Monitorul Oficial 152/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::152 - Partea I – Vineri, 17 iunie year::1994

Decrete

Decret privind numirea în funcție a unor judecători financiari, precum și a unor procurori financiari

În temeiul art. 94 lit. c) din Constituția României, al art. 105 alin. (1), art. 109 alin. (1) și art. 121 lit. a) și b) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi,

Președintele României decretează:

Art. 1. - Se numesc în funcția de judecător financiar la Colegiul jurisdicțional al camerelor de conturi județene persoanele cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul decret.

Art. 2. - Domnul Boncu Teofil se revocă din funcția de procuror financiar pe lângă Camera de conturi a județului Gorj și se numește în funcția de judecător financiar la aceeași cameră.

Art. 3. - Se numesc în funcția de procuror financiar pe lângă camerele de conturi județene persoanele cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul decret.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 7 iunie 1994 | Nr. 89.

Anexa nr. 1

Judecători Financiari la Colegiul Jurisdicțional al Camerelor de Conturi Județene

Nr. crt.	Numele și prenumele	Județul
1.	Chiorean Grigore	Bistrița-Năsăud
2.	Cziprian Iolanda	Harghita
3.	Henter Iosif Arpad	Mureș
4.	Iovănaș Eugenia	Arad
5.	Lazăr Mihaela Maria	Satu Mare
6.	Pop Ghizela Gabriela	Maramureș
7.	Diculescu Ion	Ialomița

Anexa nr. 2

Procurori financiari pe lângă Camerele de Conturi Județene

Nr. crt.	Numele și prenumele	Județul
1.	Argeșeanu Sonia	Giurgiu
2.	Duță Andrinela	Hunedoara
3.	Nistoroiu Tiberiu	Brașov

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind transmiterea unui imobil situat în orașul Novaci, județul Gorj

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă transmiterea, cu titlu gratuit, a imobilului situat în orașul Novaci, str. Parângului nr. 92, județul Gorj, identificat potrivit planului de situație, din patrimoniul Societății Comerciale „Gorjul" - S.A., în proprietatea publică a statului și în administrarea Consiliului Local al Orașului Novaci, județul Gorj, în vederea funcționării Judecătoriei și Parchetului din orașul Novaci.

Art. 2. - Predarea-primirea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între cele două părți.

Art. 3. - Societatea Comercială „Gorjul” - S.A. își diminuează în mod corespunzător patrimoniul cu valoarea ce rezultă din aplicarea prezentei hotărâri.

p. Prim-ministru, Dan Mircea Popescu | București, 21 mai 1994 | Nr. 246.

Contrasemnează:

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Ministrul justiției, Gavril Iosif Chiuzbaian

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș, secretar de stat

Hotărâre privind stabilirea componenței, a atribuțiilor și a modului de organizare și funcționare a Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se stabilește componența Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor, potrivit anexei nr. 1.

Atribuțiile, modul de organizare și funcționare a Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor, la nivel central și local, sunt cuprinse în regulamentul-cadru, potrivit anexei nr. 2.

Anexele fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Oficiul pentru Protecția Consumatorilor și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, prevăzute în componența Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor, vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 27 mai 1994 | Nr. 251.

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Subsecretar de stat la Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, Gheorghe Țiplica

Anexa nr. 1

I. Componența Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor - la nivel central

Președinte - Directorul general al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor.

Vicepreședinte - Un reprezentant al confederațiilor de asociații pentru protecția consumatorilor.

Membri: Un reprezentant al:

• Ministerului Industriilor;
• Ministerului Agriculturii și Alimentației;
• Direcției generale sanitare veterinare;
• Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului;
• Ministerului Comerțului;
• Ministerului Turismului;
• Departamentului pentru Administrație Publică Locală;
• Gărzii financiare;
• Inspectoratului General al Poliției;
• Direcției Generale a Vămilor;
• Institutului Român de Standardizare;
• Biroului Român de Metrologie Legală;
• Direcției generale a medicinei preventive și promovarea sănătății
• Direcției farmaceutice;
• Institutului pentru Controlul de Stat al Medicamentului și Cercetări Farmaceutice;
• Inspecției de Stat în Construcții, Lucrări Publice, Urbanism și Amenajarea Teritoriului;
• Registrului Auto Român;
• organizației patronale constituită la nivel de confederație;
• asociațiilor pentru protecția consumatorilor, care îndeplinesc condițiile legale de reprezentare la acest nivel.

