Monitorul Oficial 55/1990: Diferență între versiuni
(→Anexă) |
(→Anexă) |
||
Linia 69: | Linia 69: | ||
!rowspan="2" |Procentul de majorare | !rowspan="2" |Procentul de majorare | ||
|colspan="2" |Nivelul pensiei după majorare (lei) | |colspan="2" |Nivelul pensiei după majorare (lei) | ||
|- | |||
|minim | |minim | ||
|maxim | |maxim |
Versiunea de la data 31 martie 2011 09:08
_FORCETOC__
Monitorul Oficial al României
Anul II, Nr. issue::55 - Miercuri, 25 aprilie year::1990
Decrete-lege
Decret-lege privind unele măsuri referitoare la activitatea Uniunii arhitecților din România și ai asociațiilor teritoriale ale arhitecților
În spiritul noilor condiții create de revoluția din decembrie 1989, Uniunea arhitecților din România, continuatoarea tradiției Societății arhitecților români, înființată în 1891, are ca scop sprijinirea creației arhitecturale originale, ținând seama de asigurarea calității construcțiilor, de inserție lor armonioasă în mediul înconjurător, de protejarea peisajelor naturale și coristruâte, precum și a zestrei imobiliare de interes public. Pentru asigurarea cadrului juridic corespunzător desfășurării activități Uniunii arhitecților din România și a asociațiilor teritoriale ale arhitecților,
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează
Art. 1. - Uniunea arhitecților din România este persoana juridică deplin autonomă, cu sediul în municipiul București. Arhitecții se pot constitui, în condițiile legii, în asociații teritoriale ale arhitecților, unități autonome cu personalitate juridică. Organizarea și funcționarea Uniunii arhitecților din România și e asociațiilor teritoriale ale arhitecților se stabilesc prin statut. Uniunea arhitecților din România și asociațiile teritoriale ale arhitecților reprezintă interesele membrilor lor în relațiile internaționale, precum și în relațiile cu celelalte uniuni ale creație, instituții, mass-media.
Art. 2. - Aderarea arhitecților sau ii asociațiilor acestora la Uniunea arhitecților din România se face potrivit prevederilor statutului.
Art. 3. - Uniunea arhitecților din România și asociațiile teritoriale ale arhitecților organizează pe baza principiilor rentabilității și eficienței economice, activități cle cercetare științifică, consultanță și asistență tehnică în țara și în străinătate, concursuri, edituri, unități poligrafice, ateliere de creație, biblioteci, cluburi, reviste, ziare și alte unități necesare realizării scopului lor. La elaborarea studiilor și proiectelor de arhitectură, artă monumentală, urbanism și amenajarea teritoriului, care au drept urmare realizarea lor practică, pot participa absolvenți ai institutelor de învățământ superior de arhitectură, împreună cu alți specialiști. Studiile și proiectele prevăzute la alin. 2 se pot realiza în mod individual sau prin asociere în forme particulare, cooperatiste sau de stat. Uniunea arhitecților din România protejează drepturile de autor ale membrilor săi potrivit reglementărilor legale.
Art. 4. - Concursurile de arhitectură, urbanism, amenajarea teritoriului se organizează, în funcție de importanta obiectului acestora, cu participarea Uniunii arhitecților din România sau, după caz, a asociațiilor teritoriale ale arhitecților. Concursurile se organizează potrivit regulanienielor aprobate de comitetul de conducere al Uniunii arhitecților din România. Art. 5. - Uniunea arhitecților din România și asociațiile teritoriale ale arhitecților participă la elaborarea și avizarea actelor normative privitoare la arhitectură, construcții, urbanism și amenajarea teritoriului.
Art. 6. -Uniunea arhitecților din România asociațiile teritoriale ale arhitectilor vor fi consultate de către primăriile județene și municipale cu privire la desemnarea persoanei ce urmează a ocupa postul de arhitect-șef.
Art. 7. - Uniunea arhitecților din România și, după caz, asociațiile teritoriale ale arhitecților colaborează cu ministerele, celelalte organe centrale, precum și cu organele locale, în scopul îndeplinirii sarcinilor ce le revin.
