Monitorul Oficial 273/1992
Monitorul Oficial al României
Anul IV, Nr. issue::0273 - Partea I - Marți, 3 noiembrie year::1992
Hotărâri ale Guvernului României
Guvernul României
Hotărâre privind divizarea societăților comerciale „Autotitan” - S.A. București, „Termoenerg” - S.A. București și „Scimum” - S.A. Medgidia
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă, conform hotărârilor împuterniciților statului din 30 aprilie 1992, din 23 martie 1992 și din 1 iunie 1992, divizarea societăților comerciale „Autotitan”[1] - S.A. București, „Termoenerg” - S.A. București și „Scimum” - S.A. Medgidia cu capital integral de stat și înființarea societăților comerciale pe acțiuni, ca persoane juridice, cu denumirea, sediul, obiectul de activitate și capitalul social prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 2. - Societățile comerciale pe acțiuni, înființate ca urmare a divizării, se vor organiza și vor funcționa în conformitate cu legislația în vigoare și cu statutele proprii prevăzute în anexa nr. 2 (2,1.-2.4.)[2].
Art. 3. - Capitalul social al societăților comerciale înființate ca urmare a divizării s-a stabilit pe baza indicatorilor raportați la 31 martie 1992.
Activul și pasivul se preiau de societățile comerciale nou-înființate pe bază de protocol.
Art. 4. - Capitalul social al societăților comerciale „Autotitan” - S.A. București, „Termoenerg” - S.A. București, prevăzută la pct. 66 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1272/1990 și „Scimum” - S.A. Medgidia, prevăzută la pct. 29 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1327/1990, se diminuează corespunzător cu partea din valoarea capitalului social transmisă societăților nou înființate prin divizare.
Art. 5. - Societățile comerciale nou-înființate își vor definitiva capitalul social pe baza reevaluării patrimoniului în condițiile prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr. 26/1992.
Art. 6. - La înființare, societățile comerciale nou-înființate vor prelua personalul aferent activităților desprinse din cadrul societăților comerciale „Autotitan” - S.A. București, „Termoenerg” - S.A. București și „Scimum” - S.A. Medgidia.
Personalul astfel preluat se consideră transferat.
Art. 7. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 8. - Ministerul Industriei va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
Contrasemnează: Ministrul industriei, Dan Constantinescu
Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu
Ministrul Bugetului, veniturilor statului și controlului financiar, Florian Bercea
Anexa nr. 1
Lista societăților comerciale care se înființează în baza Legii nr. 31/1990 prin desprinderea din societăți comerciale pe acțiuni
| Nr. crt. | Denumirea societății comerciale | Forma juridică | Sediul, localitatea, județul | Principalul obiect - de activitate | Capitalul social - mii. lei - —————— Structura cf. bilanțului la 31.03.1992 |
Denumirea unității și societatea din care s-a desprins |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| 1. | Societatea Comercială „Special Transport” - S.A. | societate comercială pe acțiuni | București, calea Griviței nr. 357, sector 1 | Transportul de mărfuri și călători, transporturi agabaritice cu trailere de capacitate între 20-240 t, de produse crio-genice și speciale, inclusiv asistență tehnică și service în țară și străinătate. | 50,6 —————— 30,5 + 20,1 |
Autobaza nr. 2 din cadrul Societății Comerciale „Autotitan” - S.A. București |
| 2. | Societatea Comercială „Promoterm” - S.A. | societate comercială pe acțiuni | București, B-dul Muncii nr. 177, sector 3 | Proiectarea, producerea și comercializarea cazanelor industriale, mici și mijlocii pentru abur industrial și apă fierbinte, utilajelor și echipamentelor energetice și alte industrii, inclusiv montajul, reparații, asistență tehnică și service în țară și străinătate. | 38,9 —————— 12,9 + 26,0 |
Filiala de echipamente și sub-ansamble tehnologice din cadrul Societății Comerciale „Termoenerg” - S.A. București |
| 3. | Societatea Comercială „Olterm” - SA. | societate comercială pe acțiuni | Craiova, prelungirea Severinului nr. 187, județul Dolj | Executarea și comercializarea în țara și străinătate a lucrărilor de montaj, reparații la utilajele și instalațiile energetice, metalurgice, chimice, petrochimice, transporturi, lucrări de construcții-montaj, modernizări activitate de transport, inclusiv servicii și asistență tehnică. | 42,2 —————— 18,4 + 23,8 |
Filiala Oltenia din cadrul Societății Comerciale „Termoenerg” - S.A. București |
| 4. | Societatea Comercială „Metalica Medgidia” - S.A. | societate Comercială pe acțiuni | Medgidia, str. Independenței nr. 12, județul Constanța | Proiectarea, producerea și comercializarea în țară și străinătate a bunurilor de larg consum, caielelor, construcțiilor metalice,, pieselor turnate din fontă, articolelor de camping, pieselor de schimb, cardanelor agricole, inclusiv servicii și asistență tehnică. | 25,1 —————— 24,2 + 0,9 |
Secția de bunuri de larg consum din cadrul S.C. „Scimum” - S.A. Medgidia |
Anexa nr. 2
Statutul [3] Societății Comerciale „...........” - S.A.
Capitolul I
Denumirea, forma juridică, sediul, durata
Articolul 1
Denumirea societății
Denumirea societății este Societatea Comercială „......................” - SA.
În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acțiuni sau inițialele „S.A.”, de capitalul social și numărul de înregistrare.
Articolul 2
Forma juridică a societății
Societatea Comercială „...........” - S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate1 cu legile române și cu prezentul statut.
Articolul 3
Sediul societății
Sediul societății este în România, .................................... Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.
Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții situate și în alte localități din țară și străinătate.
Articolul 4
Durata societății
Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Registrul comerțului.
Capitolul II
Scopul și obiectul de activitate ale societății
Articolul 5
Scopul societății este: ......................................................
Articolul 6
Obiectul de activitate al societății este: .................................................
Capitolul III
Capitalul social, acțiunile
Articolul 7
Capitalul social
Capitalul social inițial este fixat la suma de ........ lei, împărțit în acțiuni nominative în valoare nominală de 5.000 lei fiecare, în întregime subscrise de acționar.
Capitalul social inițial împărțit în acțiuni nominative de 5.000 lei fiecare, este în întregime subscris de statul român, în calitate de acționar unic și vărsat în întregime Ia data constituirii societății.
Capitalul social inițial este deținut integral de statul român, ca acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, române sau străine, în condițiile legii.
Articolul 8
Acțiunile
Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.
Acțiunile vor purta timbrul sec al societății și semnătura a doi administratori.
Societatea va ține evidența acțiunilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație, care se păstrează la sediul societății.
Articolul 9
Reducerea sau mărirea capitalului social
Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
Articolul 10
Drepturi și obligații decurgând din acțiuni
Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari, potrivit legii, conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi aleși în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, respectiv alte drepturi prevăzute în statut.
Deținerea acțiunii implică adeziunea de drept la statut.
Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.
Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin.
Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din beneficiul societății ce i se va repartiza de către adunarea generală a acționarilor sau a cotei-părți cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuate în condițiile prezentului statut.
Articolul 11
Cesiunea acțiunilor
Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.
Cesiunea parțială sau totală a acțiunilor între acționari sau terți se face în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.
Articolul 12
Pierderea acțiunilor
În cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public faptul prin presă, în cel puțin 2 ziare de largă circulație, din localitatea în care se află sediul societății. După 6 luni va putea obține un duplicat al acțiunii.
Capitolul IV
Adunarea generală a acționarilor
Articolul 13
Atribuții
Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății, care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.
Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare și au următoarele atribuții principale:
a) aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi, precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;
b) aleg membrii consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanți, le stabilesc remunerarea, îi descarcă de activitate și îi revocă;
c) aleg directorul general, îl descarcă de activitate și îl revocă; directorul general este și președintele consiliului de administrație;
d) stabilesc salarizarea personalului angajat, în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege;
e) stabilesc nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administrație, directorului general, a membrilor comitetului de direcție și ai comisiei de cenzori, în conformitate cu prevederile legii;
f) stabilesc bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul următor;
g) examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi după analizarea raportului consiliului de administrație și al comisiei de cenzori, aprobă repartizarea profitului;
h) hotărăsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilesc competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a garanțiilor; aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate;
i) hotărăsc cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale și agenții;
j) hotărăsc cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de acțiuni sau a valorii nominale a acestora, precum și la cesiunea acțiunilor;
k) hotărăsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății;
1) hotărăsc cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății;
m) analizează rapoartele consiliului de administrație privind stadiul și perspectivele societății cu referire la profit și dividende, poziția pe piața internă și internațională, nivelul tehnic,- calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;
n) hotărăsc cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, directorului general și a cenzorilor, pentru paguba pricinuită societății;
o) hotărăsc în orice alte probleme privind societatea.
Hotărârile în problemele prevăzute la litera 1) vor putea fi aduse la îndeplinire numai după aprobarea lor de către organul care a aprobat constituirea societății, în perioada în care statul este acționar unic.
Atribuțiile adunărilor generale ordinare și extraordinare ale acționarilor se diferențiază potrivit legii.
Articolul 14
Convocarea adunării generale a acționarilor
Adunarea generală a acționărilor se convoacă. de președintele consiliului de administrație sau de unul dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de președinte.
Adunările generale ordinare au loc cel puțin o dată pe an, la 2 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, pentru examinarea bilanțului și a contului de profit și pierderi pe anul precedent și pentru stabilirea programului de activitate și a bugetului pe anul în curs.
Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acționarilor, reprezentând cel puțin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății.
Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispozițiile din statut, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.
Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României și într-unui din ziarele de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.
Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunării.
Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.
Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în alt loc din aceeași localitate.
Articolul 15
Organizarea adunării generale a acționarilor
Adunarea generală ordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generală extraordinară este constituită valabil și poate lua hotărâri, dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generală a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte.
Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, un secretar care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării.
Procesul-verbal al adunării se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care 1-a întocmit.
La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții salariaților.
Articolul 16
Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acționarilor
Hotărârile adunării generale se iau prin vot deschis.
Acționarii votează, de regulă, prin ridicarea mâinii.
La propunerea persoanei care prezidează, sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentați, ce dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.
Hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați.
Articolul 17
În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor fi exercitate de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, numiți potrivit legii.
Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare și funcționare, aprobat de organul care a înființat societatea.
Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat își vor înceta activitatea de drept, la data la care se va ține ședința de constituire a adunării generale a acționarilor.
Capitolul V
Consiliul de administrație
Articolul 18
Organizare
Societatea pe acțiuni este administrată de către consiliul de administrație compus din 3 administratori, aleși de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acționari.
Când se creează un loc vacant în consiliul de administrație, adunarea generală a acționarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant. Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.
Sunt incompatibile cu calitatea de membru ai consiliului de administrație, comisiei de cenzori și director, persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale.
Până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către terțe persoane fizice sau juridice, consiliul de administrație al societății comerciale va fi numit de către împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul ministerului de resort.
Consiliul de administrație este condus de un președinte.
Componența consiliului de administrație se stabilește de adunarea generală a acționarilor.
La prima ședință, consiliul de administrație alege, dintre membrii săi, un președinte și un vicepreședinte.
Consiliul de administrație se întrunește la sediul societății, ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi. El, este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte. Președintele numește un secretar, fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.
Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin 1/2 din numărul membrilor consiliului de administrație și deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți.
Dezbaterile consiliului de administrație au loc conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de președinte, cu cel puțin 15 zile înainte. Acestea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se înscrie într-un registru sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație. Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de secretar.
Consiliul de administrație poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate și poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.
În relațiile cu terți, societatea este reprezentată de către președintele consiliului de administrație pe baza și în limitele împuternicirilor date de adunarea generală a acționarilor sau, în lipsa lui, de către vicepreședinte. Cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți.
Membrii consiliului de administrație vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societății, în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferă.
Președintele consiliului de administrație este obligat să pună la dispoziția acționarilor și comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societății.
Membrii consiliului de administrație răspund individual sau solidar, după caz, față de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greșeli în administrarea societății. În astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărârea adunării generale a acționarilor.
Articolul 19
Atribuțiile consiliului de administrație
Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:
a) angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;
b) stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;
e) aprobă operațiunile de încasări și plăți, potrivit competențelor acordate;
d) aprobă operațiunile de cumpărare și vânzare de bunuri, potrivit competențelor acordate;
e) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);
f) stabilește tactica și strategia de marketing;
g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competențelor acordate;
h) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de activitate și proiectul de buget al societății pe anul în curs;
i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generala a acționarilor.
Capitolul VI
Articolul 20
Comitetul de direcție
Consiliul de administrație poate delega o parte din atribuțiile sale unui comitet de direcție, fixându-i în același timp și salariile, potrivit legii.
La societățile ce au regimul celor cu capital integral de stat, atribuția prevăzută la alineatul de mai sus se execută cu acordul ministerului de resort.
Președintele îndeplinește și funcția de director general, asigurând conducerea curentă a societății, aduce la îndeplinire deciziile consiliului de administrație, în limitele activității societății.
Deciziile comitetului de direcție se iau cu majoritatea absolută a voturilor membrilor săi.
Comitetul de direcție este obligat să prezinte la fiecare ședință a consiliului de administrație, registrul său de deliberări.
În comitetul de direcție votul nu poate fi dat prin delegație.
Capitolul VII
Gestiunea societății
Articolul 21
Comisia de cenzori
Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori, formată din 3 membri, care trebuie să fie asociați, cu excepția cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generală a acționarilor.
În perioada în care statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Economiei și Finanțelor.
Adunarea generală alege, de asemenea, același număr de cenzori supleanți, care vor înlocui în condițiile legii pe cenzorii titulari.
Pentru a putea exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.
Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:
a) în cursul exercițiului economico-financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează consiliul de administrație asupra neregulilor constatate;
b) la încheierea exercițiului economico-financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de administrație asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris;
c) la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;
d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și obiectului societății.
Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale.
Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de consiliul de administrație, în cazul în care. capitalul social s-a diminuat cu mat mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepția primilor 2 ani de la constituirea societății, sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situații privind încălcarea dispozițiilor legale și statutare.
Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori, precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.
Cenzorii și cenzorii supleanți se numesc pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși; numărul cenzorilor trebuie să fie impar.
Sunt incompatibile cu calitatea de cenzori persoanele care intră sub incidența art. 18 alin. 3, precum și cei care sunt rude sau afini până la al patrulea grad sau soții administratorilor, cei care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decât aceea de cenzor, un salariu sau o remunerație de la administratori sau de la societate.
Capitolul VIII
Activitatea societății
Articolul 22
Exercițiul economico-financiar
Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exercițiu începe la data constituirii societății.
Articolul 23
Personalul societății
Personalul de conducere al societății și cenzorii sunt aleși de adunarea generală a acționarilor, în perioada cât statul este acționar unic, personalul de conducere și cenzorii vor fi numiți de împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul ministerului de resort.
Restul personalului este angajat de către consiliul de administrație sau de către directorul general al societății comerciale.
Până la aprobarea legislației în domeniu, salarizarea se face conform legislației în vigoare.
Plata salariilor, impozitelor pe acestea și a cotei de asigurări sociale se va face potrivit legii.
Drepturile și obligațiile personalului societății sunt stabilite de către consiliul de administrație sau de către directorul general al societății comerciale.
Articolul 24
Amortizarea fondurilor fixe
Consiliul de administrație stabilește, în condițiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.
