2.173 de modificări
Monitorul Oficial 4/1989: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
convertesc issue:: la patru cifre.
Fără descriere a modificării |
(convertesc issue:: la patru cifre.) |
||
(Nu s-au afișat 18 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{MigrationWarning}} | |||
__FORCETOC__ | __FORCETOC__ | ||
[[Category:Monitorul Oficial|*1989 0004]] | |||
= Monitorul Oficial al României = | = Monitorul Oficial al României = | ||
Anul I, Nr. | Anul I, Nr. [[issue::0004]] - Miercuri, 27 decembrie [[year::1989]] | ||
== Decrete-lege == | == Decrete-lege == | ||
Linia 8: | Linia 10: | ||
=== Decret-lege privind abrogarea unor legi, decrete și alte acte normative === | === Decret-lege privind abrogarea unor legi, decrete și alte acte normative === | ||
În scopul eliminării imediate din legislația României a unora dintre legile și decretele emise de fostul regim dictatorial, acte normative cu un profund caracter nedrept și contrare intereselor poporului român, | :În scopul eliminării imediate din legislația României a unora dintre legile și decretele emise de fostul regim dictatorial, acte normative cu un profund caracter nedrept și contrare intereselor poporului român, | ||
'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | :'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | ||
Articol unic. - Sunt și rămân abrogate următoarele legi, decrete și alte acte normative: | Articol unic. - Sunt și rămân abrogate următoarele legi, decrete și alte acte normative: | ||
Linia 18: | Linia 20: | ||
# Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale. | # Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale. | ||
# Legea nr. 29/1977 privind normele de adresare în relațiile dintre cetățenii Republicii Socialiste România. | # Legea nr. 29/1977 privind normele de adresare în relațiile dintre cetățenii Republicii Socialiste România. | ||
# Legea nr. 22/1981 privind | # Legea nr. 22/1981 privind obligația activiștilor de partid, de stat și ai organizațiilor de masă și obștești, a cadrelor din conducerea unităților socialiste, a specialiștilor din agricultură, din alte domenii de activitate de a locui în localitățile în care își desfășoară activitatea. | ||
# Legea nr. 3/1982 privind participarea cu părți sociale a oamenilor muncii din unitățile economice de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică. Restituirea părților sociale reținute până în prezent se va face eșalonat, | # Legea nr. 3/1982 privind participarea cu părți sociale a oamenilor muncii din unitățile economice de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică. Restituirea părților sociale reținute până în prezent se va face eșalonat, începând cu 1 ianuarie 1990, în următorii 3 ani. | ||
# Hotărârea Marii Adunări Naționale nr. 5/1984 privind aprobarea Programului de alimentație științifică a populației. | # Hotărârea Marii Adunări Naționale nr. 5/1984 privind aprobarea Programului de alimentație științifică a populației. | ||
# Decretul nr. 770/1966 privind reglementarea întreruperii cursului sarcinii. | # Decretul nr. 770/1966 privind reglementarea întreruperii cursului sarcinii. | ||
Linia 26: | Linia 28: | ||
# Decretul nr. 98/1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris. | # Decretul nr. 98/1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris. | ||
# Următoarele articole din Codul penal: | # Următoarele articole din Codul penal: | ||
#* articolele 185-188 privind avortul; | |||
#* articolul 237 privind defăimarea unei organizații de stat sau obștești prin orice mijloace, în public. | |||
# Legea nr. 1/1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară și autofinanțarea unităților administrativ-teritoriale. | # Legea nr. 1/1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară și autofinanțarea unităților administrativ-teritoriale. | ||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|26 decembrie 1989|1}} | |||
București | |||
=== Decret-lege privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale === | === Decret-lege privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale === | ||