Decret-lege privind majorarea unor pensii din cadrul sistemului de pensionare a avocaților
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1. - Se stabilește la 800 lei pensia minimă pentru munca depusă și limită de vârstă cu vechime incompletă a avocaților pensionari care au lucrat în mai multe sectoare de activitate cu sisteme proprii de pensionare, dacă în aceste sectoare s-a aplicat majorarea prevăzută de Decretul nr, 210/1988. Procentele de majorare a pensiilor avocaților pentru munca depusă și limită de vârstă cu vechime incompletă, diferențiate pe niveluri de pensii, sunt cele prevăzute în anexa nr, 1.
Art. 2. - Pensiile de invaliditate în cuantum de până la 3.000 lei lunar se majorează, în medie, cu 8 la sută. Procentele de majorare a pensiilor de invaliditate, diferențiate pe niveluri de pensii, sunt cele prevăzute în anexa nr. 2. Pensia minimă este de 950 lei pentru gradul I de invaliditate, 800 lei pentru gradul II de invaliditate și 600 lei pentru gradul III de invaliditate.
Art. 3. - Pensiile de urmaș din cadrul Casei de asigurări a avocaților, ajutoarele sociale și ajutoarele pentru copiii urmași, invalizi de gradul I sau Îl, se majorează cu câte 100 lei lunar pentru fiecare titular de drepturi.
Art. 4. - Casa de asigurări a avocaților va lua măsuri pentru modificarea indicilor financiari prevăzuți pentru anul 1990.
Art. 5. - Majorarea prevăzută la art, 1-3 se acordă cu începere de la data de l februarie 1990.
Art. 8. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul decret-lege.
Anexă
Tabel cu procentele de majorare n pensiilor de asigurări sociale de stat pentru munca depusă și limită de vârstă cu vechime incompletă diferențiate pe niveluri de pensii
Nivelul actual al pensiilor | Procentul de majorare | Nivelul pensiei după majorare (lei) | |
---|---|---|---|
minim | maxim |
Prăfăzălăe -' 1=i -
1'|l1n1|fl mIX1.1|\ până la 550 45.5 800 - 551 - 700 25„2 800 077 701 - 800 15.2 877 922 801 - 900 13,7 922 1.024 901 - 1.000 7,9 1.029 1.079 1.001 - 1.100 5,6 1.079 1.162 1.101 - 1.200 5,2 1.162 1.253 1.201 - 1.300 4,8 1.253 1.303 1.301 - 1300 4,4 1.353 1.052 1.401 - 11500 1,1 1.462 1.562 1.501 - 1.700 3.4 1.552 1.750 1.701 - 2.000 3,0 1.758 2.000 2.001 - 2.200 2,0 2.060 2.258 2.201 - 2.500 2,3 2.253 2.558 2.501 - 2.700 1,9 2.550 2.752 2.701 - 3.000 1,3 2.752 3.054 În vederea cnv-<-la\viipensia de 3.000 lei mnjm-al cu procclilcl pensiile nemajorate de peste 3.000 lei nu pot fi mai mici de 3.054 lei, cât devine ă cu procentul de 1,8 la sută. TABEL c de niajorarc n pensiilor de invaliditate de gradul 1. II și III diferențiate pe niveluri de pensii ANEXA NT. 1 Pmcênml da Nivelul pensiei după majorare Nivelul „uni al pensiilor majorare - 1** - mlnlm maxim până la 500 20,0 600 - 501 - 600 18,7 000 700 601 - 700 14,3 700 800 701 - 800 12.5 800 900 801 - 900 11.1 900 1.000 001 - 1.000 10,0 1.000 1.100 1,001 - 1.100 9,1 1.100 1.200 1.101 - 1.200 8.3 1.200 1.300 1.201 - 1300 7,7 1.300 1.400 1.301 - 1.1100 7,1 1.400 1.500 1.401 - 1.500 6.7 1.500 1.600 1.501 - 1.700 5.9 1.600 1.300 1.701 - 2.000 5,0 1.300 2.100 2.001 - 2.200 1.5 2.100 2.300 1.201 - 2.500 4.0 2.300 2.000 2.501 - 2.700 3,7 2.600 2.800 2.701 - 3.000 3,3 2.800 3.100 Pensia minimă pentru gradul l de invaliditate se stabilește la 950 lei, pentru gradul II de invaliditate la 800 lei, iar pentru 1:{modul lll de invaliditate la 600 Iei. În vederea corclürii:
- pensiile de invaliditate de gradul II în cuantum de peste 700 lei lunar care au fost ridicate la minima
,, -.. de „Oil lui lunar potrivit Decretului nr. 210/1986 vor fi majorate cu climei-eni,a de până la 100 lei;
- pensiile nfini„1jm'ațe de peste 3.000 lei nu pot fi mai mici de 3.100 lei, cât devine pensia de 3.000
lei ma-|rata cu 3,3 la sula.
