Monitorul Oficial 4/1989

De la wiki.civvic.ro
Salt la: navigare, căutare

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul I, Nr. issue::0004 - Miercuri, 27 decembrie year::1989

Decrete-lege

Decret-lege privind abrogarea unor legi, decrete și alte acte normative

În scopul eliminării imediate din legislația României a unora dintre legile și decretele emise de fostul regim dictatorial, acte normative cu un profund caracter nedrept și contrare intereselor poporului român,
Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Articol unic. - Sunt și rămân abrogate următoarele legi, decrete și alte acte normative:

  1. Toate decretele prin care s-au acordat titluri și ordine ale României lui Ceaușescu Nicolae și Ceaușescu Elena.
  2. Legea nr. 5/1969 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Apărării Republicii Socialiste România.
  3. Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale.
  4. Legea nr. 29/1977 privind normele de adresare în relațiile dintre cetățenii Republicii Socialiste România.
  5. Legea nr. 22/1981 privind obligația activiștilor de partid, de stat și ai organizațiilor de masă și obștești, a cadrelor din conducerea unităților socialiste, a specialiștilor din agricultură, din alte domenii de activitate de a locui în localitățile în care își desfășoară activitatea.
  6. Legea nr. 3/1982 privind participarea cu părți sociale a oamenilor muncii din unitățile economice de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică. Restituirea părților sociale reținute până în prezent se va face eșalonat, începând cu 1 ianuarie 1990, în următorii 3 ani.
  7. Hotărârea Marii Adunări Naționale nr. 5/1984 privind aprobarea Programului de alimentație științifică a populației.
  8. Decretul nr. 770/1966 privind reglementarea întreruperii cursului sarcinii.
  9. Decretul nr. 68/1976 privind schimbarea domiciliului din alte localități în orașe declarate potrivit legii orașe mari.
  10. Decretul nr. 56/1978 privind organizarea Comisiei centrale de partid și de stat pentru sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale și a comisiilor locale de sistematizare.
  11. Decretul nr. 98/1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris.
  12. Următoarele articole din Codul penal:
    • articolele 185-188 privind avortul;
    • articolul 237 privind defăimarea unei organizații de stat sau obștești prin orice mijloace, în public.
  13. Legea nr. 1/1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară și autofinanțarea unităților administrativ-teritoriale.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 26 decembrie 1989 | Nr. 1.


Decret-lege privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale

Frontul Salvării Naționale s-a constituit și reprezintă unirea tuturor forțelor patriotice și democratice ale țării pentru răsturnarea clanului dictatorial ceaușist, pentru concentrarea aspirațiilor celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă și demnă și cadrul afirmării acestora.

În scopul instaurării democrației și libertății, al afirmării demnității poporului român, s-a constituit Consiliul Frontului Salvării Naționale, ca organ suprem al puterii de stat.

Consiliul Frontului Salvării Naționale reunește reprezentanți ai tuturor forțelor patriotice ale țării, de toate categoriile sociale și de toate naționalitățile.

Pentru realizarea unei societăți cu adevărat democratice în țara noastră și pentru asigurarea și apărarea drepturilor fundamentale ale omului și cetățeanului, Programul Consiliului Frontului Salvării Naționale prevede:

  • abandonarea rolului conducător al unui singur partid și statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ;
  • organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie 1990;
  • separarea puterilor legislativă, executivă și judecătorească în stat și alegerea tuturor conducătorilor politici pentru unu sau, cel mult, două mandate;
  • restructurarea întregii economii naționale pe baza criteriilor rentabilității și eficienței. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizată, promovarea liberei inițiative și a competenței în conducerea tuturor sectoarelor economice;
  • restructurarea agriculturii și sprijinirea micii producții țărănești. Oprirea distrugerii satelor;
  • reorganizarea învățământului românesc potrivit cerințelor contemporane. Reașezarea structurilor învățământului pe baze democrate și umaniste;
  • promovarea unei ideologii umaniste și democratice, a adevăratelor valori ale umanității. Eliminarea minciunii și a imposturii, statuarea unor criterii de competență și justiție în toate domeniile de activitate;
  • așezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naționale;
  • libertatea presei, radioului și a televiziunii; trecerea acestora în mâinile poporului;
  • respectarea drepturilor și libertăților minorităților naționale și asigurarea deplinei lor egalități în drepturi cu românii;
  • libertatea cultelor; garantarea liberei manifestări a credințelor religioase;
  • organizarea întregului comerț al țării pornind de la cerințele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populației României. În acest scop, se va pune capăt exportului de produse agroalimentare și se va reduce exportul de produse petroliere, acordându-se prioritate satisfacerii nevoilor de căldură și lumină ale oamenilor;
  • salvarea echilibrului ecologic și eliminarea acelor lucrări și investiții care provoacă daune aerului, apei, solului și pădurilor țării; promovarea unor tehnologii moderne nepoluante;
  • întreaga politică externă a țării va servi promovării bunei vecinătăți, prieteniei și păcii în lume, integrându-se în procesul de constituire a unei Europe unite, casă comună a tuturor popoarelor continentului.

România va respecta angajamentele sale internaționale și, în primul rând, cele decurgând din Tratatul de la Varșovia și din acordurile de la Helsinki.

În realizarea scopului și programului său,

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - Numele țării este România.

Forma de guvernământ a țării este republică.

Drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.

Art. 2. - Consiliul Frontului Salvării Naționale, ca organ al puterii, are următoarele atribuții:

a) emite decrete cu putere de lege și decrete; acestea se adoptă cu majoritate simplă de voturi ale membrilor consiliului și se publică în Monitorul Oficial;
b) numește și revocă pe primul-ministru și aprobă componența guvernului, la propunerea primului-ministru;
c) numește și revocă pe președintele Curții Supreme de Justiție și pe procurorul general al republicii;
d) reglementează sistemul electoral;
e) numește comisia de elaborare a proiectului noii Constituții;
f) aprobă bugetul de stat;
g) instituie și conferă decorații;
h) acordă gradele de general, amiral și mareșal, trecerea în rezervă și rechemarea în activitate a acestora;
i) acordă grațierea și comutarea pedepsei cu moartea;
j) ratifică și denunță tratatele internaționale;
k) declară stare excepțională, mobilizarea generală sau parțială, precum și starea de război.

În subordinea Consiliului Frontului Salvării Naționale funcționează Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitate a armatei și a unităților preluate de la Ministerul de Interne.

Ministerul Apărării Naționale exercită comanda unică asupra trupelor și mijloacelor de luptă ale țării.

Organele de poliție și unitățile de pompieri - care își păstrează toate atribuțiile specifice - se subordonează nemijlocit Consiliului Frontului Salvării Naționale și consiliilor teritoriale ale acestora.

Denumirea de „Miliție” se schimbă în „Poliție”.

Art. 3. - Consiliul Frontului Salvării Naționale este compus din 145 membri.

Consiliul alege direct dintre membrii săi un birou executiv format din 11 membri și anume: președintele consiliului, un prim-vicepreședinte, doi vicepreședinți, un secretar și șase membri.

Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale exercită atribuțiile consiliului în intervalul dintre sesiunile acestuia.

Art. 4. - Consiliul Frontului Salvării Naționale își desfășoară activitatea în sesiuni, precum și prin următoarele comisii de specialitate:

  • Comisia de reconstrucție și dezvoltare economică;
  • Comisia pentru agricultură;
  • Comisia constituțională, juridică și pentru drepturile omului;
  • Comisia pentru tineret;
  • Comisia pentru politică externă;
  • Comisia pentru știință și învățământ;
  • Comisia pentru cultură;
  • Comisia pentru mediu și echilibru ecologic;
  • Comisia pentru minoritățile naționale;
  • Comisia pentru administrația locală;
  • Comisia organizatorică și colectivul de împuterniciți ai consiliului.

Pe lângă Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale funcționează un colectiv pentru relațiile cu publicul și mijloacele informației de masă.