Articolul 25
Evidența contabilă și bilanțul contabil
Societatea va ține evidența contabilă, în lei, va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi, având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Bilanțul și contul de profit și pierderi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, conform legii.
Articolul 26
Calculul și repartizarea profitului
Profitul societății se stabilește pe baza bilanțului aprobat de adunarea generală a acționarilor. Profitul impozabil se stabilește în condițiile legii.
Din profitul societății rămas după plata impozitelor pe profit se pot constitui fonduri destinate modernizării, cercetării și dezvoltării de produse noi, investițiilor.
Societatea își constituie fond de rezervă și alte fonduri în condițiile legii.
Plata dividendelor cuvenite acționarilor se face de societate, în condițiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanțului de către adunarea generală a acționarilor.
În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a acționarilor va analiza cauzele și va hotărâ în consecință.
Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul la capital și în limita capitalului subscris.
Articolul 27
Registrele societății Societatea ține registrele prevăzute de lege.
Capitolul IX
Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii
Articolul 28
Modificarea formei juridice
Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea adunării generale a acționarilor.
În perioada în care statul este acționar unic, transformarea formei juridice a societății se va putea face numai cu aprobarea adunării generale a acționarilor.
Noua societate va îndeplini formalitățile legale de înregistrare și publicitate cerute la înființarea societăților.
Articolul 29
Dizolvarea societății
Următoarele situații duc la dizolvarea societății:
- imposibilitatea realizării obiectului social;
- falimentul;
- pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;
- numărul de acționari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni;
- la cererea oricărui acționar, dacă împrejurările de forță majoră și consecințele lor durează mai mult de 8 luni, iar adunarea generală a acționarilor constată că funcționarea societății nu mai este posibilă;
- în orice alte situații, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, luată în unanimitate.
Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscrisă în Registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României.
Articolul 30
Lichidarea societății
În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată.
Lichidarea societății și repartiția patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
Articolul 31
Litigii
Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanțelor judecătorești din România.
Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate și persoanele juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.
Capitolul X
Dispoziții finale
Articolul 32
Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale referitoare la societățile comerciale.
Articolul 33
Împuterniciții mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat vor executa atribuțiile adunării generale a acționarilor pe perioada cât societatea comercială are capital integral de stat.
Guvernul României
Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice și a Normativului-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor și ghețurilor
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice și Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor și ghețurilor, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Coordonarea la nivel național a activităților de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se face prin Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice, constituită din reprezentanții cu drept de decizie numiți de ministere și de alte autorități ale administrației publice centrale interesate. Aceasta își desfășoară activitatea pe lângă Ministerul Mediului.
Președintele Comisiei Centrale de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice este ministrul mediului, care este împuternicit să aprobe componența nominală a comisiei, pe baza propunerilor unităților care fac parte din structura acesteia.
Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice conlucrează permanent și se subordonează, în caz de calamități și catastrofe, apărării civile din cadrul Ministerului Apărării Naționale, conform art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 531 din 4 septembrie 1992 privind realizarea unor măsuri de apărare civilă.
Art. 3. - La ministere și alte autorități ale administrației publice centrale interesate se vor constitui din personalul existent comandamente proprii, care vor acționa în situații de inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcțiile hidrotehnice.
Art. 4. - În teritoriu, activitatea de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se coordonează de prefecți și primari, care constituie în acest scop, din personalul existent, fără cheltuieli suplimentare de personal, comisii de apărare județene, municipale, orășenești și comunale, iar la obiective și sisteme hidrotehnice se organizează comandamente locale de apărare.
Art. 5. - Cheltuielile pentru constituirea stocului de materiale și mijloace de apărare conform normativului anexat, cele pentru acțiunile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice vor fi prevăzute și finanțate din bugetul de stat, bugetele locale și din surse proprii ale agenților economici interesați.
Fondurile alocate de la bugetul de stat vor fi prevăzute distinct în bugetele Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii și Alimentației, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele consiliilor județene sau, după caz, locale.
Materialele și mijloacele de apărare create în baza „Normativului-cadru de dotare, casate sau ieșite din uz, vor fi valorificate conform normelor legale în vigoare,
Art. 6. - În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui județ, în care au avut loc inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcțiile hidrotehnice, nu sunt suficiente, pentru combaterea acestora, ele vor fi suplimentate din fondurile prevăzute în bugetul de stat.
Art. 7. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă H.C.M. nr. 307 din 1963, precum și orice alte dispoziții contrare.
Contrasemnează:
Ministrul mediului, Marcian Bleahu
Ministrul agriculturii și alimentației, Petru Mărculescu
Ministrul apărării naționale, general-locotenent Niculae Spiroiu
Ministrul transporturilor, Traian Băsescu
Regulament de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
Capitolul I
Dispoziții generale
Art. 1. - Apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice reprezintă o activitate de interes național, datorită implicațiilor negative sociale, economice și ecologice pe care acestea le pot produce.
Art. 2. - Fac obiectul prezentului regulament inundațiile de origine naturală, cum sunt revărsările cursurilor de apă datorate creșterii debitelor sau a blocajelor de ghețuri, inundațiile provocate de accidente la construcțiile hidrotehnice, precum și următoarele fenomene meteorologice periculoase: ploi torențiale, ninsori abundente, furtuni și viscol, depuneri de gheață, chiciură sau polei, înghețuri timpurii sau târzii și grindină.
Art. 3. - Apărarea împotriva inundațiilor se realizează prin lucrări hidrotehnice cu rol de apărare și prin măsuri preventive, acțiuni operative în perioadele de inundații și prin măsuri de refacere după trecerea acestora. Apărarea împotriva fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se realizează prin măsuri preventive, precum și de intervenție operativă după declanșarea acestor fenomene, în vederea reducerii efectelor negative sociale, economice și ecologice ale acestora.
Art. 4. - Organizarea, coordonarea și controlul activităților de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se realizează prin Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice, organizată pe lângă Ministerul Mediului.
Art. 5. - în teritoriu, apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se realizează prin comisii județene, municipale, orășenești și comunale de apărare, precum și prin comandamentele locale de apărare organizate la obiectivele economice care pot fi afectate.
Art. 6. - Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar în baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, elaborate la nivel bazinal, județean, municipal, orășenesc și comunal, precum și la nivelul comandamentelor obiectivelor sociale și economice periclitate.
Art. 7. - Pentru asigurarea continuității activităților de apărare, fiecare comisie de apărare își organizează un secretariat tehnic permanent, constituit pe domenii specifice pentru inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcții hidrotehnice.
Capitolul II
Măsuri preventive
A. Organizarea sistemului informațional
Art. 8. - Sistemul informațional hidrometeorologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor hidrometeorologice, precum și în transmiterea acestora conform schemei fluxului informațional definit în planurile de apărare, a prognozelor, avertizărilor și alarmărilor la factorii implicați în acțiunile de apărare, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare.
Pentru acestea se folosesc: măsurătorile punctuale din rețeaua hidrometeorologică, sistemele globale de teledetecție cum sunt radarele, sateliții, precum și procedeele de prognoză hidrometeorologică, astfel încât să se asigure prevederea anticipată a fenomenelor periculoase care se pot produce.
Art. 9. - În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informațional cuprinde, de asemenea, datele și măsurile care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere rezultând din modul de exploatare a acestora în perioadele critice.
Transmiterea acestor informații constituie o obligație a organelor de exploatare, indiferent de deținător, și se realizează în conformitate cu schema fluxului informațional, aprobată prin planurile de apărare respective.
Art. 10. - Conținutul de detaliu al informațiilor, prognozelor și avertizărilor, pragurile critice, frecvența transmiterii, unitățile la care se transmit, precum și deciziile operative de la comisiile de apărare se stabilesc prin instrucțiuni elaborate de unitățile de profil și aprobate de Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice de pe lângă Ministerul Mediului.
Art. 11. - Obiectivele sociale și economice periclitate, precum și cele care administrează construcții hidrotehnice au obligația să asigure instalarea și exploatarea dispozitivelor hidrometeorologice necesare cunoașterii și precizării sistemului de mărimi caracteristice locale și asigurarea corelării acestora cu cele zonale.
Întreținerea și exploatarea acestor dispozitive se fac în conformitate cu instrucțiunile legale aprobate de comisia centrală, iar transmiterea valorilor se asigură de consiliile locale ale localităților pe raza cărora sunt instalate și de conducerile obiectivelor economice.
Art. 12. - Pentru asigurarea transmiterii informațiilor, prognozelor și avertizărilor de la unitățile hidrometeorologice la comisiile de apărare și la comandamentele locale, se vor stabili din timp, prin planurile operative de apărare, mijloacele de telecomunicație ce vor fi folosite, la care se va asigura permanența.
La județe, municipii, orașe și comune, permanența va fi asigurată la secretariatele tehnice permanente ale comisiilor de apărare, prin grija prefecților și primarilor respectivi, iar la obiectivele sociale și economice periclitate, prin grija conducerilor acestora.
Pentru asigurarea fluxului informațional operativ-decizional între comisiile județene, municipale, orășenești și comunale de apărare și obiectivele periclitate, președinții acestora pot folosi, în mod excepțional, mijloacele de telecomunicații ale unităților de apărare civilă, de poliție, militare etc. și alte mijloace de telecomunicații disponibile.
Pentru avizarea obiectivelor situate în aval de construcțiile hidrotehnice se vor folosi sisteme complexe de alarmare, stabilite în conformitate cu anexa nr. 7 la prezentul regulament.
Informațiile privind inundațiile grave, accidente la baraje și fenomene meteorologice deosebit de periculoase se transmit și la comandamentele apărării civile județene.
B. Stabilirea pragurilor critice de apărare împotriva inundațiilor
Art. 13. - Se stabilesc două categorii de mărimi caracteristice de apărare împotriva inundațiilor:
a) mărimi zonale de avertizare, stabilite la stațiile hidrometrice și posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, precipitații, niveluri sau debite;
b) mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau debite.
Posturile avertizoare fac parte din rețeaua hidrometeorologică de stat și trebuie să fie amplasate la o distanță suficientă de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.
Fiecare categorie de mărimi caracteristice de apărare definite mai sus constă din 3 valori:
- valoare de atenție - la care pericolul de inundare devine posibil după un interval de timp relativ scurt;
- valoare de inundație - nivelul la care începe inundarea obiectivului;
- valoare de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor și bunurilor sau restricții la folosirea podurilor și a altor amenajări hidrotehnice
Art. 14. - În cazul pericolului de inundații prin aglomerarea ghețurilor și revărsarea apelor, se stabilesc 2 valori caracteristice:
- valoare de atenție - când sloiurile de gheață în mișcare ocupă peste 50% din lățimea albiei sau la formarea podurilor de gheață;
- valoare de pericol - când încep blocajele de gheață și zapoare care produc ridicarea nivelului apelor peste cotele de inundare locală.
Art. 15. - Valorile caracteristice zonale și locale de apărare se stabilesc o dată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte și orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare se pune de acord cu unitățile hidrometeorologice bazinale și se reactualizează în anexele planurilor de apărare, la toate nivelurile.
C. Întocmirea planurilor operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
Art. 16. - Planurile de apărare constituie documentații tehnice, care se întocmesc o dată la 5 ani, prin grija conducătorilor obiectivelor sociale și economice periclitate, primarilor și prefecților, precum și a conducătorilor filialelor Regiei Autonome „Apele Române” pentru bazinele hidrografice aferente acestora.
Conținutul planurilor de apărare la toate nivelurile este redat în anexele nr. 1-4 la prezentul regulament
Planurile de apăraie se completează anual cu modificările survenite. Modificările operate în planurile județene și bazinale se vor comunica și la Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice.
Planurile de apărare se întocmesc cu asistența tehnică a unităților teritoriale de gospodărire a apelor și se aprobă conform precizărilor din anexele la prezentul regulament.
Art. 17. - Planurile de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în aval de construcțiile hidrotehnice, pentru cazurile de avariere la acestea, se întocmesc prin grija unităților de exploatare, conform conținutului din anexa nr. 7 la prezentul regulament.
Art. 18. - Planurile de apărare împotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase se întocmesc de comisiile și comandamentele locale de apărare, pe fenomene caracteristice definite la art. 2, cu sprijinul unităților de profil (agricole, rutiere, feroviare, electroenergetice, telecomunicații etc.) conform anexei nr. 8 la prezentul regulament.
Art. 19. - Planurile de apărare prevăzute la art. 17 și 18 se reactualizează periodic, în funcție de modificările survenite la obiective și în dotările cu mijloace de alarmare și de intervenție.
D. Organizarea și pregătirea forțelor de intervenție și asigurarea mijloacelor și materialelor de intervenție
Art. 20. - Prefecții, primarii și agenții economici care au obiective ce pot fi afectate de inundații și fenomene meteorologice periculoase, precum și deținătorii lucrărilor hidrotehnice au. obligația de a organiza și asigura apărarea acestor obiective cu forțe și mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condițiile concrete care pot apărea.
În acest scop, se constituie formații de apărare nominalizate, înzestrate cu mijloace și materiale de intervenție, potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace și materiale de apărare operativă împotriva inundațiilor și ghețurilor.
Art. 21. - Formațiile de apărare vor fi instruite de către specialiști din comisiile locale de apărare, pe categorii de fenomene hidrometeorologice periculoase, pentru cunoașterea exactă a atribuțiilor ce le revin în diferite situații de apărare, inclusiv în cazul accidentelor la construcțiile hidrotehnice.
Periodic, comisiile și comandamentele de apărare vor organiza simulări de fenomene hidrometeorologice periculoase și de avarii la construcții hidrotehnice și vor efectua exerciții aplicative pentru verificarea pregătirii formațiilor și pentru buna funcționare a sistemelor de avertizare-alarmare, precum și de folosire a mijloacelor și materialelor de intervenții.
Art. 22. - Agenții economici deținători de obiective inundabile și de lucrări hidrotehnice vor efectua verificări periodice, în special înaintea perioadelor de inundații sau ghețuri, în vederea asigurării condițiilor tehnice și funcționale corespunzătoare.
Se vor verifica funcționalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsură și control, a comportării construcțiilor, precum și buna funcționare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicație și a surselor de energie de rezervă.
De asemenea, se va verifica existența materialelor și mijloacelor de intervenție, modul în care sunt depozitate și se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcții.
Comisiile locale de apărare și Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice vor efectua verificări, prin sondaj, ale situațiilor obiectivelor hidrotehnice conform celor specificate anterior, dispunând măsuri obligatorii pentru administrația acestor obiective.