,,Art. 10. - Pensia integrală pentru munca depusă
Decret-lege pentru modificarea și completarea Decretului nr. 251/1978 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților
Consiliul Provizoriu de 'Uniune Națională decretează:
Art. I. - Decretul nr. 251/1978 se modifică și se completează după cum urmează:
1. Alineatul 2 al articolului 2 va avea următorul cuprins: ,,Beneficiază, de asemenea, de dreptul la pensie avocații care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă. Cuantumul pensiei se stabilește în funcție de cauzele și gradul de invaliditate, precum și de vechimea în muncă.”
2. Alineatul 8 al articolului 4 va avea următorul cuprins: „în cazul când cel care solicita pensie a fost încadrat în muncă și într-o unitate de stat, pensia se stabilește de către sectorul unde a prestat cel mai multi ani de activitate, luând-se în considerare vechimea din ambele sectoare, fiecărui sector revenindu-i obligația de a suporta cota parte aferentă numărului de ani prestați în sectorul respectiv."
3. Articolul 10 va avea următorul cuprins: Pensia integrală pentru munca depusă și limită de vârstă se determină în procente din venit diferențiate pe tranșe astfel:
până lo 1200 75 -
1201-4000 70 900
1601-2000 65 1120
2001-2500 62 1300
2501-3000 60 1550
3001-3500 58 1800
3501-4000 56 2030
peste 4000 54 2240”
4. Articolul 16 va avea următorul cuprins: „Art. 16. - Avocații care, datorită unor accidente survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale ori datorită tuberculozei, și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă, primesc pensie, indiferent de vechimea în muncă, pe perioada cât durează invaliditatea. Se asimilează cu accidentul survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale și cel survenit în perioada deplasării la și de la locul de munca, în intervalul și pe traseul normal necesar deplasării. Avocații care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor boli obișnuite au dreptul la pensie numai dacă dovedesc vechimea în muncă minimă arătată la art. 30 4. Avocați care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obștești beneficiază de aceleași drepturi în funcție de cauza invalidată(,ii.”
5. Alineatul 1 al articolului 18 va avea următorul cuprins: „Pensia de invaliditate de gradul I se stabilește în raport cu vechimea în muncă, în procente din cerut, diferențiată pe tranșe astfel:
până la 1200 50 650 60 - 75 - 1201-1000 45 060 55 720 70 900 1601-2000 40 700 50 880 65 1120 2001-2530 37 725 47 1000 62 1300 2501-3000 35 800 45 1175 00 1550 3001-3500 33 900 43 1350 58 1800 3501-4000 31 980 41 1505 56 2030 peste 4000 29 1040 39 1040 54 2240”
6. Alineatul 3 al articolului 18 va avea următorul cuprins:
„Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 35%, iar pentru gradul III de 60% din pensia
corespunzătoare gradului l de invaliditate”
7. Articolul 27 va avea următorul cuprins: „ Art. 27 -Avocații care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de munca din cauza unor accidente produse în afară îndeplinirii îndatoririlor profesionale beneficiază de pensie de invaliditate conform art. 30 H”
8. Alineatul 1 al articolului 23 va avea următorul cuprins : „Pensia se stabilește în procente din venit, diferențiate pe tranșe și ani de vechime în muncă. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabilește după cum urmează:
până la 1200 40 - -. 1201 - 1600 35 430 340 1601 - zoo 33 560 1049 2001 - 2590 și 650 1200 2501 - 3000 30 775 1425 3001 - 3500 29 900 1550 3501 - 4000 28 1015 1355 peste 4000 27 1120 2q40=f
9. Alineatul 2 al articolului 28 va avea următorul cuprins: „Pentru vechimea de până la 30 de ani, pensia se calculează proporțional cu numărul anilor lucrați."
