive întemeiate să se creadă
sau un funcționar consular al anii pavilion îl arborează nava.
că aceea navă a încălcat legile și reglementările române, pe timpul cât s-a aflat în apele naționale, în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona contiguă a României.
Art. 15. - Jurisdicția penală a României se aplică
 
și în cazul mcălcărli legislației române tn vigoare cu
Urmărirea poate începe atunci când nava străină sau una din ambarcațiunile acesteia sosește în apele
privire la zona economică exclusivă n României în
maritime interioare, în marea teritorială sau în zona contiguă.
Marea Neagră de către persoane Imbarcaâse la bordul
 
navelor nu-ține folosite în scopuri eomercâale, dacă
Urmărirea începe când nava străină nu se conformează semnalului de oprire și poate continua, fără
faptele sunt aăvâsșitae în astfel de   încât, potrivifi
întrerupere, până la intrarea navei urmărite în marea teritorială a propriului său stat sau a unui alt stat.
legii penale, sunt considerate infracțiuni.
 
Nava reținută conform prevederilor acestui articol poate fi condusă până la cel mai apropiat port
românesc, pentru cercetări și aplicarea de sancțiuni.
 
Dacă o navă a fost reținută în afara mării teritoriale, în împrejurări care nu justifică exercitarea dreptului de urmărire, ea va fi despăgubită pentru orice pierdere sau daună suferită ca urmare a acestei acțiuni.
 
Art. 27. - Dreptul de urmărire prevăzut la articolul precedent se aplică și în cazul încălcării
de către o navă străină, folosită în scopuri comerciale, a legislației române cu privire la zona economică exclusivă a României la Marea Neagră.
 
În acest caz, urmărirea poate începe numai când nava străină în cauză sau una din ambarcațiunile sale
se găsește în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusivă a României.
 
::Capitolul V
 
:'''Cercetarea științifică în marea teritorială a României'''
 
Art. 28. - Activitatea de cercetare științifică precum și cea de prospectare și de amenajare a navigației în marea teritorială a României se realizează de către instituțiile române de specialitate, în baza programei aprobate și cu avizul organelor române competente.
 
Art. 29. - Persoanele fizice sau juridice străine pot efectua cercetări științifice în marea teritorială a României numai cu autorizarea expresă a organelor române competente și potrivit condițiilor impuse de către acestea.


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PAR1'EA1.Nr.99 5
::Capitolul VI
Art. 19. -.Turâsdĭcutia penală la bordul unei nave
 
mb pavilionul unui stat cu care România A Încheiat
:'''Protecția mediului marin'''
Q eonventie consulară sau un alt acord similar se exercita cu respectarea prevederilor acestora.
 
Art. 20. - În exercitarea jurisdicției Remânlei, organele române competente vor putea dispune, În mnlormitate cu dispfițiile legale în vigoare reținerea.
Art. 30. - Organele române competente stabilesc reguli privind prevenirea, reducerea și menținerea sub
sau sechestrarea unei nave străine folosiți în scopuri
control a poluării mediului marin și asigură respectarea acestora în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României.
comerciale și vor putea lua măsuri de executare-silită
 
împotriva unei asemenea nave, care se găsește în marea
Art. 31. - Este interzisă, potrivit legislației în vigoare, poluarea apelor maritime interioare și a mării teritoriale, precum și a atmosferei de deasupra acestora, prin deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea de pe nave sau alte instalații plutitoare sau fixe, de pe aparate de zbor, precum și de către surse aflate pe țărm, a unor substanțe sau reziduuri de substanțe toxice, radioactive, hidrocarburi precum și a altor substanțe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor, ori pentru flora și fauna mării, sau alte reziduuri ori materiale care pot să producă pagube țărmului românesc ori să creeze obstacole în calea utilizării legitime a mării.
oeritnriaiă sau în apele maritime interioare ale Roma-
 
niei, pentru asigurarea execuüirii obligațâilcrr contractate sau a altor obligații asumate de nava șpecflvl
Art. 32. - În cazul în care există motive întemeiate se creadă că o navă folosită în scopuri comerciale, care se află în apele maritime interioare sau în marea teritorială, a încălcat prevederile legislației române sau regulile internaționale privind prevenirea, reducerea și menținerea sub control a poluării mediului marin, organele române competente sunt în drept să ceară navei respective explicații în legătură cu faptele care îi sunt imputate, precum și să inspecteze această navă în cazul în care ar refuza să prezinte explicațiile cerute sau dacă explicațiile primite nu concordă cu faptele.
În timpul trecerii sau în legătură cu trecerea sa prin
 