Capitolul III
Măsuri operative în timpul inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
Art. 23. - În cazul prognozării depășirii valorilor caracteristice de apărare sau la atingerea intempestivă a acestor valori, unitățile hidrometeorologice și de exploatare a construcțiilor hidrotehnice, comisiile și comandamentele locale de apărare iau următoarele măsuri, conform atribuțiilor lor:
a) declanșează „starea de apărare” în zonele periclitate și asigură personalul necesar prestabilit la permanențele (secretariatele tehnice) comisiilor de apărare și la dispeceratele apelor din unitățile de profil;
b) asigură fluxul informațional hidrometeorologic și operativ-decizional, mărind frecvența transmiterilor de informații, prognoze și avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;
c) declanșează acțiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din: supravegherea continuă a situației lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, în special în punctele critice, dirijarea forțelor și mijloacelor de intervenție, supra-înălțarea și consolidarea digurilor și malurilor în funcție de cotele maxime prognozate, evacuarea preventivă a oamenilor, animalelor și bunurilor, punerea în siguranță a bunurilor ce nu pot fi evacuate, prin ridicare la cote superioare sau ancorare;
d) asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu alimente și asistența medicală pentru populația evacuată;
e) asigură adăpostirea, hrănirea și asistența veterinară a animalelor evacuate;
f) iau măsuri de evitare a blocajelor cu flotori și ghețuri, în speciale în zonele podurilor, prizelor de apă și a gurilor de evacuare a apelor;
g) aplică regulile de exploatare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare sau care pot fi afectate de viituri, prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mări;
h) supraveghează continuu barajele, digurile și instalațiile de evacuare a apelor mari și alte lucrări hidrotehnice care pot fi afectate de viituri și urmăresc cu frecvență sporită aparatura de măsură și control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice și luarea măsurilor preventive care se impun;
i) concentrează mijloacele de intervenție în zonele critice ale lucrărilor hidrotehnice, în scopul apărării împotriva acțiunilor distructive ale valurilor, ghețurilor și pentru evitarea depășirii coronamentului;
j) execută lucrări de intervenție în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice;
k) limitează extinderea rupturilor în diguri, baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii;
1) localizează apele revărsate, ca și cele provenite din infiltrații și precipitații și le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitațional sau prin pompare;
m) anunță obiectivele socio-economice interesate asupra manevrelor ce se efectuează la construcțiile hidrotehnice și care pot produce pagube în zonele de influență;
n) iau măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influență, în caz de pericol iminent de avariere a construcțiilor hidrotehnice sau de alunecări de teren, utilizând în acest scop sistemele de avertizare-alarmare prevăzute în instrucțiuni, inclusiv prin mijloace sonore
o) transmit informații, asupra măsurilor luate, la comisiile imediat superioare, iar în cazul unor situații deosebit de grave, stabilite prin instrucțiuni, și la Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice.
Capitolul IV
Măsuri de refacere după trecerea inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
Art. 24. - După trecerea perioadelor de inundație, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la construcțiile hidrotehnice, în vederea restabilirii situației normale, comisiile județene, municipale, orășenești, comunale și comandamentele locale de apărare dispun luarea următoarelor măsuri:
a) asanarea surselor și instalațiilor de alimentare cu apă și a terenurilor care au fost afectate de ape reziduale, industriale și menajere în localități, precum și evacuarea apelor de inundație de pe terenuri agricole, prin săparea de canale de scurgere și prin instalarea de agregate de pompare;
b) aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare;
c) refacerea căilor de comunicații și podurilor, refacerea instalațiilor de pompare a apelor;
d) refacerea liniilor de telecomunicații și de transport al energiei electrice;
e) repararea și punerea în funcțiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;
f) luarea măsurilor de repunere în funcțiune a unităților de stat, particulare și de orice fel, afectate;
g) sprijinirea populației. pentru repararea locuințelor proprietate personală avariate sau distruse;
h) demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare care împiedică desfășurarea normală a activităților și recuperarea materialelor ce mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, închiderea breșelor și remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice;
i) stabilirea pagubelor fizice și valorice determinate de inundații și de refacerea obiectivelor afectate.
Art. 25. - Filialele Regiei Autonome „Apele Române asigură materializarea în teren a nivelurilor maxime înregistrate pentru reconstituirea undelor de viitură și reactualizarea valorilor caracteristice de apărare; verifică comportarea lucrărilor hidrotehnice, stabilind măsurile ce se impun și fac propuneri de lucrări noi de apărare în zonele afectate.
Art. 26. - La sfârșitul fiecărei perioade de inundații sau de fenomene meteorologice periculoase, comandamentele și comisiile de apărare întocmesc rapoarte de sinteză potrivit conținutului stabilit în anexa nr. 10 la prezentul regulament.
Rapoartele se centralizează la comisiile județene de apărare și se înaintează Comisiei Centrale de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice de pe lângă Ministerul Mediului, în termen de 30 de zile de la încetarea fenomenelor.
Filialele bazinale ale Regiei Autonome „Apele Române” întocmesc pentru fiecare perioadă de inundație și fenomene meteorologice periculoase un raport asupra fenomenelor hidrometeorologice care au generat pagube în bazinul hidrografic respectiv, eficienței sistemului informațional, modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice pe timpul apelor mari, făcând în acest context propuneri de - măsuri ce urmează a fi luate. Raportul se înaintează la Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice de pe lângă Ministerul Mediului în termen de 30 de zile de la încetarea fenomenelor.
Capitolul V
Atribuțiile Ministerului Mediului, unităților hidrometeorologice și de gospodărire a apelor în legătură cu apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
A. Ministerul Mediului
Art. 27. - Stabilește la nivel național strategia apărării de inundații și fenomene meteorologice periculoase, a organizării și desfășurării sistemului de informare, prognoză, avertizare și alarmare asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase și sistemului de avertizare în caz de accidente la construcțiile hidrotehnice. Fundamentează propunerile pentru prevederile anuale ale bugetului de stat, privind mijloacele și resursele financiare pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de acțiunile de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și accidentelor la construcțiile hidrotehnice.
Art. 28. - Coordonează și urmărește realizarea într-o concepție unitară a lucrărilor de apărare și a altor lucrări hidrotehnice complexe care au și scop de apărare.
Art. 29. - Coordonează activitatea de apărare împotriva inundațiilor și a fenomenelor meteorologice periculoase, urmărește modul de informare cu date și prognoze hidrologice și meteorologice a factorilor interesați și asigură Secretariatul tehnic permanent al Comisiei Centrale de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice.
Art. 30. - Inițiază elaborarea sau modificarea de acte normative în domeniul apărării de inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente, la construcțiile hidrotehnice, precum și reglementări în aplicarea acestora. Controlează modul în care sunt respectate prevederile legale și reglementările în acest domeniu.
Art. 31. - Asigură aplicarea prevederilor acordurilor bilaterale sau interstatale în vigoare în domeniul apărării împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, precum și colaborarea cu organizații din alte state și cu organizații sau organisme internaționale.
Art. 32. - Inițiază periodic acțiuni de verificare a stării tehnice și funcționale a lucrărilor de apărare; precum și verificarea stării albiilor și a capacității de scurgere a acestora, a podurilor, podețelor și a altor lucrări care pot influența scurgerea.
Art. 33. - Inițiază și avizează proiectele de sistem informațional, studii și cercetări în domeniile meteorologiei și hidrologiei în concordanță cu cerințele de dezvoltare a economiei naționale.
B. Regia Autonomă „Apele Române”
Art. 34. - Organizează și asigură măsurile necesare desfășurării activității de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice pentru obiectivele și lucrările de apărare de pe cursurile de apă, prin filialele sale teritoriale organizate pe bazine hidrografice.
Art. 35. - Întocmește planurile de apărare pe bazine hidrografice, acordă asistența tehnică la întocmirea planurilor județene, orășenești și comunale de apărare și le transmite la Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice, pentru aprobare. Asigură prin unitățile sale secretariatul tehnic al comisiilor județene de apărare.
Art. 36. - Asigură instalarea și buna funcționare a aparaturii, dispozitivelor hidrometrice și pluviometrice din bazinele hidrografice și de la obiectivele și lucrările hidrotehnice din administrare.
Art. 37. - Asigură întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitură și centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari, a lucrărilor hidrotehnice din administrarea proprie.
Art. 38. - Asigură constituirea stocurilor de materiale și mijloace de apărare în conformitate cu normativele în vigoare, din fondurile alocate și din surse proprii, precum și depozitarea lor în bune condiții, pentru obiectivele și lucrările din administrare.
Art. 39. - Inițiază propuneri de lucrări noi de apărare, precum și de optimizare constructivă și funcțională a celor existente, urmare concluziilor rezultate după trecerea apelor mari.
Art. 40. - Propune Comisiei Centrale de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice, împreună cu comisiile județene, măsuri de inundare dirijată a terenurilor dinainte stabilite în cadrul planurilor de apărare sau introducerea unor măsuri speciale în funcționarea sistemelor de evacuare a apelor.
Art. 41. - Participă cu personal de specialitate în secretariatele tehnice ale comisiilor județene de apărare, realizând conducerea tehnică a acestora.
Art. 42. - Răspunde de starea tehnică și funcțională a lucrărilor de apărare din administrare, asigurând remedierile sau completările necesare, precum și buna funcționare a dispozitivelor de manevră și aparaturii de măsură și control.
Art. 43. - Organizează periodic, împreună cu deținătorii de poduri și podețe, lucrări de apărare și consolidare a malurilor și albiilor, instalații de exploatare a balastului, verificarea secțiunii de scurgere, stabilind măsuri și lucrări obligatorii pentru deținători, în vederea asigurării capacității de tranzitare a debitelor la viituri.
Art. 44. - Asigură folosirea lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor și urmărește ca regulamentele de exploatare a barajelor și lacurilor de acumulare, indiferent de deținător, să conțină prevederi privind modul de exploatare a acestora înainte, în timpul și după trecerea apelor mari, precum și în caz de accidente la construcții hidrotehnice.
Art. 45. - Dispune, în perioade de ape mari, măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor și barajelor, indiferent de deținători, astfel încât prin exploatarea corelată a lacurilor de acumulare din bazin să se realizeze eficiență maximă pe ansamblul bazinului, în acțiunea de apărare împotriva inundațiilor.
Art. 46. - Asigură prin dispecerate, transmiterea informațiilor, prognozelor și avertizărilor la comisiile județene de apărare și la obiectivele hidrotehnice conform anexei nr. 5.
Art. 47. - Participă, în conformitate cu prevederile convențiilor internaționale, la organizarea apărării pe Dunăre și pe celelalte râuri care formează sau traversează frontiera de stat a României, în care scop colaborează și cu Administrația fluvială și cu comisiile județene limitrofe.
C. Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie
Art. 48. - Asigură îndrumarea metodologică și coordonarea rețelei meteorologice și hidrologice de stat și elaborarea informațiilor, prognozelor și avertizărilor privitoare la fenomene meteorologice periculoase, inundații și ghețuri.
Art. 49. - Ia măsuri permanente de creștere a preciziei și anticipării prognozelor hidrometeorologice și de diseminare a acestora la dispeceratele bazinale și la unitățile care au în exploatare lucrări hidrotehnice și corelează datele obținute din rețea cu cele provenite de la aceste unități. în acest scop elaborează instrucțiuni referitoare la stabilirea pragurilor critice și de transmitere a prognozelor și avertizărilor privind fenomenele hidrometeorologice periculoase, care sșe aprobă de Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice.
Art. 50. - Asigură transmiterea informațiilor, prognozelor și avertizărilor la Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice, în conformitate cu anexa hr. 6 la prezentul regulament.
Capitolul VI
Atribuțiile autorităților administrației publice locale și ale conducătorilor obiectivelor sociale și economice
periclitate în legătură cu apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
A. Atribuțiile prefecților și primarilor
Art. 51. - Organizează, îndrumă și actualizează componența nominală a comisiilor și comandamentelor de apărare de la județe, municipii, orașe, comune și de la obiectivele sociale și economice periclitate.
Art. 52. - Asigură condițiile de funcționare a permanenței secretariatelor tehnice ale comisiilor-de apărare proprii prin dotarea cu spații, mijloace de telecomunicații și alte dotări corespunzătoare.
Art. 53. - Iau măsuri de întocmire a planurilor de apărare la nivel județean, municipal, orășenesc și comunal și la obiectivele sociale și economice periclitate, cu asistența tehnică a unităților de gospodărirea apelor, le pun de acord cu unitățile apărării civile și le supun aprobării, în ordine ierarhică, conform anexelor la prezentul regulament.
Art. 54. - Constituie stocul de materiale și mijloace de intervenții în caz de inundații, în conformitate cu normativul de dotare cu astfel de mijloace.
Art. 55. - Aplică măsurile operative de evacuare preventivă a populației, bunurilor și animalelor din zonele periclitate, de cazare și protejare a acestora, precum și măsurile de refacere după trecerea fenomenelor hidrometeorologice periculoase, în acest sens sunt în drept să rechiziționeze temporar, pe durata acțiunilor operative, mijloace de transport hipo și auto, necesare salvării populației, bunurilor și animalelor. Solicită în caz de necesitate sprijinul forțelor armate.
Art. 56. - Organizează împreună cu statele majore locale de apărare civilă și cu unitățile de hidrometeorologie și gospodărire a apelor, exerciții bazate pe simularea situațiilor periculoase în vederea pregătirii personalului responsabil și a populației pentru prevenirea și depășirea situațiilor critice ce se pot produce.
Art. 57. - Iau măsuri de corelare a alocațiilor de la bugetul de stat și local cu mijloace proprii ale agenților economici interesați pentru realizarea lucrărilor hidrotehnice de protejare a obiectivelor sociale și economice periclitate (regularizări, îndiguiri, acumulări de apă, desecări) cu încadrarea acestora în schemele de amenajare a bazinelor hidrografice.
Art. 58. - Iau măsuri de elaborare și aplicare a planurilor de sistematizare a teritoriului propriu pentru evitarea amplasării obiectivelor sociale și economice în zonele inundabile asigurând, după caz, lucrările de apărare necesare în conformitate cu clasele de importanță normate. Zonele inundabile se stabilesc împreună cu unitățile de gospodărire a apelor și de cadastru al teritoriului.
Art. 59. - Asigură, împreună cu organele apărării civile, instalarea sistemelor de avertizare sonoră a obiectivelor periclitate, în cazul avarierii construcțiilor hidrotehnice, în conformitate cu planurile de avertizare-alarmare elaborate de unitățile care administrează baraje sau alte construcții hidrotehnice.
B. Atribuțiile conducătorilor obiectivelor sociale și economice periclitate
Art. 60. - Organizează comandamente de apărare și formații de intervenție dotate cu materiale și mijloace corespunzătoare de intervenție.
Art. 61. - Elaborează planurile operative de apărare a obiectivelor proprii conform anexei nr. 1 la prezentul regulament.
Art. 62. - Aplică măsurile preventive, operative și de refacere prevăzute în planurile de apărare aprobate, în vederea reducerii efectelor negative ale inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice.
Capitolul VII
Componența și atribuțiile comisiilor și comandamentelor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
A. Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice
Art. 63. - Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice este coordonată de Ministerul Mediului.
Președintele Comisiei centrale este ministrul mediului, vicepreședinte este șeful compartimentului pentru problemele de gospodărirea apelor.
Art. 64. - Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice este constituită din reprezentanți ai ministerelor, regiilor autonome și ai agenților economici, precum și din specialiști și cadre didactice din institute de cercetare, proiectare și de învățământ superior. Aceștia sunt desemnați de, conducerile ministerelor, regiilor autonome și institutelor pe care le reprezintă și sunt confirmați prin ordin al ministrului mediului.
Art. 65. - Sarcinile și atribuțiile Comisiei centrale de apărare:
a) asigură organizarea unitară pe întreg teritoriul țării a activității de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice;
b) analizează și aprobă planurile județene de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, precum și cele pe bazine hidrografice;
c) propune Guvernului României, în funcție de situația creată, instituirea stării de necesitate la nivel național sau zonal;
d) analizează cauzele și urmările inundațiilor și ghețurilor; promovează studii pe această linie și cooperează cu instituțiile de profil din alte țări, pe baza convențiilor la care statul român este parte;
e) inițiază elaborarea de acte normative și instrucțiuni privind activitatea de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice;
f) verifică prin membrii săi în teren, sesizările comisiilor județene, municipale și orășenești de apărare și decide modul de reglementare, potrivit dispozițiilor legale;
g) înștiințează Guvernul asupra situațiilor de risc și propune, după caz, inundarea dirijată a unor incinte, pentru evitarea de pierderi de vieți omenești și de mari pagube materiale.