Secretar - reprezentantul Oficiului pentru Protecția Consumatorilor

II. Componența Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor - la nivel județean

Președinte - Prefectul sau reprezentantul acestuia.

Vicepreședinți:

- Directorul Oficiului județean pentru protecția consumatorilor sau, după caz, al Oficiului municipiului București pentru protecția consumatorilor;

- Un reprezentant al federației de asociații pentru protecția consumatorilor.

Membri: Un reprezentant al:

• Inspecției interjudețene de metrologie;
• Gărzii financiare județene;
• Unității vamale județene;
• Inspectoratului de poliție județean;
• Inspectoratului de poliție sanitară;
• Laboratorului județean pentru controlul medicamentului;
• Direcției sanitare veterinare județene sau, după caz, a municipiului București;
• Centrului de expansiune a comerțului;
• Centrului de promovare a turismului;
• Agenției pentru Protecția Mediului;
• Inspecției județene în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;
• Unității teritoriale a Registrului Auto Român;
• organizației patronale constituite la nivel de federație;
• asociațiilor pentru protecția consumatorilor, care îndeplinesc condițiile legale de reprezentare la acest nivel.

Secretar - Un reprezentant al Oficiului județean pentru proiecția consumatorilor.

III. Componența Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor - la nivel orășenesc

Președinte - Primarul sau reprezentantul acestuia.

Vicepreședinte - Un reprezentant al asociațiilor pentru protecția consumatorilor;

Membri: Un reprezentant al:

• Inspecției interjudețene de metrologie;
• Gărzii financiare județene;
• Unității vamale județene;
• Poliției orășenești;
• Inspectoratului de poliție sanitară;
• Laboratorului județean pentru controlul medicamentului;
• Circumscripției sanitar-veterinare teritoriale;
• Agenției pentru Protecția Mediului;
• Centrului de expansiune a comerțului;
• Centrului de promovare a turismului;
• Inspecției județene în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;
• Unității teritoriale a registrului Auto Român;
• fiecărei asociații pentru protecția consumatorilor.

Secretar - Un reprezentant al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor desemnat de directorul oficiului județean.

IV. Componența Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor - la nivel comunal

Președinte - Primarul sau reprezentantul acestuia.

Vicepreședinte - Un reprezentant al asociațiilor pentru protecția consumatorilor.

Membri: Un reprezentant al:

• fiecărei asociații pentru protecția consumatorilor;
• postului de poliție comunal;
• Circumscripției sanitar-veterinare teritoriale;
• Dispensarului medical uman.

Secretar - Un reprezentant împuternicit al directorului Oficiului județean pentru protecția consumatorilor.

Anexa nr. 2

Regulament-Cadru
de organizare și funcționare a consiliilor consultative pentru protecția consumatorilor

I. Dispoziții generale

Art. 1. - Consiliile consultative pentru protecția consumatorilor, constituite la nivel central și local, asigură cadrul informațional și organizatoric necesar stabilirii și aplicării politicii de protecție a consumatorilor, corelării acțiunilor autorităților administrației publice cu cele ale organizațiilor neguvernamentale cu atribuții în acest domeniu.

Componenta, atribuțiile și modul de organizare și funcționare a consiliilor consultative pentru protecția consumatorilor, la fiecare nivel, sunt prevăzute în prezentul regulament-cadru.

II. Atribuțiile consiliilor consultative pentru protecția consumatorilor

Art. 2. - Consiliile consultative pentru protecția consumatorilor, la fiecare nivel de organizare, au următoarele atribuții:

A. În direcția stabilirii și aplicării politicii de protecție a consumatorilor:

a) analizează modul în care sunt respectate drepturile consumatorilor și propun:

• autorităților administrației publice reprezentate la nivelul respectiv de organizare a Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor - acțiuni pentru aplicarea mijloacelor prevăzute de lege, care să asigure protecția cetățenilor în calitatea lor de consumatori;
• autorităților administrației publice locale - măsuri în sprijinul apărării drepturilor consumatorilor, precum și corelarea acțiunilor acestora cu acțiunile altor factori implicați în scopul realizării unei protejări reale și unitare a intereselor consumatorilor;

b) analizează modul în care sunt aplicate propunerile Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor de către organele sau organizațiile sesizate;

c) analizează modul de colaborare a autorităților administrației publice în domeniul protecției consumatorilor și recomandă căi de îmbunătățire a colaborării;

d) pe baza analizei constatărilor organismelor reprezentate în Consiliul consultativ pentru protecția consumatorilor:

• recomandă acțiuni în anumite sectoare din domeniul protecției consumatorilor;
• propun efectuarea de studii în legătură cu cauzele care au generat încălcări ale dispozițiilor legale privind protecția consumatorilor, precum și măsurile de prevenire;
• propun îmbunătățiri ale reglementărilor sau, după caz, noi reglementări în domeniul protecției consumatorilor;
• formulează propuneri în sprijinul elaborării strategiei și a programelor de acțiune, pe plan local și național.

B. În direcția corelării acțiunilor diverselor autorități ale administrației publice cu cele ale organizațiilor neguvernamentale, care au rol în realizarea protecției consumatorilor:'

a) analizează problemele specifice ale asociațiilor pentru protecția consumatorilor și propun autorităților administrației publice, precum și oricăror organisme sau asociații interesate, modalități de sprijinire a acestora în rezolvarea problemelor respective;

b) stabilesc obiective comune asupra realizării cărora, prin mijloacele specifice fiecărei categorii de autorități și organisme (guvernamentale sau neguvernamentale), se convine să se concentreze acțiunea acestora, în vederea opririi sau înlăturării efectelor negative asupra vieții, sănătății, securității sau intereselor economice ale consumatorilor, care se manifestă în mod repetat sau cu consecințe grave într-un anumit sector al producției și/sau comercializării produselor sau prestărilor pe servicii;

c) analizează modul în care autoritățile administrației publice răspund solicitărilor (sesizări, reclamații) consumatorilor sau asociațiilor pentru protecția consumatorilor și sesizează autoritățile în cauză asupra eventualelor carențe în organizarea și funcționarea sistemului de recepție și răspuns al cererilor consumatorilor;

d) sprijină acțiunile de informare și educare a consumatorilor, desfășurate de diverse autorități, organisme, organizații existente la nivel național, județean, orășenesc, comunal.

III. Organizarea consiliilor consultative pentru protecția consumatorilor

Art. 3. - Conducerea operativă a activității fiecărui Consiliu consultativ pentru protecția consumatorilor este asigurată de un birou de coordonare.

La nivel central și județean, biroul de coordonare se compune din 7 membri, din care președintele, vicepreședinții și secretarul Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor sunt membri de drept.

La nivel orășenesc și comunal, biroul de coordonare se compune din 3-5 membri, din care președintele, vicepreședintele și secretarul Consiliului consultativ pentru proiecția consumatorilor sunt membri de drept.

Art. 4. - Atribuțiile Biroului de coordonare a activității Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor, la fiecare nivel, sunt:

a) coordonează desfășurarea lucrărilor Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor și pregătește ședințele acestuia;

b) convoacă în ședință extraordinară Consiliul consultativ pentru protecția consumatorilor, în cazuri deosebite, după consultarea autorităților administrației publice locale, respectiv a președintelui consiliului județean sau local;

c) colaborează și invită la ședințele Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor, ori de câte ori se consideră necesar, reprezentanții altor organizații - guvernamentale sau neguvernamentale - cu rol în domeniul protecției consumatorilor și ai autorității administrației publice locale;

d) transmite propunerile Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor autorităților administrației publice, asociațiilor sau organizațiilor neguvernamentale, care pot avea un rol în domeniul protecției consumatorilor;

e) urmărește efectele propunerilor Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor și îl informează asupra rezultatelor;

f) întocmește și prezintă Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor raportul semestrial de activitate; Consiliul consultativ pentru protecția consumatorilor la nivel central prezintă Guvernului raportul asupra întregii activități desfășurate în semestrul precedent.

Art. 5. - Președintele Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor, la toate nivelurile de organizare, reprezintă consiliul și asigură buna desfășurare a activității acestuia.

În executarea atribuțiilor sale, președintele este ajutat de vicepreședinți.

Secretarul Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor asigură efectuarea lucrărilor de secretariat și participă la ședințele consiliului fără a avea drept de vot.