marea teritfireală a României, precum și pentru alte
Art. 33. - În cazul în care există dovezi neîndoielnice că o navă folosită în scopuri comerciale, care
pretenții rezultând din evenimente de navigație care
se află în apele maritime interioare sau în marea teritorială, a încălcat, în aceste ape sau în zona economică exclusivă a României, regulile prevăzute la articolele 30 și 31 și a făcut deversări de substanțe toxice sau radioactive, hidrocarburi sau de alte substanțe și reziduuri care au cauzat o paguba importantă sau care amenință cu o asemenea pagubă țărmul românesc sau resursele din apele maritime interioare și din marea teritorială, organele române competente vor putea reține nava și deschide o acțiune în legătură cu această încălcare, în conformitate cu legislația română.
au avut ca urmare avarii ale navei sau lncărcătm-B,
lau rezultând din abordaje, asistență sau salvare, ca și
pentru despăgubiri, taxe și altele asemenea.
smcrrunm c
Reguli apllubile nivelul mflille llrilna,
.unmmennr și aexuxmu vehicule mbmerfibune,
une-nm pl altor nave de mt folnclfie lmlrn urvicll
mvernamznhle
Art. 21. - Navele militare străine, nrbmaz-inele și
celelalte vehicule submersibilă, precum și navele sub
pavilion străin fotofite pentru serviți guvernamentale
pot intra m marea teritorială, în porturi și rade numai
ai aprobarea prealabilă a guvernului român, uceafinu-se cazurile de avarie sau ldăpostlre de furtună.
Aprobarea se solicită 0.1 cel puțin 30 de zile Înainte
de data: La care ar urma să aibă loc trecerea prin marea
tn:-itarială sau vizitarea |1ort1.|ri1or sau radelor, cu excepția cazurilor când între România și statul pavilionului s-a convenit altfel.
Art. 22. - Subxnarinele și celelalte vehicule:submersibile străine în tăcere prin marea teritorială sunt
lblâgate să navigheze la suprafață și al srborme pavilionul național. Cele care se vor afla în imershme
vor fi constrânse să iasă la suprafață. În cazul dn,
alin cauza unei avarii nu pot ieși la nuprafațil, acestea
lanț obligate să semnalizeze, prin toate mijloacele de-
tare situația în care se află.
Art. 28. - Dacă 0 navă militară străină. kumla legale și reglementările României în apele maritime interioare sau în marea teritorială și nu ține seama de
avertismentul ce i-a fost dat de a se conforma mestora, va fi somată să părăsească imediat marea aer!-
hrială n României.
Art 24. - Statul pavilionului va purta răspunderea pentru orlov prejudicii sau daune cauzate de către
0 navă militară străină sau de către orice altă navă
de stat folosită pentru servicii guvernamentale, precum și de către persoane care fac parte din echipajul
lfiester nave, pe timpul când nava respectivă s-a aflat
tx porturi, În apele maritime interioare și în marea telfiwill ale României.
Art. 25. - Sub rezerva exeepțiâlor prevăzute în
Secțiunea A și a condițiilor din n.rL 21-24, navele militare străine și alte nave de sunt străine folosite pentru servicii guvernamentale se bucură de imunitate de jurisdicție pe ümpul cit se află în porturi,
În apele maritime interioare și în marea teritorială ale
României.
CAPITOLUL IV
Dmpfll de urmărire În afară mării teritorială
ArL26.-0navăst:răânñioloátă¶n:mp'lcomerclalepoateflmmăritălnafanmăriitedtnrialen
României și poate fl reținută pentru a fi trasă la răspundere dată eñsfă motive întemeiate za se mweldă
ea acea navă a încălcat legile și reglernenlărfle române,
pe timpul dn I-a aflat în apele naționale, În spele
maritime interioare, În marea teritorială sau În mm
eonfilua ale Bon1nie1.
Uz-mărirea poate Începe atunci dud nava străină
lan un din ambaruațiunâle acesteia se sește în apele
maritime lateriomre, în marea teritorială sau În zona
contiguă.
Urmărire; începe dn nave străină nu se «miormează semnalului de oprire și poate continua, fără
mtrerupere, până la Intrarea navei urmărite în marea
teritorial] a praprlului său stat sau a unui alt stat.
Nava reținută conform prevederilor acestui articol
poate fl condusă până la cel mai apropiat port
mmànesc, pentru temefiarl d aplicarea de sancțiuni.
Dacă o navă u fost reținuți în:fan mării teritoriale, în finprejurărl nare nu justifică exercitarea dreptu.lv.1 de urmărire, en va fl despăgubifl pentru orice
pierdere sau dauna suferită ca urmare a acestei acțiuni.
Art. 27. - Dreptul de urrnărin prevăzut la artieolulpxeeedeutueaplicășlmeazulincăânărüdenătre
0 navă străină, folosită în scoprurl eomaciule, 1 legislația roman cu privire la mm economică exclusivă
a României ha Marea Neagră.
În acest caz, urnafiren poate începe numai când
nava străină În cauză sau una din unharcnflutile sale
le găsește în apele maritime Interioare, în marea teritorială sau În zona economică exclusivă a României.
C.AP'l'N)I-.UL V
Cercetarea științifică în marea tzrlmriali 1 României
Art. 28. - Activitatea de cercei-are Iflîlfifiă. Pre'
cum și:ea de prospecte;-e și de amenajare I lmñgflției
în marea teritorială 1 României ne realizând de către
instituțiile române de specialitate, în bul programei- aprobate și cu avizul organelor rămâne competente.
Art. 29. - Persoanele fizice sau țurldloe lkltne pot
efectua cercetări științifice În marea teritorială a
României numai cu autorizarea expresă a ar-genelor
rm-nàne curnpetente și potrivit condițiilor rldzime de
către Acestea.


6 MONITORULOFICIAL AL României,PA.R'i'l:Al,Nr.9šI
CAPITOLUL VI
Protecția mediului marin
Ark. 80. - Organele române competente stabilesc
reguli privind prevenirea, reducerea și menținerea sub
control a poluării mediului marin și asigură respectarea acestora în porturi, în apele maritime interioare
și în marea teritorială ale României.
Art. 31. - Este interzisă, potrivit legislației în
vigoare, poluarea apelor maritime interioare și a mării
teritoriale, precum și a atmosferei de deasupra acestora, prin deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea de pe nave sau alte instalații plutitoare sau fixe,
de pe aparate de zbor, precum și de către surse aflate
pe țărm, a unor substanțe sau reziduuri de substanțe
toxice, radioactive, hidrocarburi precum și a altor
substanțe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea
oamenilor, ori pentru flora și fauna mării, sau alte
reziduuri ori materiale care pot să producă pagube țărmului romanesc ori să creeze obstacole în alea utilizării legitime a mării.
Art. 32. - În cazul în care există motive întemeiate
să ee creadă că o navă folosită în scopuri comerciale,
care se află în apele maritime interioare sau în marea
teritorială, a încălcat prevederile legislației române
sau regulile internaționale privind prevenirea, reducerea și menținerea sub conlxol u poluării mediului
marin, organele romane competente sunt în drept să
ceară navei respective explicații În legătură cu faptele
care ti sunt imputate, precum și să inspected această
navă în cazul în care ar refuza să prezinte explicațiile
cerute Url dacă explicațiile primite nu eoncorclă cu
faptele.
Art. 33. - În cazul în care există dovezi neîndoielnic ca o navă iolosiiă în scopuri comerciale, care
se află în apele măr-itinie interioare sau în marea teritorială, a încălcat, în aceste ape sau în zona economică
exclusivă a României, regulile prevăzute la articolele
30 și 31 și a ficut deversări de substanțe toxice sau
radioactive, hidrocarburi sau de alte substanțe și reziduuri care au cauzat o paguba importantă sau care
amenință cu o asemenea paguba țărmul românesc sau
resursele din apele maritime interioare și din marea
teritorială, organele române competente vor putea
reține nava și deschide u acțiune în legătură cu
această încălcare, în conformitate cu legislația română.
Art. 34. - În cazul în oare în apele maritime interioare sau în marea teritorială a României are loc o
Art. 34. - În cazul în oare în apele maritime interioare sau în marea teritorială a României are loc o
coliziune de nave, o eșuare sau o altă avarie rnaritirnă,
coliziune de nave, o eșuare sau o altă avarie maritimă, iar acțiunile legate de un asemenea eveniment pot avea consecințe dăunătoare pentru apele maritime interioare și marea teritorială sau pentru țărmul
iar acțiunile legate de un asemenea eveniment pot
românesc, organele române competente sunt în drept adopte măsurile necesare, corespunzător cu paguba efectivă sau cu amenințarea pe care o reprezintă în scopul apărării împotriva poluării sau amenințării cu poluarea.
avea consecințe dăunătoare pentru apele maritime interioare și marea teritorială sau pentru țărmul
 
românesc, organele române competente sunt hi drept
::Capitolul VII
la adopte măsurile necesare, corespunzător cu paguba
 
efectivă sau cu amenințarea pe care o reprezintă în
:'''Sancțiuni'''
scopul apărării Împotriva poluării sau aznenințării cu
 
poluarea.
Art. 35. - Constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni:
CAPITOLUL VII
 