Art. 66. - Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice are un secretariat tehnic permanent.
Membrii secretariatului tehnic permanent sunt specialiști în cadrul Ministerului Mediului - Direcția generală care coordonează activitatea de gospodărirea apelor, stabiliți de președintele Comisiei centrale de apărare. Din Secretariatul tehnic al Comisiei centrale de apărare face parte și șeful biroului protecție împotriva calamităților și catastrofelor din Inspectoratul General al Apărării Civile din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Secretarul tehnic al comisiei este directorul Direcției de conservare a resurselor de apă din Ministerul Mediului.
Art. 67. - Sarcinile și atribuțiile Secretariatului tehnic permanent al Comisiei centrale de apărare:
a) urmărește evoluția fenomenelor meteorologice și hidrologice din țară și verifică dacă Regia Autonomă „Apele Române” a transmis avertizările la comisiile județene de apărare din zonele periclitate;
b) propune președintelui Comisiei centrale de apărare declanșarea stării de apărare în cazul pericolului de inundații, pe zone care pot afecta mai multe județe, în vederea luării măsurilor necesare;
c) propune președintelui convocarea comisiei în întruniri anuale și de câte ori este necesar;
d) pregătește materialele necesare întrunirilor comisiei, le difuzează membrilor acesteia și face convocarea cu cel puțin 5 zile înainte de data prevăzută pentru aceasta;
e) întocmește materiale informative cu privire la apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, la modul de organizare și la măsurile luate și la cele necesare pe care le prezintă președintelui comisiei de apărare sau locțiitorului acestuia;
f) centralizează și analizează rapoartele cu privire la Verificarea în teren a lucrărilor de apărare, întocmește raportul de sinteză și propune măsuri de îmbunătățire, care se transmit factorilor interesați;
g) asigură permanența la sediul Ministerului Mediului în perioadele de inundații și ghețuri;
h) verifică și prezintă spre aprobare președintelui comisiei, planurile județene de apărare;
i) verifică și avizează planurile bazinale de apărare elaborate de filiala Regiei Autonome „Apele Române”;
j) verifică la Regia Autonomia „Apele Române modul de organizare a sistemului informațional-decizional, sub aspectul apărării de inundații, de efecte negative ale fenomenelor meteorologice periculoase și de accidente la construcții hidrotehnice, inițiază și organizează acțiuni de simulare și testare a fluxului în-formațional-decizional.
B. Comisiile județene de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
Art. 63. - Comisiile județene de apărare, respectiv a municipiului București și sectorului agricol Ilfov sunt constituite din:
Președinte - prefectul județului, respectiv al municipiului București și sectorului agricol Ilfov.
Vicepreședinte - președintele consiliului județean
Secretar - conducătorul autorității locale de gospodărire a apelor
Membri - împuterniciți cu drept de decizie din unitățile militare, de poliție, de jandarmi, de pompieri, din serviciile de gospodărire a apelor, unități sanitare, de asigurări și de Crucea Roșie, ai agenților economici din domeniile agricol, silvic, de transporturi, de telecomunicații, de exploatare a lucrărilor hidrotehnice, de gospodărie comunală etc., interesați în acțiunea de apărare sau care pot contribui la aceasta, precum și consilieri și specialiști de profil ai consiliilor județene. Comisiile județene de apărare se constituie prin ordin al prefectului, care șe transmite, o dată cu planurile județene de apărare, Comisiei Centrale de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice și ori de câte ori apar modificări importante.
Art. 69. - Pe linie tehnică comisiile județene de apărare sunt subordonate Comisiei Centrale de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor Ia Construcțiile Hidrotehnice de pe lângă Ministerul Mediului și au următoarele atribuții:
a) asigură elaborarea planului de apărare județean, verifică și aprobă planurile de apărare municipale, orășenești, comunale și ale comandamentelor locale de pe raza județului;
b) coordonează acțiunea de pregătire a populației pe ansamblul județului în ce privește protecția acesteia în caz de inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcții hidrotehnice;
c) îndrumă, coordonează și verifică, în perioadele de apărare, activitatea comisiilor municipale, orășenești și comunale și a comandamentelor de apărare în scopul corelării lor pe ansamblul județului;
d) declanșează starea de apărare pe teritoriul județului pe baza avertizărilor și prognozelor primite de la unitățile hidrometeorologice de profil;
e) coordonează măsurile operative de apărare pe ansamblul județului, dirijează operativ la comisiile municipale, orășenești ș/i comunale și la comandamentele de apărare, forțe și mijloace suplimentare în cazuri deosebite, când se depășesc posibilitățile de intervenție ale acestora și organizează cooperarea cu comisiile de apărare din județele vecine;
f) fac propuneri pentru constituirea mijloacelor materiale și bănești în vederea realizării măsurilor de protecție și intervenții în caz de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, pentru a fi incluse în bugetul de venituri și cheltuieli al județului;
g) informează prin rapoarte operative Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale de apărare asupra evoluției situației în perioadele critice, a efectelor negative produse, precum și asupra măsurilor luate, conform anexei nr. 9;
h) întocmesc rapoarte de sinteză la sfârșitul acțiunilor de apărare conform conținutului cadru din anexa nr. 10 la prezentul regulament, pe care le transmit la Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice;
i) centralizează situațiile privind pagubele provocate de inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcțiile hidrotehnice, pe baza elementelor transmise de comisiile municipale, orășenești și comunale de apărare, precum și valoarea cheltuielilor efectuate în timpul acțiunilor operative de apărare, pe care le transmit la Comisia centrală de apărare.
Art. 70. - Comisiile județene de apărare își constituie prin ordinul prefectului un secretariat tehnic permanent format din personal al agenților economici interesați, cu acordul conducerii acestora. Secretariatul tehnic permanent este condus de către conducătorul autorității locale de gospodărire a apelor, ai filialelor și sistemelor Regiei Autonome „Apele Române” și își desfășoară activitatea pe următoarele domenii specifice:
- inundații, ghețuri și accidente la construcțiile hidrotehnice - format din personal de la autoritatea locală de gospodărire a apelor, completat cu personal de la agenții economici interesați;
- înzăpeziri, viscol și polei - format din personal al agenților economici din domeniul drumurilor, căilor ferate și al gospodăriei comunale;
- furtuni, depuneri de gheață și chiciură - format din personal de la unitățile de exploatare a rețelelor electrice, de telecomunicații și de la agenții economici din agricultură;
- înghețuri timpurii sau târzii, grindină și secetă - format în principal din personal al agenților economici din agricultură.
Compartimentele sunt conduse de către un specialist din domeniul respectiv.
Art. 71. - Secretariatul tehnic permanent al comisiei județene de apărare are următoarele atribuții:
a) întocmește planul județean de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice prin centralizarea și corelarea planurilor întocmite de comisiile municipale, orășenești, comunale și comandamentele locale de apărare;
b) acordă asistență tehnică pentru întocmirea planurilor de apărare municipale, orășenești și comunale pe care Ie analizează și le supune spre aprobare președintelui comisiei județene de apărare;
c) urmărește evoluția fenomenelor meteorologice și hidrologice din bazinele cursurilor de apă din județ și propune președintelui comisiei declanșarea stării de apărare;
d) stabilește mărimile hidrometeorologice caracteristice de apărare împreună cu comandamentele din cadrul obiectivelor care pot fi afectate, mărimi pe care le transmite filialelor Regiei Autonome „Apele Române pentru stabilirea de către acestea a mărimilor de avertizare zonală;
e) propune comisiei județene măsurile tehnice și organizatorice necesare acțiunilor de apărare operative și urmărește îndeplinirea hotărârilor și dispozițiilor date de președintele acesteia;
f) propune președintelui comisiei județene de apărare efectuarea de exerciții de către comisiile și comandamentele locale, pentru verificarea gradului de pregătire în vederea desfășurării acțiunilor de apărare;
g) propune președintelui comisiei județene convocarea acesteia ori de câte ori este necesar, funcție de situațiile critice care pot apărea;
h) urmărește desfășurarea acțiunilor de apărare pe teritoriul județului și aplicarea prevederilor din planurile de apărare, precum și asigurarea legăturilor cu Comisiile județene de apărare situate în amonte și în aval și cu organele de apărare din cuprinsul județului, conform sistemului informațional operativ;
i) întocmește rapoarte informative pentru Comisia centrală de apărare de pe lângă Ministerul Mediului.
C. Comisiile municipale, orășenești și comunale de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
Art. 72. - Comisiile municipale, orășenești și comunale de apărare sunt formate, după caz, din reprezentanți ai consiliilor locale și agenților economici și sunt subordonate comisiilor județene de apărare, respectiv a municipiului București și sectorului agricol Ilfov.
Constituirea comisiilor municipale, orășenești și comunale se face la propunerea primarului și se aprobă de către consiliile locale, componența lor comunicându-se comisiei județene de apărare. Președintele comisiei locale de apărare este primarul localității, care desemnează un secretar din personalul tehnic de specialitate.
Componența acestor comisii se actualizează pe măsura schimbărilor survenite.
Oportunitatea constituirii comisiilor de apărare, la nivelul sectoarelor din municipiul București, va fi analizată de primarul general al capitalei cu avizul prefectului municipiului București și sectorului agricol Ilfov.
Art. 73. - Comisiile municipale, orășenești și comunale de apărare au următoarele atribuții:
a) întocmesc cu asistența tehnică a agenților economici din domeniul de gospodărire a apelor, planurile de apărare și le transmit spre verificare și aprobare comisiei județene de apărare; analizează și aprobă planurile de apărare ale obiectivelor periclitate de pe raza localității;
b) transmit la toate obiectivele periclitate, informațiile, avertizările primite de la comisia județeană de apărare sau de la unitățile hidrometeorologice prevăzute în schemele de flux informațional din planurile de apărare aprobate;
c) controlează și îndrumă activitatea comandamentelor de apărare împotriva inundațiilor de la obiectivele periclitate;
d) conduc acțiunile operative de apărare de pe teritoriul pe care îl administrează și organizează împreună cu agentul economic local de gospodărire a apelor, observarea cursurilor de apă, precum și înregistrarea observațiilor și a altor elemente caracteristice acțiunilor de apărare;
e) asigură organizarea și instruirea formațiilor proprii de intervenție, prevăzute în planurile de apărare și iau măsuri de asigurare a mijloacelor și materialelor necesare apărării, propunând consiliilor locale includerea în bugetele locale ale municipiilor, orașelor și comunelor a cheltuielilor necesare;
f) pregătesc și aplică măsurile de evacuare a populației și a bunurilor din zonele inundabile și de asigurare a cazării, adăpostirii animalelor și acordarea asistenței medicale;
g) iau măsuri de instalare a dispozitivelor de alarmare sonoră a populației din zonele periclitate în caz de avarie sau de distrugere a unor construcții hidrotehnice, în colaborare cu Inspectoratul Apărării Civile;
h) sprijină cu forțe și mijloace suplimentare comandamentele locale de apărare de la obiectivele periclitate de pe teritoriul lor, atunci când se depășesc posibilitățile acestora;
i) informează operativ comisia județeană de apărare în perioadele de inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcțiile hidrotehnice, asupra situației și efectelor acestora, precum și asupra măsurilor luate, prin rapoarte informative, iar la sfârșitul acestor perioade, întocmesc rapoarte de sinteză pe care le înaintează comisiilor județene de apărare;
j) conduc și urmăresc executarea măsurilor de restabilire a situației normale după inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcțiile hidrotehnice;
k) iau măsuri de inventariere a pierderilor fizice, precum și a cheltuielilor efectuate în acțiunile operative de apărare.
D. Comandamentele locale de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
Art. 74. - Comandamentele locale de apărare sunt organizate în cadrul obiectivelor expuse inundațiilor și se compun din conducătorul obiectivului ca șef al comandamentului și alt personal din cadrul obiectivului desemnat prin decizia conducătorului acestuia.
Art. 75. - Comandamentele locale de apărare au următoarele atribuții:
a) întocmesc planurile de apărare ale obiectivelor respective, pe care le transmit pentru verificare și corelare comisiei de apărare căreia îi sunt subordonate;
b) iau măsuri de instalare în zona obiectivului, a dispozitivelor hidrometrice necesare stabilirii mărimilor locale de apărare, cu asistența tehnică a agenților teritoriali de gospodărire a apelor și asigură în perioadele de ape mari înregistrarea elementelor caracteristice necesare Îmbunătățirii și optimizării activităților de. apărare ulterioare, după instrucțiunile primite de la acești agenți economici;
c) organizează formații de apărare și le instruiesc pentru operațiuni de intervenție activă în perioadele critice;
d) iau măsuri de dotare cu materiale și mijloace de apărare orientându-se după „Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor și ghețurilor” ținând seama de specificul zonei și de experiența proprie;
e) conduc acțiunile de evacuare și salvare a oamenilor și bunurilor de la obiectivul respectiv;
f) organizează acțiunile de lichidare a efectelor inundațiilor din cadrul obiectivelor respective;
g) inventariază, înregistrează pierderile umane și materiale provocate și își completează stocurile de materiale și mijloace de apărare necesare.
Art. 76. - Comandamentele locale de apărare se subordonează, după caz, comisiilor de apărare comunale, orășenești sau municipale pe teritoriul cărora sunt situate obiectivele sau direct comisiei județene de apărare în cazul obiectivelor de importanță deosebită precizate în cadrul planurilor județene de apărare, aprobate.
În cazul când obiectivul este situat pe teritoriul a două sau mai multe municipii, orașe, comune (incinte îndiguite, drumuri naționale, linii feroviare, rețele de transport al energiei electrice etc), comandamentul se subordonează comisiei județene de apărare.
În cazul în care obiectivul este situat pe teritoriul a două sau mai multe județe, comandamentul obiectivului se subordonează comisiei județene pe teritoriul căreia este situat sediul acestui obiectiv.
Capitolul VIII
Atribuțiile ministerelor, ale altor autorități ale administrației publice centrale și ale regiilor autonome în legătură cu apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
A. Atribuții comune
Art. 7.7. - Ministerele, alte autorități ale administrației publice centrale, regiile autonome care participă la apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, au în principal următoarele atribuții:
a) organizează și controlează apărarea împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice-periculoase la unitățile proprii Urmărind întocmirea de către acestea, cu asistența tehnică a organelor teritoriale de specialitate, a planurilor de apărare, precum și dotarea cu mijloace și materiale de intervenție;
b) asigură dotarea lucrărilor hidrotehnice proprii cu dispozitive hidrometeorologice necesare exploatării eficiente și în siguranță a acestor lucrări, în corelare cu unitățile de gospodărire a apelor, ale Regiei Autonome „Apele Române”;
c) asigură, împreună cu organele de gospodărire a apelor, dotarea cu mijloace de avertizare-alarmare a construcțiilor hidrotehnice eu pericol potențial de avariere;
d) participă cu specialiști la acțiunile operative ale comisiilor și comandamentelor de apărare de pe teritoriul țării în perioadele de inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcții hidrotehnice;
e) sprijină, la cererea Comisiei centrale de apărare, cu mijloace tehnice, utilaje și aparatura din dotare, acțiunile operative de apărare și dispun unităților din subordine să acționeze în același fel pe plan local;
f) participă la acțiuni de înlăturare a efectelor inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase și de refacere;
g) în perioadele cu inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente ia construcțiile hidrotehnice, își constituie comandamente proprii de apărare, alcătuite din personalul de specialitate desemnat de ministru.