IV. Funcționarea consiliilor consultative pentru protecția consumatorilor

Art. 6. - Consiliul consultativ pentru protecția consumatorilor, la fiecare nivel în parte, funcționează pe baza unui regulament propriu, aprobat de membrii acestuia, cu respectarea prevederilor prezentului regulament-cadru și a celorlalte dispoziții legale.

Art. 7. - Consiliul consultativ pentru protecția consumatorilor se întrunește în ședință ordinară, la convocarea președintelui, astfel;

a) la nivel central - de două ori pe an;

b) la nivel județean - trimestrial;

c) la nivel local - lunar.

Consiliul consultativ pentru protecția consumatorilor se poate întruni în ședință extraordinară, ori de câte ori este necesar, la convocarea biroului de coordonare.

Art. 8. - Convocarea Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor se face cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea ședințelor extraordinare.

Convocarea se face în scris și se consemnează în procesul-verbal al ședinței. Invitația la ședință va preciza ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării acesteia.

Art. 9. - Ședințele Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor sunt legal constituite în prezența a două treimi din totalul membrilor săi.

Reprezentanții autorităților administrației publice menționate în anexa nr. 1 din prezenta hotărâre au obligația de a participa la ședințele Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor. În cazul în care reprezentantul împuternicit absentează de două ori consecutiv, președintele Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor va sesiza autoritatea respectivă, pentru stabilirea măsurilor corespunzătoare.

Art. 10. - Consiliul consultativ pentru protecția consumatorilor, în exercitarea atribuțiilor sale, adoptă hotărâri; hotărârile se iau prin vot deschis, cu majoritatea simplă a celor prezenți.

Art. 11. - Procesul-verbal al ședinței este semnat de toți membrii prezenți ai Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor și ținut într-un dosar special al ședințelor.

V. Dispoziții finale

Art. 12. - Constituirea Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor, la fiecare nivel, se face în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentului regulament-cadru.

Art. 13. - Până la constituirea asociațiilor pentru protecția consumatorilor în confederație sau federații, funcția de vicepreședinte al Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor va fi îndeplinită de un reprezentant al asociațiilor pentru protecția consumatorilor existente, care va fi desemnat de către acestea.

Art. 14. - Activitatea desfășurată în cadrul Consiliului consultativ pentru protecția consumatorilor de către membrii acestuia, indiferent de funcțiile îndeplinite, nu este remunerată.

Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea activității metrologice în construcții

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind asigurarea activității metrologice în construcții, prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prevederile hotărârii intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 28 mai 1994 | Nr. 256.

Contrasemnează: Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea

Anexă

Regulament privind asigurarea activității metrologice în construcții

Capitolul 1

Dispoziții generale

Art. 1. - Asigurarea activității metrologice în construcții constituie o componentă a sistemului calității și se desfășoară în conformitate cu prevederile legale.

Art. 2. - Agenții economici cu activitate în construcții au obligația de a organiza și conduce corespunzător activitatea metrologică în conformitate cu normele și instrucțiunile de metrologie legală, precum și cu prevederile prezentului regulament.

Art. 3. - Rolul activității metrologice constă în a ține sub control și a asigura trasabilitatea mijloacelor de măsurare utilizate și a măsurărilor efectuate la etaloanele naționale sau la cele internaționale, contribuind la obținerea calității produselor și a serviciilor realizate.

Art. 4. - Termenii folosiți în cadrul regulamentului sunt definiți în anexa la acesta.

Capitolul 2

Domeniul de aplicare

Art. 5. - Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor agenților economici care utilizează mijloace de măsurare în executarea lucrărilor de construcții de orice natură.

Art. 6. - Prezentul regulament stabilește principiile și politica generală în conducerea (administrarea) activității metrologice în construcții și definește principalele reguli de aplicare a acestora.

Capitolul 3

Conducerea activității metrologice în construcții

Art. 7. - Elementele constitutive ale activității metrologice pentru un agent economic cu activitate în construcții sunt:

• inventarierea principalelor categorii de operațiuni de măsurare care intervin în executarea lucrărilor de construcții;
• analizarea necesităților și alegerea mijloacelor de măsurare adecvate;
• recepția, păstrarea și punerea în serviciu a mijloacelor de măsurare;
• etalonarea, verificarea, urmărirea comportării în timp și intervenții privind starea de funcționalitate a mijloacelor de măsurare.