10. Alineatul 5 al articolului 28 va avea un'>atom-u1 cuprins:
„Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85 /9, iar pentru gradul III de 60% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate."
11. Alineatul 6 al articolului 23 va avea următorul cuprins: „Pensionarii pentru invaliditate de gradul III vor primi, pe timpul cât vor exercita profesia de avocat, drepturile prevăzute la art. 18 alin, 5.”
12. După articolul 30 se introduce articolul 30-1, cu următorul cuprins: „Art. 80 1. - Avocații care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obișnuite, precum și cei accidentați în afară procesului de muncă, au dreptul la pensie de invaliditate numai dacă au vechimea în muncă în raport cu vârsta, arătate în tabelul următor:
vechimea minlinâi în muncă «mn
până la 25 ani 1 de la 25 ani la 30 ani 3 de La 30 ani la 35 ani 4 de la 35 ani la 40 ani 7 de la 40 ani la 45 ani 9 de la 45 ani la 50 ani 11 de la 50 ani la 55 ani 13 de la 55 ani la 60 ani 15 peste 60 ani 17"
13. Articolul 32 va avea următorul cuprins: „Art. 32. - Copiii au drept la pensie de urmaș: a) până la vârsta de 16 ani sau, dacă continuă studiile. până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 25 de ani; b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate, de orice grad, înainte de împlinirea vârstelor arătate la lit. a), pe toată durata invalidității.
14. Alineatul 2 al articolului 33 vaavea următorul cuprins: „Dacă numărul beneficiarilor pensiei de urmaș se modifică, pensia se recalculează potrivit art, 36 alin. 2.”
15. Alineatul 1 al articolului 44 va avea următorul cuprins: „Pensiile se plătesc celor care la data cererii de pensionare exercitau profesia de avocat, începând cu data la care li s-a aprobat pensionarea prin decizia Consiliului Casei de asigurări a avocaților. Baroul nu poate dispune radierea avocatului care a cerut înscrierea la pensie decât după ce a primit decizia de pensionare."
16. După articolul 51 se introduc articolele 51-1 și 51-2, care vor avea următorul cuprins:
,,Art. 51-1. - Avocații pensionari pentru limită de vârstă care și-au continuat activitatea în barouri pot cere recalcularea pensiei de asigurări sociale prin adăugarea timpului lucrat după pensionare.Recalcularea se face avînd-se în vedere baza de calcul folosită la stabilirea inițială a pensiei. Pensionarii arătați la alin. 1, care au lucrat după stabilirea pensiei o perioadă de cel puțin 5 ani, pot cere recalcularea pensiei luând cu bază de calcul, potrivit prevederilor art. 4 alin. 4 și art. 15, fie venitul mediu avut în vedere la stabilirea inițială a pensiei, ii venitul mediu realizat în ultimii 5 ani de activitate. Recalcularea se poate face o singură dată, la încetarea activității. De recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute în alin. l, 2 și 3, beneficiază și cei pensionați potrivit reglementărilor anterioare. Avocații pensionari de invaliditate de gradul III, care și-au continuat sau își continuă activitatea după pensionare în barou, au dreptul să li se recalculeze pensia ori de cite ori au realizat o vechime în muncă de cel puțin 5 ani. Baza de calcul zi pensiei astfel recalculată este cea avută în vedere la stabilirea inițială a pensiei sau, dacă este mai avantajoasă, media veniturilor realizate în ultimii 5 ani de activitate. Recalcularea pensiei poate fi cerută și de către beneficiarii pensiei de urmaș.” „Art. 51-2. - Pensiile de invaliditate de gradul III, existente la data adoptării Decretului-lege nr. 70 din 8 februarie 1990, vor fi recalculate în conformitate cu prevederile art. 18 alin. 3.”