B. Atribuții specifice
Art. 78. - Ministerul Apărării Naționale:
a) participă cu forțe și mijloace proprii la acțiunile de intervenție în zonele de inundații, fenomene meteorologice periculoase și avarii la construcțiile hidrotehnice, pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestora, precum și la evacuarea populației și bunurilor aflate în pericol;
b) urmărește și coordonează realizarea sistemelor de alarmare-avertizare a populației în caz de avarii la construcții hidrotehnice și împreună cu deținătorii acestora verifică starea funcțională a lor;
c) participă, împreună cu Ministerul de Interne, la asigurarea pazei obiectivelor și lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, precum și a bunurilor și localităților afectate. Intervenția forțelor armate se face pe baza dispozițiilor date de conducerea Ministerului Apărării Naționale, la cererea prefecților sau a Comisiei Centrale de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice.
Art. 79. - Ministerul de Interne:
a) participă în cazuri deosebite de inundații și fenomene meteorologice periculoase sau accidente la construcții hidrotehnice cu efective și mijloace ale unităților subordonate, Ia acțiunile de salvare a populației și a bunurilor, precum și la asigurarea transmisiilor Operative, iar la ordin, constituie detașamente de acțiune de lucru pentru zonele grav afectate;
b) execută controlul și îndrumarea circulației rutiere acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populației, a bunurilor materiale, fondului arhivistic, valorilor din patrimoniul național, precum și celor pe care se face deplasarea forțelor și mijloacelor de intervenție;
c) participă, în condițiile legii, la paza lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, precum și la organizarea pazei bunurilor și a localităților afectate și asigură ordinea pe timpul operațiunilor de evacuare și salvare în perioadele de apărare;
d) participă la stabilirea numărului de victime, persoane dispărute și altor pagube înregistrate;
e) participă cu mijloacele unităților de pompieri la evacuarea apelor de inundații din subsoluri, depresiuni intravilane etc.
Art. 80. - Ministerul Transporturilor:
a) participă cu mijloace de transport și personal calificat, în caz de nevoie, la limitarea și înlăturarea efectelor inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, la evacuarea populației și a bunurilor din zonele afectate;
b) dispune agenților economici luarea măsurilor necesare pentru evitarea sau eliminarea blocării prin ghețuri și corpuri plutitoare, a podurilor rutiere și de cale ferată, precum și pe căile navigabile;
c) stabilește restricțiile și întreruperea circulației pe timp de ape mari sau fenomene meteorologice periculoase și asigură restabilirea cit mai operativă a circulației în zonele afectate;
d) ia măsuri de dotare cu nave spărgător de gheață și de adaptare a remorcherelor din parcul propriu, pentru a putea acționa la deblocarea ghețurilor pe cursurile de apă navigabile conform convențiilor internaționale încheiate în acest sens.
Art. 81. - Ministerul Comunicațiilor:
a) asigură în perioadele de inundații și fenomene meteorologice periculoase, deservirea cu prioritate a comunicațiilor în legătură cu apărarea pe baza indicativelor „Inundații” sau „Meteor”;
b) instalează cu prioritate mijloacele de transmisie, necesare acțiunilor de apărare și asigură legătura cu rețeaua de radio-comunicații mobilă;
c) studiază și realizează mijloace tehnice pentru folosirea canalelor și căilor de telecomunicații în scopul acționării centralizate a mijloacelor de alarmare din zonele ce pot fi afectate, precum și folosirea sistemelor de radio locale la solicitarea comisiilor județene de apărare;
d) asigură echipamente și mijloace de telecomunicații suplimentare pentru completarea la nevoie a sistemelor de legătură pentru intervenție.
Art. 82. - Ministerul Industriei:
a) asigură cu prioritate, la cererea Comisiei Centrale de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice, sau a comisiilor județene de apărare, materialele și mijloacele necesare acțiunilor de apărare și de restabilire a situației normale;
b) asigură prin Regia Autonomă „Renel”, dotarea sistemelor sau amenajărilor hidrotehnice proprii cu aparatură hidrometeorologică necesară prognozării aportului de apă în lacuri și evacuării debitelor de viitură, precum și comunicarea la unitățile de gospodărire a apelor și la comisiile locale da apărare a datelor de la instalațiile hidrometrice aparținând unităților proprii și a informațiilor privind manevrele care pot conduce la creșterea periculoasă a debitelor și a nivelurilor în aval de baraje;
c) asigură instalarea dispozitivelor de avertizare și alarmare a populației și a obiectivelor situate în aval de barajele proprii, pentru cazul descărcărilor accidentale, avarierii acestora sau al pericolului de rupere, conform, instrucțiunilor din anexa nr. 7 la prezentul regulament;
d) asigură prin Regia Autonomă „Renel” și filialele sale, furnizarea energiei electrice pentru iluminat, funcționarea agregatelor de pompare pentru evacuarea apelor în exces și ia măsuri de reparare și punere în funcțiune a traseelor de energie electrică avariate, instalând în cazuri deosebite trasee provizorii;
e) pune la dispoziție, la cererea comsiilor județene, grupuri electrogene și personal de deservire a acestora.
Art. 83. - Ministerul Sănătății:
a) dirijează spre zonele inundate personal sanitar și mijloace materiale pentru acordarea asistenței medicale de urgență;
b) dispune măsuri de supraveghere epidemiologică a populației dislocate ca urmare a inundațiilor și supravegherea sanitară a aprovizionării populației cu apă potabilă și alimente necontaminate, respectarea normelor sanitaro-igienice și antiepidemice;
c) asigură asistența sanitară a personalului care participă la acțiunile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice;
d) asigură, împreună cu Consiliul Național de Cruce Roșie, instruirea formațiunilor sanitare ale Crucii Roșii pentru participare la acțiunile de prim-ajutor și aplicarea măsurilor sanitaro-igienice și antiepidemice.
Art. 84. - Ministerul Comerțului și Turismului:
a) asigură aprovizionarea și desfacerea cu prioritate a bunurilor de primă necesitate disponibilizate de Guvernul României în zonele afectate;
b) participă cu mijloacele de transport, în caz de nevoie, la limitarea și înlăturarea urmărilor inundațiilor, la evacuarea populației și a bunurilor materiale din zonele afectate;
c) pune la dispoziția comisiilor județene de apărare, în caz de necesitate, spațiile și serviciile solicitate de acestea.
Art. 85. - Ministerul Agriculturii și Alimentației:
a) asigură apărarea de inundații a incintelor îndiguite din administrare proprie pe baza planurilor de apărare întocmite și ia măsuri de dotare cu mijloace și materiale de apărare;
b) asigură întreținerea sistemelor de desecare și evacuare a apelor în exces ca și refacerea lucrărilor hidrotehnice în urma efectelor inundațiilor;
c) ia măsuri de înzestrare cu instalații hidrometeorologice a sistemelor de îmbunătățiri funciare și de transmitere a informațiilor, prognozelor și avertizărilor, conform schemei fluxului informațional;
d) asigură organizarea și instruirea formațiilor proprii de intervenție pentru apărarea împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase și dotarea acestora cu mijloace de intervenție stabilite prin Normativul-cadru anexat la prezentul regulament;
e) fundamentează propunerile pentru prevederile anuale ale bugetului de stat privind mijloacele și resursele financiare pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate cu acțiunile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice.
Art. 86. - Regia Autonomă „Romsilva”:
a) ia măsuri prin filialele sale, pentru curățirea albiilor cursurilor de apă din administrare, de material lemnos și de degajarea podurilor și podețelor pentru asigurarea scurgerii;
b) pune la dispoziția organelor de apărare, în mod prioritar, la solicitarea comisiilor județene de apărare, materialul lemnos necesar lucrărilor de apărare și de refacere a construcțiilor avariate sau distruse;
c) asigură comunicarea la unitățile de gospodărire a apelor, a datelor de la instalațiile hidrometeorologice aparținând unităților proprii;
d) asigură, prin filialele sale, plantarea perdelelor de protecție a lucrărilor cu rol de apărare și exploatarea acestora în concordanță cu cerințele apărării;
e) asigură înființarea plantațiilor cu rol antierozional pe versanți, în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor pentru prevenirea colmatării acestora și interzic, tăierile „la ras” a pădurilor cu rol de protecție,
Art. 87. - Radioteleviziunea Română:
a) asigură prin posturile de radio și televiziune difuzarea informațiilor, prognozelor și avertizărilor în perioade de ape mari și fenomene meteorologice periculoase; avertizările se difuzează 3a propunerea Ministerului Mediului;
b) organizează emisiuni pentru cunoașterea de către populație a măsurilor specifice în cazul inundațiilor și accidentelor la baraje.
Capitolul IX
Sancțiuni
Art. 88. - Încălcarea prevederilor prezentului regulament atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.
Art. 89. - Constituie contravenții la normele privind apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, prevăzute în prezentul regulament, următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
a) încălcarea obligației de a transmite informații, prognoze și avertizări asupra inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, precum și de alarmare în caz de accidente la construcțiile hidrotehnice, la comisiile și comandamentele finale de apărare;
b) refuzul de a întocmi de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice în conformitate cu anexele nr. 1-4 la prezentul regulament;
c) neconstituirea unui stoc minim de materiale și mijloace de apărare la localitățile, lucrările și obiectivele din zonele afectate de inundații;
d) neparticiparea regiilor autonome, agenților economici și a populației din zonele afectate la acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice.
Art. 90. - Contravențiile prevăzute la literele a) și d) se sancționează cu amendă de la 20.000 lei până la 100.000 lei, iar cele de la literele b) și c) cu amendă de la 5.000 lei până la 20.000 lei.
Art. 91. - Constatarea contravențiilor de la art. 89 se face de către persoanele de specialitate împuternicite de Ministerul Mediului care aplică și cuantumul amenzii.
În cazul încălcării grave a prevederilor prezentului regulament Ministerul Mediului poate dispune constituirea unor comisii de constatare a abaterilor și de stabilire a răspunderilor personale. Împotriva sancțiunilor stabilite, contravenienții pot face contestații în termen de 15 zile la Ministerul Mediului.
Contravențiilor prevăzute de art. 89 le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32 din 1968, privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Anexa nr. 1
Conținutul planului de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor al comisiilor municipale, orășenești și comunale și al comandamentelor locale
Comisiile municipale, orășenești și comunale, precum și comandamentele locale întocmesc, cu asistența tehnică a filialelor Regiei Autonome „Apele Române”, în dublu exemplar, planuri de apărare având următorul conținut:
1. Dispoziția consiliilor municipale, orășenești sau comunale de constituire a comisiei de apărare și, respectiv, decizia conducătorului obiectivului inundabil din componența acestora;
2. Componența nominală a comisiei sau comandamentului cu adresele și telefoanele de la serviciu și de la domiciliu;
3. Evidența obiectivelor care pot fi afectate de inundații și ghețuri de pe raza municipiului, orașului, comunei sau comandamentului local respectiv, întocmită conform modelului următor:
- numărul curent
- denumirea obiectivului;
- cursul de apă pe care este situat obiectivul periclitat de inundații și codul cadastral;
- sursa de inundare sau de afectare (revărsare din râul X, scurgeri de pe versanți, blocări de ghețuri, avarii la construcțiile hidrotehnice);
- număr de telefon sau telex al permanenței unde se anunță de către organele de avertizare pericolul de inundare;
- valorile locale de apărare: atenție, inundație, pericol;
- denumirea și poziția stației hidrometrice sau pluviometrice locale folosită pentru stabilirea valorilor locale de apărare;
- valorile caracteristice de avertizare (cote, debite sau ploi periculoase), precum și cele trei mărimi caracteristice: de atenție, inundație și de pericol pentru fiecare obiectiv, precum și stația pluviometrică sau hidrometrică avertizoare;
- de unde se primește avertizarea asupra pericolului (stația pluviometrică, hidrometrică, unități de exploatare, secretariat tehnic al comisiei județene);
- timpul mediu de concentrare a precipitațiilor periculoase sau timpul de propagare a undelor de viitură de la stația avertizoare la obiectivele periclitate;
- pagubele maxime cunoscute sau evaluate, exprimate fizic (număr, buc, ha, km, etc.) și valoric (mii lei);
- măsuri ce se vor lua la cele trei valori caracteristice de avertizare și de apărare (atenție, inundație, pericol sau evacuare);
- forțele și mijloacele pentru îndeplinirea măsurilor de apărare cu nominalizarea unităților care le vor pune la dispoziție;
- stocul de mijloace și materiale de apărare existente la comisia-locală sau la comandamentul obiectivului periclitat;
- modul cum se acoperă deficitul de mijloace ?i materiale de apărare (din disponibilități locale și cu sprijin de la comisia de apărare superioară sau de la unitățile militare din zonă);
- cine răspunde de luarea măsurilor de apărare și de evacuarea oamenilor și bunurilor pe fiecare obiectiv.
4. Planurile la scara 1:10.000 sau 1:25.000, cu localizarea obiectivelor, delimitarea zonelor inundabile, cu dispozitivele hidrometeorologice folosite pentru stabilirea valorilor caracteristice locale de apărare și indicarea zonelor de evacuare preventivă și cazare.
5. Comandamentele de la obiectivele izolate cum sunt: șantierele, balastierele etc. vor întocmi planuri de apărare după modelul de mai sus, adaptat la specificul lor. Planurile de apărare ale comisiilor și comandamentelor locale se aprobă de comisia imediat superioară, cu excepția planurilor elaborate de comandamentele obiectivelor importante și izolate (șantiere, balastiere etc.) care se aprobă de comisiile județene de apărare.
Anexa nr. 2
Conținutul planurilor de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor ale comandamentelor din cadrul sistemelor hidrotehnice
Planurile de apărare au următorul conținut-cadru care va fi adaptat la condițiile specifice fiecărui sistem:
1. Copia deciziei de constituire a comandamentului de apărare și a secretariatului acestuia.
2. Tabelul cu componența comandamentului și a secretariatului acestuia.
3. Descrierea tehnică a sistemului respectiv cu indicarea rolului sau părților componente, dimensiunilor și gabaritelor principale. Aceasta va fi însoțită de planul de situație, profile longitudinale și transversale caracteristice, ca și alte materiale documentar-explicative.
4. Mărimile hidrologice de dimensionare și verificare, caracteristicile lacurilor de acumulare, ale descărca terilor de ape mari, inclusiv ale golirilor de fund. Se vor indica abaterile de la clasa de importanță cerută de normele în vigoare și măsurile impuse de această situație.
5. Date privind dispozitivele hidrometeorologice proprii sau ale rețelei de stat pentru deservirea sistemului hidrotehnic, precum și dispozitivele pentru hidrometria de exploatare (mărimile caracteristice de apărare). Timpul de propagare a undelor de viitură și corelația între mirele avertizoare și cele determinante.