Art. 8. - Principalele categorii de operațiuni de măsurare, care intervin mai frecvent în executarea lucrărilor de construcții, se referă la determinarea unor mărimi cum sunt:

• lungime;
• arie;
• volum;
• masă;
• timp;
• unghiuri;
• forță;
• presiune;
• densitate;
• capacitate;
• temperatură;
• umiditate;
• intensitate electrică;
• rezistență electrică;
• tensiune electrică etc.

Art. 9. - Inventarul operațiunilor de măsurare aferent acestor mărimi se efectuează pe fiecare obiect sau categorie de lucrări de construcții, pe baza documentației și a procedurilor tehnice de execuție.

Art. 10. - Analiza necesității și alegerea mijloacelor de măsurare reprezintă principala componentă constitutivă a conducerii activității metrologice la un agent economic cu activitate în construcții.

În alegerea unui mijloc de măsurare se recomandă luarea în considerare a următoarelor aspecte:

• necesitățile de ordin tehnic referitoare la complexitatea obiectelor și obiectivelor de construcții;
• concordanța nivelurilor de performanță și precizie a mijloacelor de măsurare cu exigențele tehnologice ale execuției diferitelor categorii de lucrări;
• modul de asigurare a mijloacelor de măsurare (prin cumpărare sau închiriere de la un laborator specializat și acreditat) pentru efectuarea operațiunilor de măsurare;
• posibilitățile de asigurare în timp a necesarului de mijloace de măsurare;
• asigurarea condițiilor de păstrare și menținere a stării tehnice în concordanță cu cerințele furnizorului de mijloace de măsurare specificate în caietul de sarcini.

Art. 11. - Identificarea, recepția, păstrarea și punerea în serviciu a mijloacelor de măsurare constituie principala preocupare a activității metrologice, care intervine imediat după primirea, la agentul economic, a unui mijloc de măsurare, și constă în:

• verificarea existenței cărții tehnice și a instrucțiunilor de utilizare și întreținere a mijlocului de măsurare;
• verificarea conformității comenzii cu specificațiile constructorului aparatelor de măsură;
• introducerea în inventarul agentului economic;
• etalonarea sau verificarea inițială a mijloacelor de măsurare sau recunoașterea verificării inițiale executate de un laborator autorizat și acreditat de Biroul Român de Metrologie Legală, înainte de punerea în serviciu;
• marcarea mijloacelor de măsurare, în ce privește data efectuării etalonării sau verificării inițiale, precum și data expirării valabilității acestora.

Art. 12. - Operațiunile de etalonare și de verificare a mijloacelor de măsurare au la bază compararea cu un etalon, având ca scop:

a) în cazul inspectării prescripțiilor tehnice ale mijloacelor de măsurare:

• controlul performanțelor și determinarea clasei de precizie;
• stabilirea periodicității etalonării/verificării;
• autorizarea de punere în serviciu;

b) în caz de neconformitate:

• ajustarea;
• repararea;
• casarea.

Art. 13. - Operațiunile de etalonare și de verificare se efectuează numai în laboratoare de metrologie specializate și acreditate, pe baza unor prescripții speciale emise de autoritatea metrologică națională, iar intervențiile prin ajustare și reparare se fac numai de către ateliere autorizate, aceste operațiuni trebuind să fie urmate de o nouă verificare și/sau etalonare.

Art. 14. - Organizarea activității metrologice la un agent economic cu activitate în construcții trebuie să aibă, ca prim obiectiv, asigurarea independenței necesare, astfel încât activitățile desfășurate în acest domeniu și personalul implicat în efectuarea acestor activități să asigure obiectivitatea asupra rezultatelor obținute.

Art. 15. - Organizarea activității metrologice la un agent economic cu activitate în construcții cuprinde dispoziții și măsuri referitoare la:

• recepția, păstrarea și punerea în serviciu a mijloacelor de măsurare;
• personalul implicat în activitatea metrologică.

Art. 16. - Recepția, păstrarea, evidența și supravegherea mijloacelor de măsurare cuprind dispoziții de ordin administrativ privind următoarele operațiuni: identificare, inventariere, înregistrare, marcare, întreținere, depozitare, mișcare, transport etc., operațiuni care se efectuează pe bază de proceduri și/sau instrucțiuni interne elaborate în conformitate cu reglementările metrologice generale, cu prevederile din cartea tehnică a fiecărui mijloc de măsurare, cât și cu documentele corespunzătoare din sistemul de conducere și asigurare a calității adoptat de agentul economic. Toate aceste operațiuni sunt consemnate în documente, care trebuie ținute la zi și păstrate de către agentul economic.