17. Alineatul 4 al articolului 61 va avea următorul cuprins: „Folosind co bază de calcul venitul realizat efectiv pe ultimele 6 luni, baroul asigura calculul și plata acestor drepturi din cota de 25% cuvenita Casei de asigurări a avocaților. Concediile de odihnă vor fi, de asemenea, calculate și plătite de barou tot din cota de 25% ”
18. Se modifică articolul 65, care va avea următorul cuprins: ,,Art, 65. - Conducerea Casei de asigurări a avocaților, precum și administrarea bunurilor ce aparțin acesteia, se exercită de un consiliu compus din:
- un președinte;
- un vicepreședinte;
- trei consilieri, numiți de Consiliul Uniunii avocaților din România pe timp de 5 ani, dintre cei definitivi. Aceștia vor primi indemnizații lunare pentru activitatea depusă. Președintele asigură executarea deciziilor consiliului și reprezintă Casa de asigurări a avocaților în fața organelor de jurisdicție și în raport cu organele de stat și orice alte persoane juridice și fizice.
19. De la data adoptării prezentului decret-lege se înlocuiesc, în cuprinsul Decretului nr. 251/1978, termenii de:
- Republica Socialistă România cu România;
- Legalitate populară și legalitate socialistă cu lege;
- Colegiul de avocați cu baroul;
- Președintele Colegiului de avocați cu decanul baroului;
- Ministerul Justiției cu Uniunea avocaților din România;
- Ministrul justiției cu Comisia permanentă a Uniunii avocaților din România sau, după caz, cu președințele Uniunii avocaților diRomânia.
Art. II. - Sumele plătite în plus, până la data intrării în vigoare a prezentului decret-lege, ca urmare a nerespectării prevederilor abrogate sau modificate prin acest act normativ, nu vor mai fi recuperate.
Art. III. - Orice dispoziții contrare prezentului decret-lege se abrogă.
Art. IV. - Prezentul decret-lege se aplică începând cu data de 1 martie 1990.
Decret -lege pentru completarea Legii nr. 1/1970 a organizării și disciplinei muncii în unitățile de stat
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. I. - Legea nr. 1/1970 a organizării și disciplinei muncii în unitățile de stat se completează după cum urmează: După articolul 9 se introduce un nou articol cu următorul cuprins : „ Art. 9. - Beneficiază de vechime neîntreruptă în aceeași unitate și cel care s-a încadrat intr-o unitate de stat, în termen de 90 de zile de la data ieșirii dintr-o cooperativă meșteșugărească în care a lucrat ca membru cooperator, cu acordul conducerii cooperativei. Beneficiază de vechime neîntreruptă în aceeași unitate și avocatul care se încadrează la o unitate de stat.”
Art. II. - În calculul vechimii neîntrerupte în aceeași unitate pentru persoanele prevăzute în art. l se include și perioada lucrată ca membru cooperator sau ca avocat până la intrarea În vigoare a prezentului decret-lege.
Art. III. - Prevederile prezentului decret-lege se aplică de la data de 1 mai 1990.
Art. IV. - Prezentul decret-lege se aplica incepând cu data de 1 martie 1990.