6. Sistemul de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influență calculată, ca urmare a manevrelor greșite, avariilor sau distrugerii barajelor, conductelor, aducțiunilor sau digurilor, precum și mijloacele sonore și de telecomunicații folosite în aceste situații. Se vor indica debitele caracteristice descărcate la care încep să se producă afectări ale obiectivelor situate în zona de influență și apare necesitatea evacuării preventive.
7. Regulamentul de exploatare în condiții de ape mari și ghețuri, cu prevederea restricțiilor stabilite de filialele bazinale ale Regiei Autonome „Apele Române”, în diferite ipoteze previzibile.
8. Măsurile ce se vor lua în diferite faze și ipoteze de periculozitate, organizarea apărării în sistem, formații de intervenție, materiale și mijloace de apărare necesare și existente, precum și responsabilități.
Sistemele hidrotehnice întocmesc planuri de apărare pe care, după avizarea lor de către filialele Regiei Autonome „Apele Române”, le transmit spre aprobare comisiei județene în dublu exemplar, din care unul pentru Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice de pe lingă Ministerul Mediului.
Pentru sistemele hidroameliorative de la Dunăre și râuri interioare, avizarea se va face de către Departamentul de îmbunătățiri Funciare din Ministerul Agriculturii și Alimentației, apoi se transmit la Comisia centrală de apărare de pe lângă Ministerul Mediului, spre aprobare.
Anexa nr. 3
Conținutul planului județean de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice
Planul județean de apărare are următorul conținut:
1. Ordinul prefectului județului, de constituire a Comisiei județene de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, precum și a secretariatului tehnic al acesteia, cu compartimentele specifice.
2. Componența nominală a comisiei județene de apărare cu indicarea funcției, locului de muncă, unității din care face parte, adresa și telefoanele la locul de muncă și la domiciliu.
3. Componența secretariatului tehnic cu compartimentele acestuia, telefoanele sau alte mijloace de comunicație existente la locul unde se asigură permanența.
4. Schema sinoptică a sistemului informațional hidro-meteorologic și operativ pentru județul respectiv, care va cuprinde: stațiile pluviometrice, hidrometrice, meteorologice, indiferent de apartenență, stațiile hidrologice, centrele de prelucrare a datelor, centrele de prevedere a vremii, colectivele de prognoză-avertizare și dispeceratele de la filialele Regiei Autonome „Apele Române”, cu legăturile între acestea și secretariatele comisiilor județene de apărare și comisiile și comandamentele locale la care se transmit avertizări și prognoze sau se primesc informări operative. Schema sinoptică va cuprinde și legăturile cu Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice de pe lingă Ministerul Mediului, cu comisiile județene învecinate, precum și, după caz, cu organele de apărare din țările vecine, stabilite prin convenții și acorduri internaționale.
5. Harta sistemului informațional hidrometeorologic și operativ la scara 1:100.000, pe care se localizează elementele din schema sinoptică, precum și comisiile și comandamentele locale de apărare (care vor purta același număr de ordine ca în tabelul cu evidența organelor locale de apărare).
8. Tabelul cu evidența obiectivelor care vor fi anunțate în caz de pericol de inundare. Acest tabel va cuprinde următoarele rubrici:
- nr. curent;
- organul local de apărare (comisie sau comandament);
- localizarea hidrografică (râul, afluentul și codul cadastral);
- valorile caracteristice de avertizare (niveluri, debite sau precipitații) aferente mărimilor de atenție, inundații și pericol;
- stația pluviometrică, hidrometrică, meteorologică sau hidrologică avertizoare;
- numerele de telefon, radio-telefon, telex, fax etc. la care se va anunța pericolul de inundație;
- timpul mediu de concentrare a precipitațiilor periculoase sau timpul de propagare a undelor de viitură de la stația avertizoare până la primul obiectiv periclitat de pe raza comisiei sau comandamentului de apărare;
- postul sau stația hidrometrică folosită pentru stabilirea valorilor locale de apărare cu precizarea poziției hidrografice;
- pagube maxime cunoscute sau evaluate, fizic (nr., buc., ha, ml, km) și valoric (mil. lei);
- clasa de importanță normată și reală a obiectivelor periclitate;
- forțe și mijloace prevăzute de organul local pentru acțiunile de apărare.
7. Tabelul cu formațiile de intervenție constituite la nivel județean pentru sprijinirea organelor locale de apărare în cazul depășirii capacităților acestora.
8. Tabelul cu mijloacele de intervenție disponibile la comisia județeană de apărare, cu indicarea punctelor de dispersare în caz de pericol.
9. Planurile județene de apărare se întocmesc în dublu exemplar și vor fi însoțite de planurile de apărare ale zonelor amenajate prin construcții hidrotehnice (diguri, baraje, canale de deviere a apelor mari etc).
10. Planurile județene de apărare vor fi însoțite și de documentații tehnice ajutătoare: profile longitudinale ale principalelor cursuri de apă cu localizarea obiectivelor afectabile, grafice de inundabilitate pe stații hidrometrice avertizoare și categorii de obiective afectabile, precum și alte materiale, funcție de condițiile specifice fiecărui județ în parte. Aceste materiale vor fi trecute treptat pe medii compatibile cu calculatoarele electronice și se vor realiza programe decizionale de selecție a obiectivelor periclitate în funcție de amploarea fenomenelor și de stabilirea deciziilor optime.
11. Planurile județene cuprind și, planurile de apărare împotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase întocmite conform anexei nr. 8 la Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice.
Planurile județene de apărare se avizează în prealabil de filiala bazinală a Regiei Autonome „Apele Române” coordonatoare. În cazul când județul aparține mai multor filiale bazinale, se va transmite la fiecare din acestea planul aferent bazinului hidrografic al filialei respective. Filialele bazinale vor acorda atenție deosebită sistemului informațional hidrometeorologic și operativ decizional (flux informațional, praguri critice de apărare etc).
Planurile județene de apărare se verifică și se aprobă de Comisia de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice de pe lângă Ministerul Mediului.
Anexa nr. 4
Conținutul planurilor de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor pe bazine hidrografice
Planul de apărare bazinal se constituie prin asamblarea planurilor județene de apărare privind sistemul informațional și de exploatare a construcțiilor hidrotehnice în condiții de ape mari și cuprinde:
1. Tabel nominal cu componența personalului permanent al dispeceratelor și a personalului tehnic, care asigură asistența pe toată perioada de apărare, cu adresele și telefoanele de la domiciliu.
2. Tabel sintetic cu componența comisiilor județene de apărare și a secretariatelor tehnice ale acestora - din bazinul respectiv - mijloacele de telecomunicații și telefoanele de la serviciu și de la domiciliu, astfel încât să se asigure în toate condițiile comunicarea prognozelor și avertizărilor la comisiile județene.
3. Schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul bazinului hidrografic, cuprinzând unitățile meteorologice și hidrologice din bazin, comisiile județene, municipale, orășenești, comunale și obiectivele hidrotehnice ce trebuie avertizate direct, precum și legăturile cu Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie și Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice de pe lângă Ministerul Mediului.
4. Harta sistemului informațional hidrometeorologic, întocmită la o scară 1:200.000 sau 1:100.000, care cuprinde toate amenajările hidrotehnice ce pot produce inundații sau au rol de apărare, amplasarea stațiilor Și posturilor hidrometrice și pluviometrice, schema fluxului informațional-decizional pentru apărare, sistemele de telecomunicații și caracterul permanent sau periodic al transmisiunilor, simbolurile folosite fiind cele din cadastrul apelor; numerotarea obiectivelor cuprinse în planurile județene de apărare.
5. Lista stațiilor hidrometrice, a stațiilor și posturilor avertizoare din rețeaua de stat și de exploatare, precum și stațiile și posturile aparținând altor unități din subordinea unor ministere sau organe centrale, necesare în organizarea acțiunilor de apărare pe ansamblul bazinului hidrografic, cu valorile caracteristice de apărare, zonale sau locale ale acestora.
6. Tabel cu mijloacele de telecomunicații folosite în cadrul dispeceratului în timpul acțiunilor de apărare și de la obiectivele cuprinse în schema sinoptică.
7. Conținutul detaliat al informațiilor hidrometeorologice (date, avertizări, prognoze, conform metodologiei stabilite) și mărimile caracteristice de avertizare stabilite pentru fiecare dispecerat și unitate hidrometeorologică cuprinsă în sistemul informațional, care se transmit comisiilor județene, municipale, orășenești, comunale și la obiectivele care se avertizează direct.
8. Conținutul informațiilor și datelor care trebuie transmise și primite de la sistemele hidrotehnice din bazin.
9. Reguli de exploatare pe timp de ape mari și fenomene meteorologice periculoase cu indicarea restricțiilor în exploatarea sistemelor hidrotehnice. Soluții extreme în caz de ape mari (inundare dirijată, intrarea în funcțiune a acumulărilor nepermanente etc).
10. Sistemul de avertizare-alarmare a obiectivelor și localităților inundabile din aval de lacurile de acumulare și alte construcții hidrotehnice, precum și din incintele îndiguite, în cazul pericolului descărcărilor accidentale, avarierii sau distrugerii construcțiilor sau lucrărilor respective, conform instrucțiunilor existente (anexa nr. 7).
11. Profile longitudinale cu indicarea poziției obiectivelor și a cotelor caracteristice în raport cu curbele suprafeței libere a apei la probabilități caracteristice (0,1%, 1%, 5% și 10%), corelații între posturile avertizoare și cele locale, precum și lista diferitelor modele și programe de propagare a viiturilor și de exploatare optimă a construcțiilor hidrotehnice.
12. Situația materialelor și mijloacelor de apărare la lucrările hidrotehnice din administrare proprie și modul de completare.
13. Lista, în ordineainundării, a obiectivelor cu indicarea cotelor de inundare locală și zonală (tabelar sau grafic).
14. Planurile de apărare pe bazine hidrografice se întocmesc de filialele bazinale ale Regiei Autonome „Apele Române, se verifică de Regia. Autonomă „Apele Române și se aprobă de Comisia centrală de apărare de pe lângă Ministerul Mediului.
Anexa nr. 5
Conținutul informațiilor, prognozelor și avertizărilor care se vor transmite de la dispeceratele bazinale la comisiile județene de apărare și la obiectivele hidrotehnice
1. În situațiile meteorologice care prezintă pericol iminent, se fac preavertizări de către Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie la dispeceratele filialelor Regiei Autonome „Apele Române”, atât pe linie de inundații, cât și pe linie de alte fenomene hidrometeorologice periculoase, care să permită diseminarea preavertizărilor la comisiile de apărare județene, locale și la comandamentele de la obiective pentru ca acestea să intre în dispozitiv de apărare, în timp util.
Se prezintă succint fenomenul periculos, efectele posibile ale acestuia, zonele care pot fi afectate și momentul probabil al începerii acestuia.
În funcție de evoluția reală a acestora se fac actualizări ale prognozei și se anunță încetarea fenomenelor periculoase.
2. După declanșarea ploilor sau a încălzirilor bruște ale vremii, se vor elabora prognoze conform tabelului anexat pe cursuri de apă și stații hidrometrice, din care să rezulte situația la zi, prognoza pe 24 de ore și valorile caracteristice raportate la cotele de apărare (CA, CI și CP).
3. În cazul pericolului de blocare a ghețurilor pe râuri, se vor indica zonele cele mai periclitate și amploarea posibilă a fenomenelor.
4. Se prezintă situația construcțiilor hidrotehnice cu măsurile necesare în situații deosebite: descărcarea unor debite mari, pericol de avarii și alte abateri de la regulamentele de exploatare.
5. Se solicită secretariatelor tehnice permanente ale comisiilor de apărare județene și în cazuri speciale și celor de la principalele obiective socio-economice periclitate, să disemineze informațiile, prognozele și avertizările primite la toate obiectivele periclitate, specificate în planurile de apărare, subliniind zonele cu periculozitate maximă.
6. Se prezintă măsurile principale care se impun, începând cu supravegherea zonelor periclitate, aducerea de mijloace de iluminare și de intervenții, măsurile de evacuare preventivă și restricțiile în circulația rutieră și feroviară.
7. Se solicită raportarea sistematică și operativă conform anexei nr. 9 și întocmirea rapoartelor de sinteză după trecerea viiturilor.
O atenție deosebită se va acorda obiectivelor hidrotehnice cu asigurare sub clasa de importanță cerută de standardele în vigoare, în care sens se vor stabili măsuri preventive, specifice, a căror aplicare va fi imediat semnalată dispeceratului coordonator.
Model de prognoză hidrologică pentru dispeceratul bazinal
Anul ...... Ziua...... Ora ....
| Nr. crt. | Cursul de apă | Stația hidrometrică |
Mărimi caracteristice de apărare | Ultima cotă citită | Variația | Valoarea culminației atinse | Prognoza maximului | Situația și prognoza ghețurilor | ||||||||
| CA (cm) |
CI (cm) |
CP (cm) |
H (cm) |
Data (ora) |
±H —— (cm) |
față de cota din data/ora |
H (cm) |
Q (m3/s) |
Data ora |
H (cm) |
Q (m3/s) |
Data (ora) | ||||
Anexa nr. 6
Conținutul informațiilor, prognozelor și avertizărilor ce vor fi comunicate Secretariatului tehnic permanent al Comisiei Centrale de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice de pe lângă Ministerul Mediului de către Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie și Regia Autonomă „Apele Române”
A. Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie
1. În situații de atingere a pragurilor critice de ploi sau niveluri, se va comunica de două ori pe zi și ori de câte ori apar schimbări sau amplificări semnificative ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase, situația succintă prin hărți de precipitații, temperaturi și alte fenomene periculoase (oraje, grindină, polei, chiciură, viscol etc). Transmiterea se face prin fax, cu atenționarea sub formă de note scrise sau telefonice.
2. Se vor transmite permanent situațiile meteorologice din zona europeană, care pot afecta țara noastră, efectele lor în țările vecine și prognoza meteorologică pe termen de 3 zile și 24 ore, ca și orice schimbări ale situației față de prevederi, inclusiv avertizările și unele imagini satelitare în perioadele periculoase.
3. Se va transmite situația radar în cazul pericolului de ploi intense, cu indicarea zonelor afectate, cantități căzute, direcția de deplasare și tendința de intensificare sau slăbire a precipitațiilor, precum și bazinele în care este probabilă producerea precipitațiilor periculoase, prin hărți transmise prin fax sau pe display (la cerere).
4. Se va transmite, după tabelul din anexa nr. 5, situația și prognoza hidrologică, raportată la cotele sau debitele caracteristice de apărare pe toate cursurile de apă principale.
5. Se vor comunica recomandările transmise unităților bazinale privind exploatarea construcțiilor hidrotehnice, corelată cu situația hidrologică din bazin, astfel încât să se poată utiliza capacitatea acestor construcții în perioada apelor mari pentru diminuarea efectelor negative.
6. Se vor stabili permanent noile cerințe informaționale în funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice periculoase și de rapoartele operative primite de la comisiile și comandamentele locale de apărare.
B. Regia Autonomă „Apele Române”
1. Se vor indica avertizările și prognozele transmise în teritoriu și conținutul succint al acestora.
2. Se va transmite permanent situația lacurilor de acumulare și a construcțiilor hidrotehnice, deciziile luate privind exploatarea acestora în perioade de ape mari, pregoliri ale acumulărilor permanente și umpleri ale acumulărilor temporare.