Frontul | Frontul Salvării Naționale s-a constituit și reprezintă unirea tuturor forțelor patriotice și democratice ale țării pentru răsturnarea clanului dictatorial ceaușist, pentru concentrarea aspirațiilor celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă și demnă și cadrul afirmării acestora. | ||
ale | |||
de oameni ai țării la o viață liberă și demnă și cadrul | În scopul instaurării democrației și libertății, al afirmării demnității poporului român, s-a constituit Consiliul Frontului Salvării Naționale, ca organ suprem al puterii de stat. | ||
Consiliul Frontului | Consiliul Frontului Salvării Naționale reunește reprezentanți ai tuturor forțelor patriotice ale țării, de toate categoriile sociale și de toate naționalitățile. | ||
Consiliul Frontului | |||
de toate categoriile sociale și de toate naționalitățile. | Pentru realizarea unei societăți cu adevărat democratice în țara noastră și pentru asigurarea și apărarea drepturilor fundamentale ale omului și cetățeanului, Programul Consiliului Frontului Salvării Naționale prevede: | ||
Pentru realizarea unei societăți cu adevărat democratice | |||
apărarea drepturilor fundamentale ale omului și cetățeanului, Programul Consiliului Frontului | * abandonarea rolului conducător al unui singur partid și statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; | ||
* organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie 1990; | |||
* separarea puterilor legislativă, executivă și judecătorească în stat și alegerea tuturor conducătorilor politici pentru unu sau, cel mult, două mandate; | |||
* restructurarea întregii economii naționale pe baza criteriilor rentabilității și eficienței. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizată, promovarea liberei inițiative și a competenței în conducerea tuturor sectoarelor economice; | |||
* restructurarea agriculturii și sprijinirea micii producții țărănești. Oprirea distrugerii satelor; | |||
* reorganizarea învățământului românesc potrivit cerințelor contemporane. Reașezarea structurilor învățământului pe baze democrate și umaniste; | |||
politici pentru unu sau, cel mult, două mandate; | * promovarea unei ideologii umaniste și democratice, a adevăratelor valori ale umanității. Eliminarea minciunii și a imposturii, statuarea unor criterii de competență și justiție în toate domeniile de activitate; | ||
* așezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naționale; | |||
metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizată, promovarea liberei inițiative și a | * libertatea presei, radioului și a televiziunii; trecerea acestora în mâinile poporului; | ||
* respectarea drepturilor și libertăților minorităților naționale și asigurarea deplinei lor egalități în drepturi cu românii; | |||
* libertatea cultelor; garantarea liberei manifestări a credințelor religioase; | |||
* organizarea întregului comerț al țării pornind de la cerințele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populației României. În acest scop, se va pune capăt exportului de produse agroalimentare și se va reduce exportul de produse petroliere, acordându-se prioritate satisfacerii nevoilor de căldură și lumină ale oamenilor; | |||
* salvarea echilibrului ecologic și eliminarea acelor lucrări și investiții care provoacă daune aerului, apei, solului și pădurilor țării; promovarea unor tehnologii moderne nepoluante; | |||
* întreaga politică externă a țării va servi promovării bunei vecinătăți, prieteniei și păcii în lume, integrându-se în procesul de constituire a unei Europe unite, casă comună a tuturor popoarelor continentului. | |||
România va respecta angajamentele sale internaționale și, în primul rând, cele decurgând din Tratatul de la Varșovia și din acordurile de la Helsinki. | |||
În realizarea scopului și programului său, | |||
drepturi cu românii ; | :'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | ||
Art. 1. - Numele țării este România. | |||
nevoilor cotidiene ale | |||
Forma de guvernământ a țării este republică. | |||
Drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu. | |||
apei, solului și | |||
Art. 2. - Consiliul Frontului Salvării Naționale, ca organ al puterii, are următoarele atribuții: | |||