Se interzice punerea în serviciu și utilizarea mijloacelor de măsurare înregistrare necorespunzător și nemarcate.

Mijloacele de măsurare trebuie păstrate conform prescripțiilor din cartea tehnică dată de fabricant.

Art. 17. - Personalul implicat în activitatea metrologică și în manevrarea mijloacelor de măsurare trebuie să posede cunoștințele și instruirea necesare efectuării operațiunilor respective și să cunoască obligațiile și răspunderile ce-i revin din reglementările în vigoare.

În cazurile specificate de legislația în vigoare, personalul responsabil cu activitatea metrologică trebuie să posede autorizația necesară.

Art. 18. - Evaluarea activității metrologice a unui agent economic cuprinde analiza și verificarea exactității acestei activități, printr-o examinare metodică, în raport cu obiectivele fixate în manualul de asigurare a calității și să determine eventualele acțiuni corective ce trebuie întreprinse.

Această evaluare se face prin procedeul auditului, aplicat în cadrul sistemului de conducere și asigurare a calității (management) implementat la agentul economic.

Capitolul 4

Obligații privind activitatea metrologică

Art. 19. - Responsabilul cu metrologia al agentului economic are următoarele obligații principale:

a) inventarierea tuturor categoriilor de operațiuni de măsurare necesare, conform art. 8 din prezentul regulament;

b) stabilirea tipurilor de mijloace de măsurare necesare și a clasei de precizie aferente, pentru efectuarea operațiunilor de măsurare, conform lit. a), și determinarea necesarului de procurat prin cumpărare sau închiriere, conform art. 10 din prezentul regulament;

c) recepția, păstrarea și punerea în serviciu a mijloacelor de măsurare conform art. 11 din prezentul regulament; elaborarea procedurilor și/sau instrucțiunilor interne privind utilizarea mijloacelor de măsurare din unitate;

d) efectuarea periodică a operațiunilor de etalonare și verificare a mijloacelor de măsurare, evidențiate prin marcarea lor în ce privește data efectuării sau data expirării valabilității acestora, prin laboratoare specializate și acreditate, a operațiunilor de ajustare și reparare, prin ateliere autorizate, conform legislației metrologice în vigoare;

e) asigurarea evidenței supravegherii și păstrării mijloacelor de măsurare, conform prevederilor art. 16 din prezentul regulament;

f) ținerea la zi a evidenței instruirii și autorizării personalului implicat în activitatea metrologică și participarea la instruirea personalului care manevrează mijloacele de măsurare;

g) participarea la evaluarea activității metrologice prin audit conform art. 18 din prezentul regulament;

h) participarea la activitățile de control și verificare din cadrul programului de asigurare a calității a agentului economic, care implică operațiuni cu mijloace de măsurare;

i) elaborarea instrucțiunilor interne privind evidența, supravegherea și păstrarea mijloacelor de măsurare din dotarea agentului economic conform art. 16 din prezentul regulament;

j) aplicarea și respectarea în activitatea metrologică a reglementărilor din domeniul calității.

Capitolul 5

Dispoziții finale

Art. 20. - Urmărirea aplicării și controlul respectării prevederilor prezentului regulament se efectuează, potrivit legii, de care Biroul Român de Metrologie legală prin personal propriu împuternicit, de către Inspecția de Stat în Construcții, Lucrări Publice, Urbanism și Amenajarea Teritoriului și de către alte persoane cu atribuții de control.

Art. 21. - Nerespectarea dispozițiilor prezentului regulament atrage după sine sancțiuni disciplinare, materiale, civile și penale, după caz, conform legii.

Art. 22. - Prevederile regulamentului nu sunt limitative, agenții economici putând adopta orice măsură organizatorică și de funcționare în cazuri deosebite, dar care să nu contravină scopului desfășurării normale a activității metrologice.