3. Se vor transmite situațiile periculoase la construcții hidrotehnice (depășirea pragurilor critice la aparate de măsură și control, infiltrații, alunecări de taluze, blocări de vane etc. și măsurile luate la obiective și de avertizare în aval.
4. Se va indica modul cum se corelează situația hidrologică din bazin cu exploatarea lucrărilor hidrotehnice, în vederea atenuării efectului inundațiilor.
5. Se vor transmite informațiile operative de către filialele Regiei Autonome „Apele Române” privind depășirile cotelor de inundație, de pericol, efectele fizice ale apelor mari, pierderi de vieți omenești și alte elemente privind sprijinul tehnic acordat comisiilor locale de apărare.
6. Se vor instala mijloace de comunicație adecvate între dispeceratul Comisiei centrale de apărare și cel al Regiei Autonome „Apele Române” și se va asigura accesul reciproc la programele vizând apărarea împotriva inundațiilor și exploatarea construcțiilor hidrotehnice în perioadele de ape mari.
7. După perioadele de ape mari, Regia Autonomă „Apele Române” va transmite la Comisia centrală de apărare studiile de reconstituire a viiturilor și măsuri propuse pentru îmbunătățirea exploatării în perioadele de ape mari. Se vor face propuneri de lucrări de refacere și de completare a construcțiilor hidrotehnice afectate sau care au avut un comportament necorespunzător.
Anexa nr. 7
Conținutul planului de avertizare-alarmare a obiectivelor economice și sociale situate în aval de lacuri de acumulare în caz de accidente Ia construcțiile hidrotehnice
Planul se întocmește de toți agenții economici care au în administrare construcții hidrotehnice a căror avariere poate produce victime omenești în localitățile și la obiectivele situate în aval, precum și importante pagube materiale. Se întocmesc planuri de avertizare-alarmare la toate barajele cu o înălțime mai mare de 10 m și un volum mai mare de 10 mii. mc care au în aval obiective la distanțe mai . mici de 10 km de secțiunea barajului[4] .
Conținutul-cadru al planului este următorul:
I. Piese scrise
1. Descrierea amenajării și a construcției care realizează retenția.
2. Ipoteze de avariere luate în considerație în calculul, zonelor inundabile (50% Și 100% distrugere).
3. Descrierea sistemului informațional prevăzut la amenajare, inclusiv cel de avertizare sonoră.
4. Situațiile și decizia de declanșare a sistemului de alarmă.
5. Responsabilități privind luarea deciziei de alarmare cu cele 3 trepte de periculozitate stabilite în instrucțiuni.
6. Căile de transmitere a deciziilor și modul de acționare al sistemului de alarmă.
7. Stabilirea tipului de semnal pentru diferite situații critice și locul unde sunt afișate pentru populație.
8. Măsuri ce se iau la atingerea pragurilor critice.
9. Măsuri de protecție a populației împotriva undelor de rupere, cum sunt: dispersarea în zone neinundabile, protecția împotriva intemperiilor, asistența medicală, asigurarea cu materiale și alimente etc.
II. Materiale grafice
1. Tabel cu localitățile, cartierele, întreprinderile și instituțiile care se evacuează preventiv în caz de pericol iminent și locul de dispersare a acestora.
2. Efectivele de animale și bunuri de valoare prevăzute a fi evacuate și locul de evacuare.
3. Mijloacele folosite pentru evacuarea populației și a bunurilor.
4. Materialele de intervenție și punctele de depozitare a acestora.
5. Tabel cu persoanele responsabile de supravegherea construcțiilor în caz de pericol de avariere, cu adresele și telefoanele lor.
6. Tabel cu persoanele implicate în luarea deciziilor și în salvarea populației și bunurilor.
7. Planuri de situație 1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000 după caz, cu trasarea zonelor de afectare după 60 de minute, ca și zona maximă de afectare, cu indicarea timpilor de parcurgere a undei de rupere calculată în ipoteza „lac plin” și rupere 100%.
8. Idem ca la pct. 7 pentru zona afectată la avariere medie - 50%.
9. Amplasarea pe planuri a obiectivelor economice și sociale periclitate, cu indicarea mijloacelor sonore de alarmare, a centrului de comandă a sirenelor, a zonelor și căilor de dispersare a populației și animalelor în afara zonei periclitate.
10. Profil longitudinal al curbei suprafeței libere a undei de rupere cu indicarea timpului dq parcurgere și a poziției obiectivelor periclitate.
11. Schemele sinoptice informaționale:
- de supraveghere a comportării construcțiilor hidrotehnice și a aparaturii de măsură și control;
- de avertizare hidrometeorologică a construcției hidrotehnice;
- de avertizare a obiectivelor periclitate în caz de avariere.
Planurile se întocmesc de proiectanții sau de beneficiarii lucrărilor cu concursul Statului Major de Apărare Civilă și împreună cu comisiile și comandamentele obiectivelor economice și sociale periclitate, conform prevederilor din instrucțiunile specifice difuzate cu numărul I.G.-553/1987.
Responsabilitatea prezentării acestor planuri la Comisia centrală de apărare revine unității care are în administrare construcția hidrotehnică respectivă și se prezintă o dată cu planul general de apărare al amenajării. Un rol deosebit în stabilirea sistemului de alarmă acustică și de dispersare a populației revine Comandamentului județean de apărare civilă.
Anexa nr. 8
Conținutul-cadru al planurilor de apărare împotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase (pe agenți economici și pe județ)'
1. Lista agenților economici responsabili cu intervenția în cazul apariției următoarelor categorii de fenomene meteorologice periculoase: înzăpeziri și viscol, depuneri de gheață pe conductori, îngheț târziu sau timpuriu, furtună cu vânt peste 100 km/oră și grindină.
2. Sistemul informațional de avertizare-alarmare hidrometeorologică de la filialele bazinale ale Regiei Autonome „Apele Române” la secretariatele tehnice permanente județene și de la acestea la agenții economici stabiliți să intervină.
3. Tabelul cu formațiile și mijloacele de intervenție pe categorii de fenomene meteorologice periculoase.
4. Instrucțiunile elaborate de ministere și alte autorități ale administrației publice centrale, precum și de agenții economici în vederea reducerii efectelor negative ale acestor fenomene asupra drumurilor, căilor ferate, rețelelor electrice, de telecomunicații, serelor, culturilor agricole, colectivităților de animale, sistemelor hidroameliorative etc.
5. Planul de aprovizionare în cazul unor fenomene meteorologice periculoase care conduc la izolarea obiectivelor economice și sociale din cauza impracticabilității căilor rutiere și feroviare de acces.
6. Modul de avertizare a colectivităților izolate (șantiere, exploatări forestiere, tabere de animale, campinguri etc.) în cazul prevederii unor fenomene meteorologice periculoase, cum sunt înghețul târziu sau timpuriu, viscole etc. Planul de apărare, pe categorii de fenomene, se întocmește o dată cu planul județean de apărare împotriva inundațiilor (la 5 ani) prin grija compartimentelor de profil din secretariatul tehnic al comisiilor județene de apărare și se aprobă la nivel județean. Planuri similare se elaborează de toate comisiile municipale, orășenești și comunale de apărare.
Anexa nr. 9
Conținutul rapoartelor operative transmise de comisii în timpul acțiunilor de apărare
Conținutul rapoartelor operative ce se transmit în timpul acțiunilor de apărare către comisiile de apărare ierarhic superioare este următorul:
1. Modul în care s-a produs fenomenul meteorologic periculos și evoluția lui de la un raport la altul (niveluri și debite, ghețuri și blocaje, revărsări de ape, ape meteorice, căderi de grindină, căderi masive de zăpadă, vijelie, eroziuni puternice de mal, colmatări etc), arătându-se data și ora începerii culminației și încetării fenomenului, precum și amploarea lui la culminație.
2. Data declanșării și încetării stării de apărare, trecerea de la o fază la alta, mărimile caracteristice atinse.
3. Obiective și terenuri afectate de la un raport la altul, situația la zi pe cursul de apă, localități, incinte îndiguite și pe categorii de obiective și terenuri afectate.
4. Situația căilor de comunicație, a liniilor de telecomunicație și de transport al energiei electrice, a conductelor, cu arătarea perioadei de întrerupere, data și ora restabilirii situației.
5. Evoluția situațiilor critice intervenite, durata acestora, măsurile luate, forțele și mijloacele cu care s-a acționat, și rezultatele obținute.
6. Pierderi de vieți omenești, cu precizarea numelui, vârstei și ocupației acestora, precum și a condițiilor în care au survenit, pierderi și distrugeri de bunuri, cu indicarea modificărilor de la un raport la altul și situația la zi.
7. Cereri de forțe, mijloace și asistența tehnică pentru sprijin în cazuri deosebite.
8. Modul cum au fost anunțate obiectivele situate în aval de zona la care se referă raportarea,
9. Respectarea prevederilor convențiilor hidrotehnice cu țările vecine, privind apele de frontieră sub aspectul apărării de inundații și fenomene meteorologice periculoase, acolo unde este cazul.
10. Alte elemente specifice cum sunt: natura bunurilor afectate, evaluări financiare ale pagubelor, efectele măsurilor luate etc.
Anexa nr. 10
Conținutul raportului de sinteză privind apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice
Rapoartele de sinteză întocmite de comisiile și comandamentele de apărare cuprind următoarele:
1. Descrierea succintă a fenomenelor hidrometeorologice și a evoluției acestora în raport cu valorile caracteristice de apărare.
2. Organizarea și desfășurarea acțiunilor operative de apărare, modul în care a funcționat sistemul de avertizare-alarmare, măsuri pregătitoare, măsuri de intervenție, măsuri de evacuare.
3. Efectele fenomenelor hidrometeorologice, pagubele fizice și valorice, cuprinse într-un tabel sintetic, în care se înscriu: localitățile, suprafețele și obiectivele afectate pe cursul de apă, perioada de afectare, pagubele fizice și valorice apreciate, cauzele producerii acestora. Pierderile de vieți omenești se vor menționa nominal, cu specificarea datei, locului, cauzelor și împrejurărilor care au survenit.
4. Comportarea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, modul în care s-a acționat în raport cu prevederile regulamentelor de exploatare.
5. Concluzii și aprecieri, cu propuneri de îmbunătățire a activității de apărare, referiri asupra sistemului informațional-decizional, a bazei tehnice a acestuia, planurilor de apărare și regulamentelor de exploatare, măsurilor constructive în cazul lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare.
Rapoartele de sinteză se întocmesc în termen de 10 zile de la încetarea fenomenelor de către comandamentele locale, în termen de 20 zile de către comisiile comunale, orășenești și municipale și în termen de 30 zile de către comisiile județene de apărare și se trimit comisiilor ierarhic superioare, care le sintetizează pentru zona de care răspund.
Rapoartele de sinteză de la comisiile județene se transmit la Comisia centrală de apărare în termen de 30 zile.
Normativ-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor și ghețurilor
1. Comisiile și comandamentele de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice au obligația de a verifica constituirea stocurilor de materiale și mijloace de apărare conform prezentului Normativ-cadru de către agenții economici.
2. Materialele și mijloacele de apărare se folosesc numai în scopul prevenirii și combaterii inundațiilor și ghețurilor pe durata producerii acestora.
3. Stocurile pentru intervenții operative la acțiunile de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor vor fi evidențiate distinct și depozitate separat.
4. Materialele și mijloacele de apărare prevăzute în normativ pot fi înlocuite cu alte sortimente cu efecte similare la intervențiile operative în caz de ape mari și ghețuri.
5. Materialele și mijloacele de apărare pentru baraje cuprinse în normativ se referă în principal la barajele din materiale locale. Pentru celelalte baraje, deținătorii acestora vor asigura dotări specifice, corespunzător necesităților de intervenție care se vor prevedea în regulamentele de exploatare și în planurile de apărare.
6. Pentru calcularea necesarului de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, în cuprinsul prezentului normativ lucrările și cursurile de apă pe categorii sunt indicate prin simboluri după cum urmează:
- D1 - zone cu diguri la Dunăre și pe râurile principale;
- D2 - zone cu diguri pe restul cursurilor de apă;
- R1 - zone neamenajate pe Dunăre și pe râurile principale;
- R2 - zone neamenajate pe restul cursurilor de apă;
- B - baraje;
- CH - construcții hidrotehnice de complexitate deosebită.
7. Stabilirea râurilor și sectoarelor de râuri considerate principale, în sensul punctului de mai sus, precum și trecerea de la o categorie la alta, se fac de către filialele bazinale ale Regiei Autonome „Apele Române” și se comunică organelor de apărare și agenților economici care aplică prezentul normativ.
8. Materialele și mijloacele de apărare se prevăd în planurile de apărare județene și bazinale, ale comisiilor municipale, orășenești, comunale și ale comandamentelor de la obiectivele expuse inundațiilor.
9. Pentru zonele neamenajate de pe cursurile de apă, materialele și mijloacele de apărare se asigură de către consiliile locale și de către agenții economici situați în aceste zone, care au obligația să pună la dispoziția organelor tehnice de apărare împotriva inundațiilor, în afară de forța umană, și materialele și mijloacele de intervenție pe care le dețin și care au fost înscrise în planurile de apărare.
10. Agenții economici care au obiective inundabile, precum și primarii municipiilor, orașelor și comunelor cu astfel de obiective, vor stabili în planurile de apărare, modul de asigurare a materialelor și mijloacelor de intervenție.
11. Modul de stabilire a cantităților de materiale și mijloace de apărare este următorul:
- cantități pe un km lungime de dig sau lungime de cursuri de apă neamenajate, prin încadrarea în una din coloanele 3-6;
- cantități pe fiecare baraj sau alte construcții hidrotehnice, care necesită materiale de apărare;
- la rubrica „mențiuni speciale” se stabilesc pentru unele materiale și mijloace de apărare cantități în funcție de specificul de organizare.
12. Agenții economici care dețin lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor vor lua măsuri pentru asigurarea rezervelor operative folosite în intervențiile rapide la punctele critice, în special surse autonome de energie și iluminare.
13. Pentru formațiile și echipele folosite în acțiunea de apărare împotriva ghețurilor, materialul exploziv se va păstra de către unitățile militare, stabilite de comisiile județene de apărare.
14. în cazul cursurilor de apă neamenajate, se vor prevedea materiale și mijloace de apărare numai pentru zone cu puncte critice, cel mai frecvent afectate de inundații, ținând seama de experiența anterioară.
15. Materialele și mijloacele de apărare aferente obiectivelor situate în zona de influență a lucrărilor hidrotehnice, care atenuează sau deviază undele de viitură (acumulări de apă sau derivații de ape mari) se pot reduce față de prevederile normativului, în proporție de până la 50%, cu condiția să se mențină un grad de asigurare corespunzător.
16. Materialele și mijloacele de apărare stabilite în baza prezentului normativ, precum și locurile de depozitare ale acestora, vor fi aprobate o dată cu planurile de apărare împotriva inundațiilor ale obiectivelor inundabile.
17. Sistemele de alarmare, în caz de inundații, prevăzute în prezentul normativ vor fi corelate cu sistemele de alarmare locale ale apărării civile.
18. Ministerele și celelalte autorități ale administrației centrale, precum și agenții economici care au obiective inundabile sau care pot fi afectate de alte fenomene meteorologice periculoase își pot elabora normative de dotare cu mijloace de apărare specifice împotriva acestor fenomene. Ele vor fi avizate de către Comisia Centrala, de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice de pe lângă Ministerul Mediului.