a) emite decrete cu putere de lege și decrete; acestea se adoptă cu majoritate simplă de voturi ale membrilor consiliului și se publică în Monitorul Oficial;<br/> | |||
b) numește și revocă pe primul-ministru și aprobă componența guvernului, la propunerea primului-ministru;<br/> | |||
c) numește și revocă pe președintele Curții Supreme de Justiție și pe procurorul general al republicii;<br/> | |||
Consiliul | d) reglementează sistemul electoral;<br/> | ||
Art. 1. - Numele țării este România | e) numește comisia de elaborare a proiectului noii Constituții;<br/> | ||
f) aprobă bugetul de stat;<br/> | |||
Forma de | g) instituie și conferă decorații;<br/> | ||
h) acordă gradele de general, amiral și mareșal, trecerea în rezervă și rechemarea în activitate a acestora;<br/> | |||
Drapelul țării este tricolorul tradițional al României, | i) acordă grațierea și comutarea pedepsei cu moartea;<br/> | ||
j) ratifică și denunță tratatele internaționale;<br/> | |||
pornind de la lance : albastru, galben, roșu. | k) declară stare excepțională, mobilizarea generală sau parțială, precum și starea de război. | ||
Art. 2. - Consiliul Frontului Salvării Naționale, ca | |||
organ al puterii | În subordinea Consiliului Frontului Salvării Naționale funcționează Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitate a armatei și a unităților preluate de la Ministerul de Interne. | ||
a) emite decrete cu putere de lege și decrete; | |||
Ministerul Apărării Naționale exercită comanda unică asupra trupelor și mijloacelor de luptă ale țării. | |||
b) numește și revocă pe primul-ministru și aprobă | Organele de poliție și unitățile de pompieri - care își păstrează toate atribuțiile specifice - se subordonează nemijlocit Consiliului Frontului Salvării Naționale și consiliilor teritoriale ale acestora. | ||
Denumirea de „Miliție” se schimbă în „Poliție”. | |||
Art. 3. - Consiliul Frontului Salvării Naționale este compus din 145 membri. | |||
d) reglementează sistemul electoral; | |||
f) | Consiliul alege direct dintre membrii săi un birou executiv format din 11 membri și anume: președintele consiliului, un prim-vicepreședinte, doi vicepreședinți, un secretar și șase membri. | ||
g) instituie și conferă | |||
h) acordă gradele de general, amiral și | Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale exercită atribuțiile consiliului în intervalul dintre sesiunile acestuia. | ||
Art. 4. - Consiliul Frontului Salvării Naționale își desfășoară activitatea în sesiuni, precum și prin următoarele comisii de specialitate: | |||
j) | * Comisia de reconstrucție și dezvoltare economică; | ||
k) declară stare excepțională, mobilizarea generală | * Comisia pentru agricultură; | ||
sau parțială | * Comisia constituțională, juridică și pentru drepturile omului; | ||
* Comisia pentru tineret; | |||
* Comisia pentru politică externă; | |||
* Comisia pentru știință și învățământ; | |||
* Comisia pentru cultură; | |||
Ministerul | * Comisia pentru mediu și echilibru ecologic; | ||
* Comisia pentru minoritățile naționale; | |||
* Comisia pentru administrația locală; | |||
* Comisia organizatorică și colectivul de împuterniciți ai consiliului. | |||
Pe lângă Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale funcționează un colectiv pentru relațiile cu publicul și mijloacele informației de masă. | |||
Art. 5. - Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale are următoarele atribuții: | |||
* reprezintă țara în relațiile internaționale; încheie tratate internaționale; | |||
* numește și recheamă pe ambasadorii României în și din străinătate; | |||
* primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state; | |||
* acordă cetățenia română, aprobă renunțarea la cetățenie și retrage cetățenia română; | |||
* aprobă stabilirea domiciliului în România pentru cetățeni ai altor state; | |||
* acordă dreptul de azil; | |||
* aprobă înfierea unor minori, cetățeni străini, de către cetățeni români, precum și înfierea unor minori, cetățeni români, de către străini. | |||
Art. 6. - În unitățile administrativ-teritoriale județene, municipale, orășenești și comunale se constituie consilii ale Frontului Salvării Naționale, organe ale puterii locale, ierarhic subordonate Consiliului Frontului Salvării Naționale. | |||