Anexă la regulament

Termeni utilizați

1. Activitate metrologică = activitate care are ca obiectiv fundamental asigurarea uniformității și corectitudinii măsurărilor, acestea realizându-se printr-un sistem de structuri tehnice, științifice și administrative, care funcționează conform unor reglementări tehnice și juridice.
2. Mijloc de măsurare = aparat, sistem, dispozitiv sau ansamblu de instrumente, destinate să efectueze singure sau împreună cu alte echipamente operațiuni de măsurare, în vederea determinării valorii unor mărimi.
3. Operațiune de măsurare = măsurare: ansamblu de operațiuni având ca scop determinarea valorii unei mărimi.
4. Operațiune de etalonare = etalonare: ansamblu de operațiuni care stabilesc, în condiții specificate, relația dintre valorile indicate de un mijloc de măsurare sau valorile reprezentate de o măsură materializată și valorile corespunzătoare ale unei mărimi măsurate, determinate cu un etalon de referință.
5. Procedură tehnică de execuție = procedură: metodă (mod) specificată de îndeplinire a unei activități; procedură/instrucțiune tehnică de proces sau de execuție, reprezentând documentul care descrie activitățile necesare pentru executarea diverselor lucrări și operațiuni din cadrul procesului de producție (concepție, fabricație sau execuție, utilizare etc.), inclusiv responsabilitățile și controalele aferente.
6. Exigență tehnologică = cerință referitoare la condiții sau necesități tehnologice (de execuție).
7. Verificarea conformității = confirmarea, în urma unei examinări sistematice și a unei eventuale probe, că un produs (proces, serviciu, lucrare) satisface exigențele specificate.
8. Ajustarea mijloacelor (aparatelor) de măsură = operațiune destinată să aducă un aparat de măsură la o funcționare și justețe convenabile pentru utilizarea prevăzută.
9. Marcare = marcă metrologică de verificare: este semnul distinctiv aplicat pe mijloacele de măsurare declarate admise după verificarea/etalonarea metrologică, care atestă că acestea sunt mijloace de măsurare legale (în cazul celor supuse obligatoriu controlului metrologic al statului) sau care atestă că acestea se încadrează în prevederile tehnice de metrologie sau ale unor normative specificate (în cazul celor care nu sunt supuse controlului metrologic al statului).
10. Sistem de conducere și asigurare a calității = componentă principală a sistemului calității în acest domeniu, care determină și traduce în fapt politica și strategia calității, destinate să prevină noncalitatea, să asigure realizarea, atestarea și garantarea calității cerute, în condiții raționale de cost și termene.
11. Auditul calității = examinarea sistematică și independentă, întreprinsă pentru a determina dacă activitățile și rezultatele referitoare la calitate satisfac dispozițiile prestabilite și dacă aceste dispoziții sunt aplicate în mod eficient și sunt apte să atingă obiectivele stabilite.

Decizii ale Curții Constituționale

Decizia nr. 13 din 8 martie 1994

Vasile Gionea - președinte

Ioan Muraru - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Alexandru Grigorie - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent.

Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 54 din 13 octombrie 1993.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 februarie 1994, în lipsa părților, cu care procedura de citare a fost legal îndeplinită, concluziile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în încheierea din aceeași dată. Pronunțarea asupra recursului a fost amânată pentru data de 8 martie 1994.

Curtea Constituțională,

având în vedere Decizia nr. 54 din 13 octombrie 1993, motivele de recurs formulate de Ministerul Public, prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reține următoarele:

Prin Decizia nr. 54/1993. s-a admis excepția ridicată de inculpata Cristi Malvina cu care Curtea a fost sesizată prin Încheierea din 26 octombrie 1992 a Judecătoriei Timișoara și s-a constatat că dispozițiile din Codul penal care interesează avutul obștesc sunt abrogate parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție și, în consecință, acestea urmează a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice.

Împotriva acestei decizii, Ministerul Public a declarat recurs invocând trei motive::

1. Curtea nu este competentă să se pronunțe asupra excepțiilor de neconstituționalitate care privesc legi anterioare intrării în vigoare a Constituției din 1991;

2. Decizia nr. 54 din 13 octombrie 1993 nu este motivată, înlocuirea motivării cu Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 7 septembrie 1993 fiind nelegală;

3. Violarea art. 135 din Constituție în legătură cu proprietatea, prin limitarea bunurilor care fac obiectul exclusiv al proprietății publice numai la cele prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție.

Recursul este, în parte, întemeiat, însă pentru alte motive decât cele formulate de Ministerul Public.