Completarea stocului de materiale și mijloace de intervenție prevăzute în normative de dotare specifice ministerelor se va face în termen de două luni după folosirea acestora, din fonduri proprii și din surse alocate.
19. Materialele și mijloacele de apărare constituite în stocuri conform prezentului Normativ-cadru casate sau ieșite din uz, vor fi valorificate conform normelor legale în vigoare.
Normativ-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor și ghețurilor
Tipul zonelor de apărare
- D1 - zone cu diguri la Dunăre și pe râurile principale;
- D2 - zone cu diguri pe restul cursurilor de apă;
- R1 - zone neamenajate pe Dunăre și pe râurile principale;
- R2 - zone neamenajate pe restul cursurilor de apă;
- B - baraje;
- CH - construcții hidrotehnice de complexitate deosebită.
| Nr. crt. | Denumirea materialelor și mijloacelor de apărare | Cantități normate pe zone de apărare | Mențiuni speciale | ||||||
| U/M | D1 (la km) |
D2 (la km) |
R1 (la km) |
R2 (la km) |
B (la buc.) |
CH (la buc.) | |||
| PARTEA I | |||||||||
| A. Materiale | |||||||||
| 1. | Snopi de fascine diam. 30 cm, L=3-4 m (stocul de fascine dacă nu a fost folosit în acțiuni de apărare se va reînnoi minimum 1/3 în fiecare an) | buc. | 75 | 50 | 15 | 10 | 50-200 | 50-200 | pentru zone fără protecție forestieră cantitățile se pot majora cu 25% |
| 2. | Pari din lemn rotund c.r. esență tare diam. 8-12 cm; L=1-3 m | buc. | 150 | 100 | 30 | 10 | 100-350 | 100-350 | idem pct. 1 |
| 3. | Piloți de lemn rotund c.r: esență tare diam. 12-20 cm cu cerc de oțel lat 30/3 mm (pentru D1, D2, L=3-6 ml, pentru R1, R2, L=2-4 ml) | buc. | 10 | 5 | - | - | 4 | 2 | |
| 4. | Scânduri de 2,5 cm; L=4 ml (cherestea clasele 4-5) - 0,0275 mc/buc. - | buc. | 4 | 2 | - | - | - | - | pentru zone fără perdele de protecție |
| 5. | Dulapi + palplanșe (5 cm, L=4 ml, l=20-25 cm) | mc | 0,3 | 0,2 | 0,2 | 0,2 | 1 | 1 | |
| 6. | Cozi de lemn pentru unelte (rezervă) | buc. | 20% din numărul uneltelor cu coadă prevăzute prevăzute în normativ | ||||||
| 7. | Cuie de lungimi diferite (2-20 cm) | kg | 3 | 2 | - | - | 3 | 3 | |
| 8. | Scoabe din oțel rotund (diam. 18-20 cm) | buc. | 10 | 5 | - | - | 4 | 2 | |
| 9. | Sârmă neagră diam. 2-4 mm | kg | 12 | 1 | 9 | 0,8 | 10 | 10 | |
| 10. | Plasă sârmă (zincată sau neagră) diam. 2-3 mm | mp | 2 | 4 | - | - | 20 | 20 | |
| 11. | Saci de 50/80 cm pentru pământ din cânepă, iută, polietilenă și sfoară pentru legat saci | buc. | 60 | 40 | 10 | 10 | 100 | 100 | 0,5 ml sfoară pentru un sac |
| 12. | Funii subțiri pentru asigurarea oamenilor și uneltelor diam. 15-10 mm | ml | 8 | 3 | 5 | 2 | 100 | 100 | |
| 13. | Piatră brută (blocuri de 15-30 cm) | mc | 5 | 3 | 5 | 3 | 10 | 10 | numai unde este nevoie
(zone de eroziuni de mal) |
| 14. | Folii de polietilenă (cantitatea de folie rezultată din aplicarea normativului se va aproviziona eșalonat, câte 1/5 din necesar) | mp | 8 | 4 | - | - | 25 | 25 | pentru zonele expuse fără perdele de protecție |
| B. Carburanți și lubrifianți | |||||||||
| 15. | Motorină, benzină, lubrifianți, ulei hidraulic | Se asigură un stoc minim pentru funcționarea utilajelor de intervenție, stațiilor de pompare și grupurilor de iluminat timp de 48 ore; uleiul hidraulic, într-o cantitate egală cu capacitatea instalației hidraulice. | |||||||
| C. Obiecte de inventar și mijloace fixe | |||||||||
| 16. | Felinare de vânt, lanterne tubulare mari și alte mijloace de iluminat mobile cu accesorii de rezerva (sticle de felinare, fitile, baterii de rezervă, becuri) | buc. | 4 | 2 | 1 | - | 4 | 4 | 1/4 - felinare de vânt
3/4 - lanterne; la cantoane câte 3-4 lămpi cu petrol pe canton |
| 17. | Bidoane și canistre de 10-20 l pentru petrol | Un bidon la 10-20 lămpi sau felinare | |||||||
| 18. | Petrol lampant | 3 l la o lampă sau felinar | |||||||
| 19. | Cazmale și lopeți cu cozi | buc. | 2 | 2 | 1 | 1 | 4 | 4 | 1/2- cazmale
1/2 - lopeți |
| 20. | Târnăcoape și sape cu cozi | buc. | 2 | 2 | 1 | 1 | 3 | 3 | 1/2 - târnăcoape
1/2 - sape. |
| 21. | Furci de fier sau căngi de fier cu cozi | buc. | 1 | 1 | 0,5 | 0,5 | 2 | 2 | Idem |
| 22. | Roabe metalice cu roți pe pneuri sau tărgi de lemn | buc. | 2 | 2 | - | - | 2 | 2 | Idem |
| 23. | Maiuri pentru compactat pământ (din lemn sau metal); maiuri pentru bătut pari | buc. | 2 | 2 | 1 | 1 | 2 | 2 | Idem |
| 24. | Berbeci de mină în greutate de până la 50 kg | buc. | 0,5 | 0,4 | 0,2 | - | 1 | 1 | |
| 25. | Ciocane diferite | buc. | 0,5 | 0,5 | - | - | 3 | 3 | |
| 26. | Clește de cuie | buc. | 0,5 | 0,5 | - | - | 3 | 3 | |
| 27. | Barde pentru cioplit și topoare | buc. | 1 | 0,7 | 0,2 | 0,2 | 4 | 4 | |
| 28. | Sfredele de lemn diferite | buc. | 0,3 | 0,2 | - | - | 1 | 1 | |
| 29. | Pile diferite | buc. | 0,4 | 0,3 | 0,l | 0,1 | 2 | 2 | |
| 30. | Ferăstraie cu rame | buc. | 0,5 | 0,5 | 0,2 | 0,1 | 1 | 1 | |
| 31. | Cuțitoaie pentru cioplit; dălți pentru lemn | buc. | 0,4 | 0,2 | 0,2 | 0,2 | 2 | 2 | 1/2 - cuțitoaie
1/2 - dălți pentru lemn |
| 32. | Găleți pentru apă și căni metalice | buc. | 0,5 | 0,4 | 0,2 | 0,2 | 4 | 4 | 5 căni pentru o găleată |
| 33. | Marmite pentru transport hrană | buc. | - | - | - | - | 1 | 1 | 4/sistem (numai unde este cazul) |
| 34. | Butoaie de tablă de 100-200 l pentru utilajele de intervenție | buc. | - | - | - | - | 2 | 2 | 6/sistem hidrotehnic |
| 35. | Sonete de mână sau mecanice
(L = 6 m) cu berbec de 100-150 kg |
buc. | X | X | X | - | 1 | 1 | 2-4 buc. pe sistem hidrotehnic
(în funcție de nivelul de organizare al sistemului) |
| 36. | Bărci din lemn sau metalice cu rame | buc. | X | X | X | - | 1 | 1 | 1 buc/canton (sau în funcție de nivelul de organizare al sistemului) |
| 37. | Șalupe | buc. | X | - | - | - | - | - | 1/sistem hidrotehnic
1/unitatea care are în exploatare diguri la Dunăre |
| 38. | Bacuri dormitor | buc. | X | - | - | - | - | - | 1 la fiecare sistem hidrotehnic;
2 la fiecare unitate (agent economic) ce are în exploatare diguri la Dunăre |
| 39. | Autoturisme de teren cu 2 diferențiale dotate cu stații radio emisie-recepție fixe | buc. | X | - | - | - | - | - | 1/sistem hidrotehnic
1/agent economic |
| 40. | Vagoane dormitor | buc. | X | X | X | 1 | 1 | 1 | 1/fiecare formație de intervenție |
| D. Mijloace de transmisie | |||||||||
| 41. | Radio-telefoane portabile cu acumulatori | buc. | X | X | X | X | 2 | 1 | 1 buc./canton;
1 buc./formație de intervenție |
| 42. | Sirene, difuzoare pentru alarmă | buc. | 1/km lungime curs de apă, în localități și la obiective importante situate în aval de acumulări sau incinte îndiguite | ||||||
| E. Mijloace fixe diverse | |||||||||
| 43. | Grupuri electrogene cu anexe pentru iluminare | buc. | X | X | X | X | 1 | 1 | 1/sistem hidrotehnic;
1/exploatare; 2/agent economic |
| 44. | Reflectoare (faruri) grup electrogen, cablu izolat pentru rețeaua de reflectoare grup electrogen | buc. | câte 6 buc. de grup electrogen + 6 buc. de rezervă | ||||||
| - cablu izolat pentru iluminat | ml | câte 100 ml de grup electrogen | |||||||
| - izolatori pentru prinderea cablului, fasunguri, întrerupătoare, becuri etc. | buc. | câte 20 buc. de fiecare grup electrogen | |||||||
| 45. | Grupuri de stidura autogenă, truse aferente | buc. | X | X | X | X | 1 | 1 | 1/sistem hidrotehnic;
l/formație de intervenție; 2/agent economic |
| 46. | Filtre rapide pentru apă potabilă | buc. | 1/atelier;
2/secții; 3/exploatări | ||||||
| 47. | Motopompe cu anexe și 150 m conductă | buc. | X | X | - | - | 1 | - | numai unde este cazul |
| 48. | Pompe submersibile pentru epuismente | buc. | X | X | - | - | 1 | 1 | 1-2 buc./sector hidrotehnic
2-4 buc./sistem hidrotehnic |
| 49. | Bucătărie mobilă | buc. | numai unde este cazul | ||||||
| 50. | Aragaz cu butelie, veselă, tacâmuri pentru bucătărie | buc. | se prevăd la cantoane | ||||||
| 51. | Corturi impermeabile | buc. | X | X | - | - | 1 | - | 1 buc./formație intervenție
1-2 buc./sistem hidrotehnic |
| F. Echipamente de protecție, siguranță și cazarmament | |||||||||
| 52. | Cizme de cauciuc scurte și lungi | per. | X | X | - | - | 5 | 5 | 12 per./formație de intervenție |
| 53. | Mantale de ploaie cu glugi | buc. | X | X | - | - | 5 | 5 | 12 buc./formație de intervenție
10 buc./sistem hidrotehnic |
| 54. | Salopete din doc sau impermeabile.
Costume vătuite |
buc. | X | X | - | - | 8 | 8 | 12 buc/formație de intervenție;
20-30 buc/sistem hidrotehnic; 1/2 - salopete; 1/2 - costume vătuite |
| 55. | Pufoaice îmblănite | buc. | X | X | - | - | 2 | 2 | 12 buc/formație de intervenție;
20 buc./sistem hidrotehnic |
| 56. | Centuri de salvare și colaci de salvare | buc. | X | X | 1 | 1 | 5 | 5 | 20 buc/formații de intervenție sau formații exploatare;
1/2 centuri salvare (1/2 colaci salvare) |
| 57. | Paturi de fier sau pliante echipate cu saltele, pături și lenjerie de pat | buc. | se calculează funcție de spațiile de dormit din cantoane și din alte spații gospodărești folosite pe timpul acțiunilor de apărare | ||||||
| PARTEA a II-a | |||||||||
| a) Exploziv și materiale pentru explozie | |||||||||
| 1. | Trotil | kg | Cantitățile de trotil se calculează astfel :
| ||||||
| 2. | Aprinzătoare | buc. | 10/100 kg trotil | ||||||
| 3. | Capse pirotehnice | buc. | 25/100 kg trotil | ||||||
| 4. | Capse electrice | buc. | 10/100 kg trotil | ||||||
| 5. | Chibrituri de vânt (cutii) | buc. | 3/100 kg trotil | ||||||
| 6. | Fitil detonant | m | 40/100 kg trotil | ||||||
| 7. | Fitil ordinar | m | 20/100 kg trotil | ||||||
| b) Materiale diverse | |||||||||
| 8. | Prăjini din lemn de esență tare pentru dirijarea sloi urilor | buc. | 5 la o echipă de intervenție cu explozivi | ||||||
| 9. | Scânduri de râșinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lățime, 4-5 cm lungime) | buc. | 2 la o echipă de intervenție cu explozivi | ||||||
| 10. | Funii diam. 10 mm pentru asigurarea uneltelor | m | 10 la o echipă de intervenție cu explozivi | ||||||
| 11. | Sfoară pentru legat încărcăturile de explozivi | kg | 1 la 100 kg trotil | ||||||
| 12. | Sârmă liță diam. 1 mm pentru încărcături | kg | 1 la 100 kg trotil | ||||||
| 13. | Bandă de izolat | role | 2 la 100 capse | ||||||
| c) Obiecte de inventar | |||||||||
| 14. | Briceag | buc. | 1 la o echipă de intervenție cu explozivi | ||||||
| 15. | Clește | buc. | 1 la o echipă de intervenție cu explozivi | ||||||
| 16. | Răngi de fier de 2-4 m lungime | buc. | D1 | - | 2 | - | - | - | |
| buc. | D2 | - | 2 | - | - | - | |||
| buc. | R1 | - | 2 | - | - | - | |||
| buc. | R2 | - | 2 | - | - | - | |||
| buc. | B | - | - | - | - | - | |||
| buc. | CH | - | - | 2 | - | - | |||
| 17. | Ferăstraie pentru gheață | buc. | D1 | - | 2 | - | - | - | |
| buc. | D2 | - | 2 | - | - | - | |||
| buc. | R1 | - | 2 | - | - | - | |||
| buc. | R2 | - | 2 | - | - | - | |||
| buc. | B | - | - | 2 | - | - | |||
| buc. | CH | - | - | 2 | - | - | |||
Referințe
- ↑ Societatea Comercială „Autotitan” - S.A. București a luat ființă prin divizarea Societății Comerciale „Transtitan” - S.A. București în conformitate cu Hotărârea nr. 3/1991 a consiliului împuterniciților statului al acesteia, și este înregistrată la Oficiul Registrului comerțului sub nr. j. 40/8316/1991.
- ↑ Anexele nr. 2 1.-2.4. se comunică unităților interesate. Statutul-cadru al societăților comerciale nou-înființate este prevăzut în anexa nr. 2.
- ↑ Denumirea, sediul, obiectul de activitate și capitalul social pentru fiecare societate comerciala în parte sunt prevăzute în anexa nr. 1.
- ↑ Acest criteriu va fi precizat în timp de Secretariatul tehnic permanent al Comisiei Centrale de Apărare împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice în colaborare cu unitățile care au în administrare construcții hidrotehnice a căror avariere pune în pericol grav obiectivele sociale și economice din aval.