Art. 7. - Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale au următoarea componență: | |||
* consiliile județene și cel al municipiului București, între 35 și 51 membri; | |||
* consiliile municipale, între 15 și 27 membri; | |||
* consiliile orășenești și ale sectoarelor municipiului București, între 11 și 21 membri; | |||
* consiliile comunale, între 9 și 15 membri. | |||
Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale aleg dintre membrii lor un birou executiv format din: un președinte, doi vicepreședinți, un secretar și 3-5 membri. | |||
Președintele consiliului este și președintele biroului executiv. | |||
Art. 8. - Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale răspund pe plan local de organizarea și desfășurarea activităților economice, comerciale, de ocrotire a sănătății populației, de învățământ și Cultură, edilitar-gospodărești, precum și de apărarea avuției poporului, de ocrotirea drepturilor cetățenești, de asigurarea legalității și menținerea ordinii publice în unitățile administrativ-teritoriale în care sunt constituite. | |||
În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile teritoriale adoptă hotărâri, care sunt luate cu majoritate simplă a voturilor membrilor acestora. | |||
Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale își desfășoară activitatea în sesiuni, precum și prin comisii de specialitate. | |||
Aparatul propriu al comitetelor și birourilor executive ale fostelor consilii populare, cel al organelor locale de specialitate ale administrației de stat, precum și al instituțiilor social-culturale locale, își vor desfășura activitatea în actuala lor structură. | |||
Art. 9. - Numărul personalului și structura aparatului Consiliului Frontului Salvării Naționale se stabilesc de către biroul executiv al acestuia. | |||
Art. 10. - Sunt și rămân dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim dictatorial. | |||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|27 decembrie 1989|2}} | |||
== Comunicate == | |||
=== Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naționale === | |||
Consiliul Frontului Salvării Naționale a ales în funcția de președinte pe Ion Iliescu, iar în funcția de prim-vicepreședinte pe Dumitru Mazilu. | |||
=== Comunicat === | |||
În ziua de 27 decembrie 1989 a avut loc ședința Consiliului Frontului Salvării Naționale. În cadrul acesteia la primul punct al ordinii de zi președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, a făcut o informare asupra activității desfășurate și a măsurilor luate în primele zile după declanșarea luptei revoluționare. Consiliul a aprobat informarea și măsurile adoptate stabilind acțiunile prioritare pentru perioada imediat următoare. | |||
În continuare consiliul a dezbătut și aprobat Decretul-lege privind organizarea și funcționarea sa, care a fost dat publicității. | |||
De asemenea, s-a discutat structura Biroului executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale, care are următoarea componență: | |||
{| | |||
|Președinte:||Ion Iliescu | |||
|- valign="top" | |||
|Prim-vicepreședinte:||Dumitru Mazilu | |||
|- valign="top" | |||
|Vicepreședinți:||Cazimir Ionescu<br/>Carol Kiraly<br/> | |||
|- valign="top" | |||
|Secretar:||Dan Marțian | |||
|- valign="top" | |||
|Membri:||Bogdan Teodoriu<br/>Vasile Neacșa<br/>Silviu Brucan<br/>Gheorghe Manole<br/>Ion Caramitru<br/>Nicolae Radu. | |||
|} | |||
Au fost constituite, totodată, comisii de lucru ale consiliului, și anume: | |||
# Comisia de reconstrucție și dezvoltare economică. | |||
# Comisia pentru agricultură. | |||
# Comisia constituțională, juridică și pentru drepturile omului. | |||
# Comisia pentru tineret. | |||
# Comisia pentru politică externă. | |||
# Comisia pentru știință și învățământ. | |||
# Comisia pentru cultură. | |||
# Comisia pentru mediu și echilibru ecologic. | |||
# Comisia pentru minoritățile naționale. | |||
# Comisia pentru administrația locală. | |||
# Comisia organizatorică și colectivul de împuterniciți ai consiliului. | |||
# Colectivul pentru relațiile cu publicul și mijloacele informației de masă. | |||
de masă. | |||