Sancțiuni
a) încălcarea interdicției prevăzute la art. 11);
Art. 35. - Constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să
 
fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni;
b) încălcarea interdicției prevăzute la art. 31, precum și aducerea ilegală, în scopul deversării, aruncării sau scufundări în apele maritime interioare ori în marea teritorială a României sau degajării în atmosfera de deasupra acestora, de pe nave sau de pe alte instalații plutitoare sau fixe, de pe aparate de zbor sau vehicule submersibile, de substanțe sau reziduuri toxice, radioactive, hidrocarburi sau alte substanțe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor ori pentru flora și fauna mării, sau alte reziduuri ori materiale care pot să producă pagube țărmului românesc ori să creeze obstacole în calea utilizării legitime a mării;
a) încălcarea interdicției prevăzute la art. ll);
 
b) încălcarea interdicției prevăzute la art. 31, precum și aducerea ilegală, în scopul deversării, aruncării
c) pescuitul industrial sau altă activitate de exploatare ilegală a resurselor naturale ale apelor maritime interioare sau ale mării teritoriale, inclusiv ale fundului mării și ale subsolului din aceste zone;
sau scufundări în apele maritime interioare ori în
 
marea teritorială a României sau degajării l.n atmosfera de deasupra acestora. de pe nave sau de pe alu
instalații plutitoare sau fixe, de pe aparate de zbor
sau vehicule submersibile, de substanțe sau reziduuri
de substanțe toxice, radioactive, hidrocarburi sau alte
substanțe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea
oamenilor ori pentru flora și fauna mării, sau alte
reziduuri ori materiale care pot să producă pagube
fiomului românesc ori să creeze obstacole în calea
utilizării legitime a mării;
c) pescuitul industrial sau altă activitate de exploatare ilegală a resurselor naturale ale apelor maritime
interioare sau ale mării teritoriale, inclusiv ale fundului mării și ale subsolului din aceste zone;
d) abordarea unei nave în apele maritime interioare, în marea teritorială ori eșuarea ei la țărm;
d) abordarea unei nave în apele maritime interioare, în marea teritorială ori eșuarea ei la țărm;
e) intrarea în porturile românești, fără aprobarea
 
organelor române competente, a navelor cu propulsie
e) intrarea în porturile românești, fără aprobarea organelor române competente, a navelor cu propulsie
nucleară;
nucleară;
Î) neprezentarea documentelor prevăzute de acordurile intemaționale pentru navele care transportă
 
substanțe radioactive sau toxice ori alte substanțe
f) neprezentarea documentelor prevăzute de acordurile internaționale pentru navele care transportă
periculoase, precum și neluarea măsurilor de predau-
substanțe radioactive sau toxice ori alte substanțe periculoase, precum și neluarea măsurilor  
fie prevăzute de aceste acorduri;
de precauție prevăzute de aceste acorduri;
g) efectuarea, fără autorizarea organelor române
 
competente, sau cu hicălcarea condițiilor stabilite în
g) efectuarea, fără autorizarea organelor române competente, sau cu încălcarea condițiilor stabilite în autorizație, a unor activități de cercetare științifică, de prospecțiuni sau a altor activități în apele maritime interioare sau în marea teritorială a României;
autorizație, a unor activități de cercetare științifică,
 
de prospecțiuni sau a altor activități în apele maritime
h) îmbarcarea sau debarcarea de persoane ori mărfuri în afara porturilor sau a locurilor unde aceste
interioare sau în marea teritorială a României;
h) îmbarcarea sau debarcarea de persoane ori mărfuri În afară porturilor sau a locurilor unde aceste
operațiuni sunt autorizate;
operațiuni sunt autorizate;
I) pătrunderea neautorizată a unei nave intr-un port
 
declarat Închis sau intr-o zonă a mării teritoriale în
i) pătrunderea neautorizată a unei nave într-un port declarat închis sau într-o zonă a mării teritoriale în care trecerea inofensivă a fost suspendată temporar;
care trecerea inofensive a fost suspendată temporar;
 
j) încălcarea restricțiilor prevăzute în art. 14;
j) încălcarea restricțiilor prevăzute în art. 14;
k) încălcarea interdicțiilor prevăzute în art. 9 lit.
k) încălcarea interdicțiilor prevăzute în art. 9 lit.
el, f) și k);
e), f) și k);
l) nerespectarea regulilor stabilite de organele
 
române competente cu privire la securitatea navigație!
l) nerespectarea regulilor stabilite de organele române competente cu privire la securitatea navigației
și la protecția cablurilor de telecomunicații și a conductelor submarine în apele maritime interioare sau
și la protecția cablurilor de telecomunicații și a conductelor submarine în apele maritime interioare sau în marea teritorială.
În marea teritorială.
 
Contzavențziile prevăzute la lit. a)-g) se sancționează cu amendă de la 100.000 la 2.000.000 lei lar cele
Contravențiile prevăzute la lit. a)-g) se sancționează cu amendă de la 100.000 la 2.000.000 lei iar cele prevăzute la lit. h)-l) cu amendă de la 10.000 la 500.000 lei, sancțiunile fiind aplicabile la locul constatării faptelor contravenționale.
prevăzute la lit. h)-l) cu amendă de la 10.000 la
 
500.000 lei, sancțiunile fiind aplicabile la locul constatării faptelor contravenționale.
Art. 36. - Dacă faptele prevăzute în art. 35 lit. a)-g) au cauzat pagube importante sau au produs
Art. 36. - Dacă faptele prevăzute În art. 35 lit.
a)-g) au cauzat pagube importante sau au produs
alte consecințe grave ori au fost săvârșite în mod repetat, sancțiunea este amenda de la 1.000.000 la
alte consecințe grave ori au fost săvârșite în mod repetat, sancțiunea este amenda de la 1.000.000 la
2.000.000 lei.
2.000.000 lei.