Art. 5. - Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale are următoarele atribuții:

  • reprezintă țara în relațiile internaționale; încheie tratate internaționale;
  • numește și recheamă pe ambasadorii României în și din străinătate;
  • primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state;
  • acordă cetățenia română, aprobă renunțarea la cetățenie și retrage cetățenia română;
  • aprobă stabilirea domiciliului în România pentru cetățeni ai altor state;
  • acordă dreptul de azil;
  • aprobă înfierea unor minori, cetățeni străini, de către cetățeni români, precum și înfierea unor minori, cetățeni români, de către străini.

Art. 6. - În unitățile administrativ-teritoriale județene, municipale, orășenești și comunale se constituie consilii ale Frontului Salvării Naționale, organe ale puterii locale, ierarhic subordonate Consiliului Frontului Salvării Naționale.

Art. 7. - Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale au următoarea componență:

  • consiliile județene și cel al municipiului București, între 35 și 51 membri;
  • consiliile municipale, între 15 și 27 membri;
  • consiliile orășenești și ale sectoarelor municipiului București, între 11 și 21 membri;
  • consiliile comunale, între 9 și 15 membri.

Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale aleg dintre membrii lor un birou executiv format din: un președinte, doi vicepreședinți, un secretar și 3-5 membri.

Președintele consiliului este și președintele biroului executiv.

Art. 8. - Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale răspund pe plan local de organizarea și desfășurarea activităților economice, comerciale, de ocrotire a sănătății populației, de învățământ și Cultură, edilitar-gospodărești, precum și de apărarea avuției poporului, de ocrotirea drepturilor cetățenești, de asigurarea legalității și menținerea ordinii publice în unitățile administrativ-teritoriale în care sunt constituite.

În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile teritoriale adoptă hotărâri, care sunt luate cu majoritate simplă a voturilor membrilor acestora.

Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale își desfășoară activitatea în sesiuni, precum și prin comisii de specialitate.

Aparatul propriu al comitetelor și birourilor executive ale fostelor consilii populare, cel al organelor locale de specialitate ale administrației de stat, precum și al instituțiilor social-culturale locale, își vor desfășura activitatea în actuala lor structură.

Art. 9. - Numărul personalului și structura aparatului Consiliului Frontului Salvării Naționale se stabilesc de către biroul executiv al acestuia.

Art. 10. - Sunt și rămân dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim dictatorial.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 27 decembrie 1989 | Nr. 2.



Comunicate

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naționale

Consiliul Frontului Salvării Naționale a ales în funcția de președinte pe Ion Iliescu, iar în funcția de prim-vicepreședinte pe Dumitru Mazilu.


Comunicat

În ziua de 27 decembrie 1989 a avut loc ședința Consiliului Frontului Salvării Naționale. În cadrul acesteia la primul punct al ordinii de zi președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, a făcut o informare asupra activității desfășurate și a măsurilor luate în primele zile după declanșarea luptei revoluționare. Consiliul a aprobat informarea și măsurile adoptate stabilind acțiunile prioritare pentru perioada imediat următoare.

În continuare consiliul a dezbătut și aprobat Decretul-lege privind organizarea și funcționarea sa, care a fost dat publicității.

De asemenea, s-a discutat structura Biroului executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale, care are următoarea componență:

Președinte: Ion Iliescu
Prim-vicepreședinte: Dumitru Mazilu
Vicepreședinți: Cazimir Ionescu
Carol Kiraly
Secretar: Dan Marțian
Membri: Bogdan Teodoriu
Vasile Neacșa
Silviu Brucan
Gheorghe Manole
Ion Caramitru
Nicolae Radu.

Au fost constituite, totodată, comisii de lucru ale consiliului, și anume:

  1. Comisia de reconstrucție și dezvoltare economică.
  2. Comisia pentru agricultură.
  3. Comisia constituțională, juridică și pentru drepturile omului.
  4. Comisia pentru tineret.
  5. Comisia pentru politică externă.
  6. Comisia pentru știință și învățământ.
  7. Comisia pentru cultură.
  8. Comisia pentru mediu și echilibru ecologic.
  9. Comisia pentru minoritățile naționale.
  10. Comisia pentru administrația locală.
  11. Comisia organizatorică și colectivul de împuterniciți ai consiliului.
  12. Colectivul pentru relațiile cu publicul și mijloacele informației de masă.