Decret-lege privind abrogarea unor prevederi și acte normative din domeniul transporturilor auto
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1. - Pe data de 30 aprilie 1990 se abrogă:
- Decretul nr. 468/1977 cu privire la organizarea și efectuarea transporturilor cu autovehicule, cu modificările ulterioare;
- Decretul nr. 277/1979 privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului de carburanți și gospodărirea economicoasă a parcului de autovehicule, cu modificările ulterioare; 4 articolele 10 lit. c) și d), 11, 12, 44f47 din Decretul nr. 620/1973 cu privire la măsurile de dezvoltare a bani energetice și de folosire mai judicioasă a combustibililor și energiei ț
- articolul 15 și anexele nr. VII-IX din Decretul nr, 377/1979 privind unele măsuri pentru concentrarea parcului auto de folosință locală sau proprie din dotarea unităților socialiste, cu modificările ulterioare;
Ń articolul II din Decretul nr, 385/1984 pentru modificarea și completarea Decretului nr. 468/1977 cu privire la organizarea și efectuarea transporturilor cu autovehicule, precum și unele măsuri pentru asigurarea transportului de mărfuri în condiții de reducere a consumului de carburanți și lubrifianți.
Art. 2. - Până la data prevăzută la art. 1, guvernul va stabili, prin hotărâre, normele privind organizarea activității din domeniul transporturilor auto ce fac obiectul reglementărilor abrogate prin prezentul decret-lege.
Decret-lege pentru abrogarea unor reglementări privind alocațiile zilnice de hrană în unitățile de învățământ și sanitare și alocațiile zilnice de hrană și a normativelor de personal în unitățile de asistență socială
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Articol unic. - Pe data de 30 aprilie 1990 se abrogă Decretul nr. 232/1978 privind stabilirea alocațiilor zilnice de hrană în unitățile sanitare, Decretul nr, 46/1982 cu privire la majorarea retribuțiilor tarifare ale personalului muncitor, a alocațiilor de stat pentru copii, a pensiilor și altor drepturi care se acordă în raport de nivelul retribuțiilor sau pensiilor; cu excepția art. 3 și 5, anexa nr. 2 la Decretul nr. 141/1973 pentru modificarea Decretului nr. 783/1969 privind organizarea și funcționarea M1nistrului Muncii, cu modificările ulterioare, anexa nr. 3 la Decretul nr. 398/1977 pentru modificarea Decretului nr. 296/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile sanitare, cu modificările ulterioare, precum și prevederile referitoare la alocația de hrana din anexa nr. 6 la Decretul ma 279/1983 privind reglementarea asistenței medicale cu plată. Până la data prevăzută la alin. 1, guvernul va stabili, prin hotărâre reglementările necesare în locul celor abrogate prin prezentul decret-lege;
Decret-lege privind abrogarea unor prevederi din domeniul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și proiectării
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1. - Prevederile Decretului nr. 297/1973 cu privire la stabilirea normelor unitare de structură- pentru unitățile de cercetare și de proiectare se abrogă prin prezentul decret-lege.
Art. 2. - Guvernul României va stabili, printre-o hotărâre, normele privind organizarea activității din domeniul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și proiectării, ce fac obiectul reglementărilor abrogate
Decret-lege pentru abrogarea Decretului nr. 223/l978v privind stabilirea sumelor în valută la care au dreptul persoanele care călătoresc în străinătate în interes personal
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Articol unic. - Prevederile Decretului nr. 223/1978 privind stabilirea sumelor în valută la care au dreptul persoanele care călătoresc în străinătate în interes personal se abrogă.
Decret-lege privind statutul observatorilor străini pentru alegerile din 20 mai 1990
Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decretează:
Art. 1. - La alegerile pentru parlament și Președintele României din 20 mai 1990 pot asista observatori din partea unor state, a unor organizații internaționale guvernamentale, precum și din partea unor organizații internaționale neguvernamentale, împuterniciți de către statul sau organizația ce i-a trimis, ca și personalități ale vieții politice internaționale invitate cu acest prilej.
Art. 2. - În vederea îndeplinirii misiunii lor, observatorii din străinătate vor trebui să obțină acreditarea din partea Guvernului României.
Art. 3. - Pe timpul desfășurării activității, observatorii străini au statutul care rezultă din împuternicirea primită conform art 1 și vor respecta prevederile legislației românești, ca și practica internațională cu privire la misiunile observatorilor.
Art. 4. - Observatorii străini au dreptul să urmărească modul în care decurge campania electorală și să asiste la desfășurarea operațiunilor electorale care au loc în secțiile de votare, precum și la birourile electorale.