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PA11'1'l:AI,Nr. 99 1
Pentru faptele prevăzute în art. 35 lit. b) și c) sancțiunea poate fi, în funcție de gravitatea consecințelor și întinderea pagubelor, amenda de la 2.000.000 la 10.000.000 lei.
Pentru faptele prevăzute în art, 35 lit. b) și c) sac-
țiunea poate fi, în funcție de gravitatea consecințelor
și întinderea pagubelor, amenda de la 2.000.000 la
10.000.000 lei.
în situații deosebit de grave, organele romane competente pot dispune, ca măsuri complementare, confiscarea navei, a instalațiilor, a uneltelor de pescuit,
a aparaturii și a altor obiecte de la contravenient,
folosite la săvârșirea contravenției.
Bunurile doiĭdite prin săvârșirea contravenției se
confiscă.
Art. 37. - Nu constituie contravenție faptele prevăzute în art. 35 lit. d), li), i) și j) dacă au fost săva-
site în scopul garantării securității navei sau al salvării
de vieți omenești ori în scopul evitării unor avarii la
navă sau încărcătură.
Art. 38. - Contravențiile se constată și sancțiunea
le aplică, în conformitate cu reglementările în vigoare,
de organele de supraveghere și controlul navigației ale
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și
Amenajării Teritoriului și de către organele special
împuternicite de Ministerul Apărării Naționale, Miniateful Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul
Agriculturii și Alimentației și Ministerul Sănătății,
precum și de alte organe special împuternicite prin
lege.
Ilnpotriva procesului-verbal de contravenție se poate
face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția maritima și fluvială a Judecătoriei
Constanța. -
Art. 39. - Aplicarea amenzilor pentru contravenții
nu scutește contravenientul de obligația de despăgubire
pentru daunele pricinuite pe uscat, în apele maritime
interioare și în marea teritorială ale României, în conformitate cu legislația româna.
Art. 40. - Amenzile aplicate persoanelor fizice sau
juridice străine se plătesc în valută convertibilă, prin
transformarea amenzilor din lei în valută la cursul
de schimb oflclal din momentul sav-ieșirii contravenției.
Art. 41. - Contravențiilor prevăzute în art. 35 le
sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind
stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția
art. 25, 26 și 27 din acea lege.
Art. 42. - în cazul comiterii unor fapte pentru care
legea română prevede arestarea comandantului navei
străine sau reținerea acesteia, organele române competente vor înștiința imediat oficiul consular sau misiunea diplomatică ale statului de pavilion despre
măsurile luate.
Nava reținută și echipajul sau vor fi eliberate de
îndată ce a fost depusă o cauțiune corespunzătoare,
potrivit reglementărilor legale în vigoare. Cauțiunea
va fi stabilită în lei și se va plăti în valută convertibilă, prin transformarea sumei din lei în valuta la
cursul de schimb oficial de la data săvârșirii contravenției.
Art. 43. - Organele lvlinisherului Apărării Naționale vor asigura aplicarea prevederilor art. 21-28
și 26-27 și vor acorda sprijin altor organe de
stat competente la aplicarea unor măsuri de constrângere împotriva navelor străine în marea teritorială în
baza prevederilor prezentei legi.
CAPITOLUL VIII
Dispoziții finale
Art. 44. - Termenul mare tefitmîĭala, astfel cum
este definit în art. 1, înlocuiește termenul ape teritoriale folosit. în dispozițiile legale anterioare prezentei lege.
Art. 45. - Prezenta lege lnlra în vigoare după 90
de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial
al României.
Art. 46. - Pe data intrării m vigoare a prezentei
legi se abrogă Decretul nr. 39/1956 pentru reglementarea regimului apelor teritoriale, publicat în Buletinul
Oficial nr. 3 din 28 ianuarie 1956, precum și orice
alte dispozifii contrare.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința sa din ziua de 31 iulie 1990.
PREȘEDINTELE Senatul.t`UI
academician ALEXANDRU BIRLĂDEANTJ
Această lege iz fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința sa din ziua de 31 iulie 19.90.
PRESEDIN'I'E`LE Adunării Deputaților
MARȚIAN DAN
În temeiul art. 82 lit. na) din Decretul-lega nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și n
Președintelui României,
promulgă Legea privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale și al
zonei oontigne ale României.
PREȘEDINTELE Romamer
ION ILIESCU
București, 7 august 1990.
Nr. 17.


B MONLȚORULOFICIAL AL ROMÂNIEI, PAnTEA1,Nr.99
În situații deosebit de grave, organele române competente pot dispune, ca măsuri complementare, confiscarea navei, a instalațiilor, a uneltelor de pescuit, a aparaturii și a altor obiecte de la contravenient, folosite la săvârșirea contravenției.
ANEXĂ
 
Coordonatele GEOGRAFICI
Bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă.
:le punctelor între care sim lxasatn liniile de bază drepte, de la care este măsurată lățimea spatiile:
 
mmitime ale României
Art. 37. - Nu constituie contravenție faptele prevăzute în art. 35 lit. d), h), i) și j) dacă au fost săvârșite în scopul garantării securității navei sau al salvării de vieți omenești ori în scopul evitării unor avarii la navă sau încărcătură.
I Y - comionššiš ge<>ră-§¢e ale p„„Eia„r- li
 
1 s”g`"°””” Summa Lieamame wr mnmuame 0)
Art. 38. - Contravențiile se constată și sancțiunea se aplică, în conformitate cu reglementările în vigoare, de organele de supraveghere și controlul navigației ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului și de către organele special împuternicite de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Sănătății, precum și de alte organe special împuternicite prin lege.
I. 45° 10' 51" 29° 45' 56"
 
A f - - Ń
Împotriva procesului-verbal de contravenție se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția maritimă și fluvială a Judecătoriei Constanța.
2 45° 08' 42" | 29° 46' 20"
 
* 2 Ca la sefiflestul A
Art. 39. - Aplicarea amenzilor pentru contravenții nu scutește contravenientul de obligația de despăgubire pentru daunele pricinuite pe uscat, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României, în conformitate cu legislația română.
I B Î W
 
l S \ 44° șo' za' 29° sa 52"
Art. 40. - Amenzile aplicate persoanelor fizice sau juridice străine se plătesc în valută convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valută la cursul de schimb oficial din momentul săvârșirii contravenției.
3
 
Q Ț”-i Linia celui mai mare reflux
Art. 41. - Contravențiilor prevăzute în art. 35 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25, 26 și 27 din acea lege.
4
 
\ -
Art. 42. - În cazul comiterii unor fapte pentru care legea română prevede arestarea comandantului navei străine sau reținerea acesteia, organele române competente vor înștiința imediat oficiul consular sau misiunea diplomatică ale statului de pavilion despre măsurile luate.
4 44° 46' 52" 29° 31 48"
 
D -
Nava reținută și echipajul său vor fi eliberate de îndată ce a fost depusă o cauțiune corespunzătoare,
5 44° 43' 33" 29° 03 10"
potrivit reglementărilor legale în vigoare. Cauțiunea va fi stabilită în lei și se va plăti în valută convertibilă, prin transformarea sumei din lei în valută la cursul de schimb oficial de la data săvârșirii contravenției.
5 ' Ca la segmentul D
 
E \ f - '** '
Art. 43. - Organele ministerului Apărării Naționale vor asigura aplicarea prevederilor art. 21-22
6 44° 31' 26" 28° 52' 26"
și 26-27 și vor acorda sprijin altor organe de stat competente la aplicarea unor măsuri de constrângere împotriva navelor străine în marea teritorială în baza prevederilor prezentei legi.
G Ca la segmentul E
 
F. fm- -=f -f -- - f - +-
::Capitolul VIII
'I 44° 07' l5" 28° 41' 50"
 
` 1 Ca La segmentul F
:'''Dispoziții finale'''
G \ " - -f
 
1 B 43° 59' 14" 28” 40' 09"
Art. 44. - Termenul ''mare teritorială'', astfel cum este definit în art. 1, înlocuiește termenul ''ape teritoriale'' folosit în dispozițiile legale anterioare prezentei legi.
3 Ca la segmentul G
 
H
Art. 45. - Prezenta lege intră în vigoare după 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
9 43° 44' 2(Y' 28" 34' 51"
 
Π El'2'(;B= PARLAMENTUL IIOMĂNREI - ADUNAEB.-\ nm-!:T1i'i;;x1uu 7
Art. 46. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 39/1956 pentru reglementarea regimului apelor teritoriale, publicat în Buletinul Oficial nr. 3 din 28 ianuarie 1956, precum și orice alte dispoziții contrare.
AĂIGD Plnllăl gllhlldtlifllfi Cblnblhllul Dülflrlfié BLIMIIEIH - EIQDDI ll Dllbllflltm 51  7 Î' 7 A W
 
mm unmmn mmm. n„«-mun. nr. mmnuma ni. 1. ieewi-un 1. mm. u.-nu i
{{SemnLege|dataSenat=31 iulie 1990|presSenat=academician Alexandru Bîrlădeanu|dataAd=31 iulie 1990|presAd=Marțian Dan|numeLege=Legea privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale și al zonei contigue ale României|presRom=Ion Iliescu|dataPres=7 august 1990|nrLege=17}}
manu; cummnmn ponmnm nummn - uenmu „uemom ohmi- sneursu. PM” N" H '
 
ns. num uz. în men anul.
 
ulmflfioral Olivia! al României., Puiu I»
==== Anexă ====
nr. 99/1900. ani-ino 9 wazlnl.
 
<center>'''Coordonatele geografice ale punctelor între care sunt trasate liniile de bază drepte, de la care este măsurată lățimea spațiilor maritime ale României'''</center>
 
{|style="margin: 1em auto 1em auto"
|rowspan="2"|Segmentul
|rowspan="2"|Punctele
|colspan="2"|Coordonatele geografice ale punctelor
|-
|Latitudine (φ)
|Longitudine (λ)
|-
|rowspan="2"| A || 1 || 45° 10' 51" || 29° 45' 56"
|-
| 2 || 45° 08' 42" || 29° 46' 20"
|-
|rowspan="2"| B || 2 || colspan="2"| Ca la segmentul A
|-
| 3 || 44° 50' 28" || 29° 36' 52"
|-
|rowspan="2"| C || 3 || colspan="2" rowspan="2"| Linia celui mai mare reflux
|-
| 4  
|-
|rowspan="2"| D || 4 || 44° 46' 52" || 29° 31' 48"
|-
| 5 || 44° 43' 38" || 29° 03' 10"
|-
|rowspan="2"| E || 5 || colspan="2"| Ca la segmentul D
|-
| 6 || 44° 31' 26" || 28° 52' 26"
|-
|rowspan="2"| F || 6 || colspan="2"| Ca la segmentul E
|-
| 7 || 44° 07' 15" || 28° 41' 50"
|-
|rowspan="2"| G || 7 || colspan="2"| Ca la segmentul F
|-
| 8 || 43° 59' 14" || 28° 40' 09"
|-
|rowspan="2"| H || 8 || colspan="2"| Ca la segmentul G
|-
| 9 || 43° 44' 20" || 28° 34' 51"
|}

Versiunea curentă din 7 aprilie 2012 11:16

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0099 - Partea I - Joi, 9 august year::1990

Legi

Lege privind salarizarea funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Se aprobă salariile tarifare ale funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor, potrivit anexei, care face parte integrantă din prezenta lege.

Stabilirea categoriilor județelor, municipiilor și orașelor se aprobă de guvern.

Art. 2. - Se abrogă anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 87/1990, precum și prevederile referitoare la salarizarea secretarilor comitetelor și birourilor executive ale fostelor consilii populare din Legea nr. 57/1974.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 31 iulie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 31 iulie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea privind salarizarea funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 7 august 1990 | Nr. 16.


Anexă

Salariile tarifare ale funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor

I. Primăria municipiului București - Capitala României
Nr. crt. Funcția Lei
1. Primar general al Capitalei 11.000
2. Viceprimar 10.000
3. Secretar 9.500


II. Prefecturi ale județelor
Nr. crt. Funcția Categoria I Categoria II
1. Prefect 10.000 9.500
2. Subprefect 9.500 9.000
3. Secretar 9.000 8.500


III. Primării: municipii și sectoare ale municipiului București, orașe, comune
Funcția Cu peste 300.000 de locuitori Categoria I Categoria II Categoria III
1. Municipii
Primar 9.000 7.500 7.200 6.700
Viceprimar 3.000 7.000 6.700 6.300
Secretar 7.500 6.500 6.200 5.900


2. Orașe
Funcția Categoria I Categoria II Categoria III
Primar 6.300 6.000 5.800
Viceprimar 5.800 5.500 5.400
Secretar 5.300 5.000 4.800


3. Comune
Funcția Cu peste 15.000 locuitori între 7.001 și 15.000 de locuitori între 3.001 și 7.000 de locuitori până la 3.000 locuitori
Primar 6.000 5.050 4.650 4.650
Viceprimar 5.400 4.600 4.200 -
Secretar 4.800 4.300 4.000 4.000
Notă:
  1. Persoanele încadrate în funcțiile prevăzute în prezenta anexă beneficiază și de sporul de vechime neîntreruptă în aceeași unitate.
  2. Pentru funcțiile de conducere și de execuție din unitățile teritoriale financiare și de muncă și protecție socială se pot stabili salarii majorate cu 1-3 clase față de cele prevăzute în Legea nr. 57/1974 cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.


Lege privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale și al zonei contigue ale României

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I
Marea teritorială și apele maritime interioare ale României

Art. 1. - Marea teritorială a României cuprinde fâșia de mare adiacentă țărmului ori, după caz, apelor maritime interioare, având lățimea de 12 mile marine (22.224 m) măsurată de la liniile de bază.

Liniile de bază sunt liniile celui mai mare reflux de-a lungul țărmului sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente.

Coordonatele geografice ale punctelor între care sunt trasate liniile de bază drepte sunt prevăzute în anexă.

Limita exterioară a mării teritoriale este linia care are fiecare punct situat la o distanță de 12 mile marine măsurată de la punctul cel mai apropiat al liniilor de bază.

Art. 2. - Marea teritorială a României se delimitează de marea teritorială a statelor vecine prin înțelegeri cu fiecare dintre aceste state, în conformitate cu principiile și normele dreptului internațional.

Art. 3. - Limitele exterioare și laterale ale mării teritoriale, stabilite conform prevederilor art. 1 și 2, constituie frontiera de stat maritimă a României.

Art. 4. - Suprafețele de apă situate între țărmul mării și liniile de bază stabilite în art. 1 constituie apele maritime interioare ale României.

Art. 5. - Apele maritime interioare, marea teritorială, solul și subsolul acestora, precum și spațiul aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul României.

În aceste spații România își exercită suveranitatea în conformitate cu legislația sa internă, cu prevederile convențiilor internaționale la care este parte și ținând seama de principiile și normele dreptului internațional.

Capitolul II
Zona contiguă a României

Art. 6. - Zona contiguă a României este fâșia de mare adiacentă mării teritoriale care se întinde spre largul mării până la distanța de 24 mile marine, măsurată de la liniile de bază stabilite în art. 1.

Art. 7. - În zona sa contiguă, România exercită controlul pentru prevenirea și reprimarea încălcărilor, pe teritoriul său, a legilor și reglementărilor sale din domeniul vamal, fiscal, sanitar și al trecerii frontierei de stat.

Capitolul III
Trecerea inofensivă prin marea teritorială
Secțiunea A
Reguli aplicabile tuturor navelor străine

Art. 8. - Trecerea inofensivă a navelor străine prin marea teritorială a României se efectuează în condițiile stabilite de prezenta lege și de alte reglementări în vigoare, cu respectarea normelor dreptului internațional.

Prin „trecere” se înțelege faptul de a naviga în marea teritorială în scopul:

a) de a o traversa fără a intra în apele maritime interioare ori fără a ancora într-o radă sau a face escală într-o instalație portuară situată în afară apelor maritime interioare;

b) de a intra în apele maritime interioare și a ancora într-o radă sau a face escală într-o instalație portuară sau de a le părăsi.

Trecerea trebuie să fie neîntreruptă și rapidă. Navele vor urma drumurile maritime, șenalele și pasele recomandate, specificate de hărțile maritime și în documentele de navigație.

Pe timpul trecerii inofensive nu se permite oprirea sau ancorarea, în afara cazurilor când acestea sunt impuse de nevoile navigației, sau ca urmare a unui caz de forță majoră ori avarie, pentru salvarea persoanelor sau pentru ajutorarea navelor și aeronavelor aflate în pericol.

Art. 9. - Trecerea unei nave străine prin marea teritorială este inofensivă atât timp cât nu aduce atingere păcii, ordinii publice sau securității naționale.

Se consideră că trecerea aduce atingere păcii, ordinii publice sau securității naționale dacă o asemenea navă desfășoară, în marea teritorială sau în apele maritime interioare, una dintre următoarele activități:

a) amenințarea cu forța sau folosirea forței împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a României sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internațional;

b) manevre sau exerciții cu arme de orice fel;

c) culegerea de informații în detrimentul apărării sau securității naționale;

d) propaganda care prejudiciază interesele apărării sau ale securității naționale;

e) decolarea de pe nave, apuntarea sau îmbarcarea pe nave a oricărui fel de aparate de zbor;

f) lansarea, debarcarea sau îmbarcarea de tehnică militară, scafandri, submarine, alte vehicule submersibile și orice alte instalații în măsură să execute cercetări subacvatice;

g) îmbarcarea sau debarcarea de mărfuri, fonduri bănești sau de persoane, contrar legilor și reglementărilor în vigoare;

h) poluarea deliberată și gravă, de orice natură, a apei și atmosferei;

i) orice activitate de pescuit;

j) orice activitate de cercetări științifice, arheologice sau ridicări hidrografice;

k) orice activitate care se desfășoară cu încălcarea reglementărilor internaționale în domeniul radiocomunicațiilor sau care poate perturba funcționarea sistemelor de comunicații sau a oricărui alt echipament sau instalații;

l) orice altă activitate care nu are o legătură directă cu trecerea sau care se desfășoară cu încălcarea condițiilor prevăzute în prezenta lege.

Art. 10. - În marea teritorială, în apele maritime interioare și în porturile României este interzis accesul oricărei nave care are la bord arme nucleare, chimice, alte arme de distrugere în masă, sau care transportă asemenea arme sau muniție pentru acestea, precum și orice alte mărfuri sau produse interzise de legile României.

Art. 11. - Navele străine cu propulsie nucleară pot intra în rade sau în porturi numai cu aprobarea prealabilă a organelor române competente, care va fi solicitată cu cel puțin 30 de zile înainte de data intrării.

Art. 12. - Navele străine cu propulsie nucleară și navele care transportă substanțe radioactive sau alte substanțe periculoase sunt obligate, atunci când se află în trecere prin marea teritorială, să aibă asupra lor documentele prevăzute de acordurile internaționale pentru aceste nave și încărcătura pe care o transportă.

Art. 13. - Controlul documentelor de siguranță a navelor cu propulsie nucleară și a navelor care transportă substanțe radioactive sau alte substanțe periculoase, controlul dozimetric și celelalte controale legate de protecția mediului înconjurător se execută de organele române competente, în locuri stabilite de către acestea. Pe timpul staționării navelor în porturi sau în rade pot fi executate controale suplimentare.

Dacă în urma controlului se constată că prezența unei nave poate duce la consecințe periculoase, organele române competente pot dispune ca, într-un termen stabilit, nava respectivă să părăsească marea teritorială.

Art. 14. - Navele străine aflate în trecere prin marea teritorială sau staționate în rade ori în porturi nu vor folosi mijloacele de navigație radio, aparatura hidroacustică și de radiocomunicații, sistemele electronice și optice de observare decât pentru necesitățile navigației și staționării la ancoră, precum și pentru a comunica cu autoritățile portuare și a realiza traficul radio, în clar sau folosind coduri, cu stațiile românești de pe uscat potrivit regulilor și procedurilor prevăzute în Regulamentul radiocomunicațiilor care este anexă la Convenția internațională a telecomunicațiilor.

Art. 15. - Organele române competente vor lua măsurile necesare pentru a preveni orice încălcare a condițiilor stabilite prin reglementările în vigoare cu privire la admiterea navelor străine în apele maritime interioare sau la instalațiile portuare și vor folosi orice mijloace legale, inclusiv de constrângere pentru a împiedica trecerea oricărei nave străine prin apele maritime interioare sau marea teritorială, dacă această trecere nu este inofensivă.

Art. 16. - Organele române competente pot suspenda temporar, în anumite zone ale mării teritoriale, trecerea inofensivă a navelor străine, ori de câte ori această suspendare este cerută de asigurarea securității țării sau este necesară pentru a se putea executa exerciții militare.

Măsurile de suspendare a trecerii inofensive prevăzute în alineatul precedent vor fi publicate în „avize pentru navigatori” emise de organele române competente.

Secțiunea B
Reguli aplicabile navelor străine folosite în scopuri comerciale

Art. 17. - Jurisdicția penală a României se aplică cu privire la orice infracțiune săvârșită pe teritoriul român de către persoane îmbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, precum și cu privire la orice infracțiune săvârșită la bordul unei asemenea nave, pe timpul când aceasta se află în porturile românești sau în apele maritime interioare.

Jurisdicția penală a României nu se va exercita la bordul unei nave străine folosite în scopuri comerciale, care trece prin marea teritorială, cu privire la o infracțiune săvârșită la bordul acesteia, cu excepția cazurilor când:

a) infracțiunea a fost săvârșită de un cetățean român sau de o persoană fără cetățenie care are domiciliul pe teritoriul României;

b) infracțiunea este îndreptată împotriva intereselor României sau împotriva unui cetățean român, ori a unei persoane rezidente pe teritoriul României;

c) infracțiunea este de natură să tulbure ordinea și liniștea publică în țară sau ordinea în marea teritorială;

d) exercitarea jurisdicției române este necesară pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de substanțe psihotrope;

e) asistența autorităților române a fost cerută, în scris, de căpitanul navei ori de un agent diplomatic sau un funcționar consular al cărui pavilion îl arborează nava.

Art. 18. - Jurisdicția penală a României se aplică și în cazul încălcării legislației române în vigoare cu privire la zona economică exclusivă a României în Marea Neagră de către persoane îmbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, dacă faptele sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracțiuni.

Art. 19. - Jurisdicția penală la bordul unei nave sub pavilionul unui stat cu care România a încheiat o convenție consulară sau un alt acord similar se exercită cu respectarea prevederilor acestora.

Art. 20. - În exercitarea jurisdicției României, organele române competente vor putea dispune, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare reținerea sau sechestrarea unei nave străine folosite în scopuri comerciale și vor putea lua măsuri de executare silită împotriva unei asemenea nave, care se găsește în marea teritorială sau în apele maritime interioare ale României, pentru asigurarea executării obligațiilor contractuale sau a altor obligații asumate de nava respectivă în timpul trecerii sau în legătură cu trecerea sa prin marea teritorială a României, precum și pentru alte pretenții rezultând din evenimente de navigație care au avut ca urmare avarii ale navei sau încărcăturii, sau rezultând din abordaje, asistență sau salvare, ca și pentru despăgubiri, taxe și altele asemenea.

Secțiunea C
Reguli aplicabile navelor militare străine, submarinelor și celorlalte vehicule submersibile precum și altor nave de stat folosite pentru servicii guvernamentale

Art. 21. - Navele militare străine, submarinele și celelalte vehicule submersibile, precum și navele sub pavilion străin folosite pentru servicii guvernamentale pot intra în marea teritorială, în porturi și rade numai cu aprobarea prealabilă a guvernului român, exceptându-se cazurile de avarie sau adăpostire de furtună.

Aprobarea se solicită cu cel puțin 30 de zile înainte de data la care ar urma să aibă loc trecerea prin marea teritorială sau vizitarea porturilor sau radelor, cu excepția cazurilor când între România și statul pavilionului s-a convenit altfel.

Art. 22. - Submarinele și celelalte vehicule submersibile străine în trecere prin marea teritorială sunt obligate să navigheze la suprafață și să arboreze pavilionul național. Cele care se vor afla în imersiune vor fi constrânse să iasă la suprafață. În cazul când, din cauza unei avarii nu pot ieși la suprafață, acestea sunt obligate să semnalizeze, prin toate mijloacele necesare situația în care se află.

Art. 23. - Dacă o navă militară străină încalcă legile și reglementările României în apele maritime interioare sau în marea teritorială și nu ține seama de avertismentul ce i-a fost dat de a se conforma acestora, va fi somată să părăsească imediat marea teritorială a României.

Art 24. - Statul pavilionului va purta răspunderea pentru orice prejudicii sau daune cauzate de către o navă militară străină sau de către orice altă navă de stat folosită pentru servicii guvernamentale, precum și de către persoane care fac parte din echipajul acestor nave, pe timpul când nava respectivă s-a aflat în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României.

Art. 25. - Sub rezerva excepțiilor prevăzute în Secțiunea A și a condițiilor din art. 21-24, navele militare străine și alte nave de stat străine folosite pentru servicii guvernamentale se bucură de imunitate de jurisdicție pe timpul cât se află în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României.

Capitolul IV
Dreptul de urmărire în afara mării teritoriale

Art. 26. - O navă străină folosită în scopuri comerciale poate fi urmărită în afara mării teritoriale a României și poate fi reținută pentru a fi trasă la răspundere dacă există motive întemeiate să se creadă că aceea navă a încălcat legile și reglementările române, pe timpul cât s-a aflat în apele naționale, în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona contiguă a României.

Urmărirea poate începe atunci când nava străină sau una din ambarcațiunile acesteia sosește în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona contiguă.

Urmărirea începe când nava străină nu se conformează semnalului de oprire și poate continua, fără întrerupere, până la intrarea navei urmărite în marea teritorială a propriului său stat sau a unui alt stat.

Nava reținută conform prevederilor acestui articol poate fi condusă până la cel mai apropiat port românesc, pentru cercetări și aplicarea de sancțiuni.

Dacă o navă a fost reținută în afara mării teritoriale, în împrejurări care nu justifică exercitarea dreptului de urmărire, ea va fi despăgubită pentru orice pierdere sau daună suferită ca urmare a acestei acțiuni.

Art. 27. - Dreptul de urmărire prevăzut la articolul precedent se aplică și în cazul încălcării de către o navă străină, folosită în scopuri comerciale, a legislației române cu privire la zona economică exclusivă a României la Marea Neagră.

În acest caz, urmărirea poate începe numai când nava străină în cauză sau una din ambarcațiunile sale se găsește în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusivă a României.

Capitolul V
Cercetarea științifică în marea teritorială a României

Art. 28. - Activitatea de cercetare științifică precum și cea de prospectare și de amenajare a navigației în marea teritorială a României se realizează de către instituțiile române de specialitate, în baza programei aprobate și cu avizul organelor române competente.

Art. 29. - Persoanele fizice sau juridice străine pot efectua cercetări științifice în marea teritorială a României numai cu autorizarea expresă a organelor române competente și potrivit condițiilor impuse de către acestea.

Capitolul VI
Protecția mediului marin

Art. 30. - Organele române competente stabilesc reguli privind prevenirea, reducerea și menținerea sub control a poluării mediului marin și asigură respectarea acestora în porturi, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României.

Art. 31. - Este interzisă, potrivit legislației în vigoare, poluarea apelor maritime interioare și a mării teritoriale, precum și a atmosferei de deasupra acestora, prin deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea de pe nave sau alte instalații plutitoare sau fixe, de pe aparate de zbor, precum și de către surse aflate pe țărm, a unor substanțe sau reziduuri de substanțe toxice, radioactive, hidrocarburi precum și a altor substanțe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor, ori pentru flora și fauna mării, sau alte reziduuri ori materiale care pot să producă pagube țărmului românesc ori să creeze obstacole în calea utilizării legitime a mării.

Art. 32. - În cazul în care există motive întemeiate să se creadă că o navă folosită în scopuri comerciale, care se află în apele maritime interioare sau în marea teritorială, a încălcat prevederile legislației române sau regulile internaționale privind prevenirea, reducerea și menținerea sub control a poluării mediului marin, organele române competente sunt în drept să ceară navei respective explicații în legătură cu faptele care îi sunt imputate, precum și să inspecteze această navă în cazul în care ar refuza să prezinte explicațiile cerute sau dacă explicațiile primite nu concordă cu faptele.

Art. 33. - În cazul în care există dovezi neîndoielnice că o navă folosită în scopuri comerciale, care se află în apele maritime interioare sau în marea teritorială, a încălcat, în aceste ape sau în zona economică exclusivă a României, regulile prevăzute la articolele 30 și 31 și a făcut deversări de substanțe toxice sau radioactive, hidrocarburi sau de alte substanțe și reziduuri care au cauzat o paguba importantă sau care amenință cu o asemenea pagubă țărmul românesc sau resursele din apele maritime interioare și din marea teritorială, organele române competente vor putea reține nava și deschide o acțiune în legătură cu această încălcare, în conformitate cu legislația română.

Art. 34. - În cazul în oare în apele maritime interioare sau în marea teritorială a României are loc o coliziune de nave, o eșuare sau o altă avarie maritimă, iar acțiunile legate de un asemenea eveniment pot avea consecințe dăunătoare pentru apele maritime interioare și marea teritorială sau pentru țărmul românesc, organele române competente sunt în drept să adopte măsurile necesare, corespunzător cu paguba efectivă sau cu amenințarea pe care o reprezintă în scopul apărării împotriva poluării sau amenințării cu poluarea.

Capitolul VII
Sancțiuni

Art. 35. - Constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni:

a) încălcarea interdicției prevăzute la art. 11);

b) încălcarea interdicției prevăzute la art. 31, precum și aducerea ilegală, în scopul deversării, aruncării sau scufundări în apele maritime interioare ori în marea teritorială a României sau degajării în atmosfera de deasupra acestora, de pe nave sau de pe alte instalații plutitoare sau fixe, de pe aparate de zbor sau vehicule submersibile, de substanțe sau reziduuri toxice, radioactive, hidrocarburi sau alte substanțe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor ori pentru flora și fauna mării, sau alte reziduuri ori materiale care pot să producă pagube țărmului românesc ori să creeze obstacole în calea utilizării legitime a mării;

c) pescuitul industrial sau altă activitate de exploatare ilegală a resurselor naturale ale apelor maritime interioare sau ale mării teritoriale, inclusiv ale fundului mării și ale subsolului din aceste zone;

d) abordarea unei nave în apele maritime interioare, în marea teritorială ori eșuarea ei la țărm;

e) intrarea în porturile românești, fără aprobarea organelor române competente, a navelor cu propulsie nucleară;

f) neprezentarea documentelor prevăzute de acordurile internaționale pentru navele care transportă substanțe radioactive sau toxice ori alte substanțe periculoase, precum și neluarea măsurilor de precauție prevăzute de aceste acorduri;

g) efectuarea, fără autorizarea organelor române competente, sau cu încălcarea condițiilor stabilite în autorizație, a unor activități de cercetare științifică, de prospecțiuni sau a altor activități în apele maritime interioare sau în marea teritorială a României;

h) îmbarcarea sau debarcarea de persoane ori mărfuri în afara porturilor sau a locurilor unde aceste operațiuni sunt autorizate;

i) pătrunderea neautorizată a unei nave într-un port declarat închis sau într-o zonă a mării teritoriale în care trecerea inofensivă a fost suspendată temporar;

j) încălcarea restricțiilor prevăzute în art. 14;

k) încălcarea interdicțiilor prevăzute în art. 9 lit. e), f) și k);

l) nerespectarea regulilor stabilite de organele române competente cu privire la securitatea navigației și la protecția cablurilor de telecomunicații și a conductelor submarine în apele maritime interioare sau în marea teritorială.

Contravențiile prevăzute la lit. a)-g) se sancționează cu amendă de la 100.000 la 2.000.000 lei iar cele prevăzute la lit. h)-l) cu amendă de la 10.000 la 500.000 lei, sancțiunile fiind aplicabile la locul constatării faptelor contravenționale.

Art. 36. - Dacă faptele prevăzute în art. 35 lit. a)-g) au cauzat pagube importante sau au produs alte consecințe grave ori au fost săvârșite în mod repetat, sancțiunea este amenda de la 1.000.000 la 2.000.000 lei.

Pentru faptele prevăzute în art. 35 lit. b) și c) sancțiunea poate fi, în funcție de gravitatea consecințelor și întinderea pagubelor, amenda de la 2.000.000 la 10.000.000 lei.

În situații deosebit de grave, organele române competente pot dispune, ca măsuri complementare, confiscarea navei, a instalațiilor, a uneltelor de pescuit, a aparaturii și a altor obiecte de la contravenient, folosite la săvârșirea contravenției.

Bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă.

Art. 37. - Nu constituie contravenție faptele prevăzute în art. 35 lit. d), h), i) și j) dacă au fost săvârșite în scopul garantării securității navei sau al salvării de vieți omenești ori în scopul evitării unor avarii la navă sau încărcătură.

Art. 38. - Contravențiile se constată și sancțiunea se aplică, în conformitate cu reglementările în vigoare, de organele de supraveghere și controlul navigației ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului și de către organele special împuternicite de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Sănătății, precum și de alte organe special împuternicite prin lege.

Împotriva procesului-verbal de contravenție se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția maritimă și fluvială a Judecătoriei Constanța.

Art. 39. - Aplicarea amenzilor pentru contravenții nu scutește contravenientul de obligația de despăgubire pentru daunele pricinuite pe uscat, în apele maritime interioare și în marea teritorială ale României, în conformitate cu legislația română.

Art. 40. - Amenzile aplicate persoanelor fizice sau juridice străine se plătesc în valută convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valută la cursul de schimb oficial din momentul săvârșirii contravenției.

Art. 41. - Contravențiilor prevăzute în art. 35 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25, 26 și 27 din acea lege.

Art. 42. - În cazul comiterii unor fapte pentru care legea română prevede arestarea comandantului navei străine sau reținerea acesteia, organele române competente vor înștiința imediat oficiul consular sau misiunea diplomatică ale statului de pavilion despre măsurile luate.

Nava reținută și echipajul său vor fi eliberate de îndată ce a fost depusă o cauțiune corespunzătoare, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Cauțiunea va fi stabilită în lei și se va plăti în valută convertibilă, prin transformarea sumei din lei în valută la cursul de schimb oficial de la data săvârșirii contravenției.

Art. 43. - Organele ministerului Apărării Naționale vor asigura aplicarea prevederilor art. 21-22 și 26-27 și vor acorda sprijin altor organe de stat competente la aplicarea unor măsuri de constrângere împotriva navelor străine în marea teritorială în baza prevederilor prezentei legi.

Capitolul VIII
Dispoziții finale

Art. 44. - Termenul mare teritorială, astfel cum este definit în art. 1, înlocuiește termenul ape teritoriale folosit în dispozițiile legale anterioare prezentei legi.

Art. 45. - Prezenta lege intră în vigoare după 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Art. 46. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 39/1956 pentru reglementarea regimului apelor teritoriale, publicat în Buletinul Oficial nr. 3 din 28 ianuarie 1956, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 31 iulie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 31 iulie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale și al zonei contigue ale României și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 7 august 1990 | Nr. 17.


Anexă

Coordonatele geografice ale punctelor între care sunt trasate liniile de bază drepte, de la care este măsurată lățimea spațiilor maritime ale României
Segmentul Punctele Coordonatele geografice ale punctelor
Latitudine (φ) Longitudine (λ)
A 1 45° 10' 51" 29° 45' 56"
2 45° 08' 42" 29° 46' 20"
B 2 Ca la segmentul A
3 44° 50' 28" 29° 36' 52"
C 3 Linia celui mai mare reflux
4
D 4 44° 46' 52" 29° 31' 48"
5 44° 43' 38" 29° 03' 10"
E 5 Ca la segmentul D
6 44° 31' 26" 28° 52' 26"
F 6 Ca la segmentul E
7 44° 07' 15" 28° 41' 50"
G 7 Ca la segmentul F
8 43° 59' 14" 28° 40' 09"
H 8 Ca la segmentul G
9 43° 44' 20" 28° 34' 51"