Primul motiv de recurs privind necompetența Curții Constituționale de a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate este nefondat și urmează a fi înlăturat. Într-adevăr, prevederile atacate ca neconstituționale sunt anterioare Constituției și în legătură cu ele se pune problema abrogării - în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție - care însă nu operează de la sine, ci trebuie constatată de organele care aplică legea, inclusiv instanțele judecătorești. Dacă instanța de judecată nu constată abrogarea și nu sesizează Curtea Constituțională, înseamnă că dispoziția legală anterioară Constituției este considerată în vigoare și există interesul declanșării controlului de constituționalitate pe care Curtea este obligată să-l efectueze, în virtutea dreptului constituțional al cetățenilor de a invoca neconstituționalitatea unui text pe care instanța înțelege să îl aplice. Acesta este și sensul în care Curtea a statuat în mod constant în deciziile sale. Competenta Curții de a se pronunța asupra legilor anterioare Constituției rezultă și din dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care se aplică exclusiv legilor anterioare intrării în vigoare a Constituției.

Cel de-al doilea motiv de recurs privitor la nemotivarea deciziei și, respectiv, critica adusă Deciziei nr. 54 din 13 octombrie 1993 că se întemeiază pe Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 7 septembrie 1993 urmează, de asemenea, a fi respins ca nefondat deoarece, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, Curtea statuează numai asupra problemelor de drept. Spre a evita soluții contradictorii, art. 26 din regulament permite completului de judecată ce dorește să se abată de la practica Curții să sesizeze plenul spre a se pronunța asupra interpretării ce urmează a fi dată în viitor. Decizia plenului este obligatorie doar pentru completele de judecată, astfel încât prin această decizie nu se soluționează o excepție de neconstituționalitate concretă. De aceea, ea nu are drept consecință inutilitatea judecării excepțiilor, în cadrul cărora s-ar putea ridica noi probleme și noi interpretări în măsură să determine reluarea procedurii în vederea asigurării consecvenței practicii constituționale.

Nici cel de-al treilea motiv de recurs, referitor la încălcarea art. 135 din Constituție în legătură cu proprietatea, în sensul că prin decizia recurată s-ar fi limitat bunurile obiect exclusiv al proprietății publice numai la cele enumerate de această prevedere, nu poate fi reținut. Decizia atacată nu se rezumă numai la bunurile enumerate de art. 135 alin. (4), ci se referă și la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4), adică „alte bunuri stabilite prin lege”.

Deși motivele invocate de Ministerul Public sunt nefondate, recursul urmează totuși a fi admis în parte și Decizia nr. 54 din 13 octombrie 1993 modificată, deoarece, în fond, Curtea nu s-a pronunțat asupra dispozițiilor art. 224 din Codul penal pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, ci s-a referit la „dispozițiile din Codul penal care interesează avutul obștesc”.

Potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate poate viza numai acele dispoziții legale de care depinde judecarea cauzei, astfel încât deciziile pronunțate în soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate trebuie să se refere numai la dispozițiile legale de care depinde soluționarea cauzei în care s-a invocat aceasta.

Rezulta că excepția de neconstituționalitate putea viza numai art. 224 din Codul penal pentru care inculpata Cristi Malvina a fost trimisă în judecată. Decizia Curții Constituționale nr. 54 din 13 octombrie 1993 nu s-a pronunțat cu privire la aceste dispoziții și nici recursul declarat de Ministerul Public nu a avut în vedere acest aspect.

În legătură cu prevederile art. 224 din Codul penal, întrucât prin rămânerea definitivă a Deciziei Curții Constituționale nr. 33 din 26 mai 1993, ca urmare a respingerii recursurilor declarate în cauză prin Decizia Curții Constituționale nr. 33 din 4 noiembrie 1993, s-a constatat că art. 224 din Codul penal a fost, în mod definitiv și obligatoriu, parțial abrogat de art. 150 alin. (1) din Constituție, astfel încât, în prezent, excepția de neconstituționalitate cu privire la art. 224 ridicată de Cristi Malvina în fața Judecătoriei Timișoara este lipsită de obiect.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c), art. 145 alin. (2) și art. 150 alin. (1) din Constituție, precum și al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A. c), art. 25 și art. 26 din Legea nr. 47/1992,

Curtea Constituțională
În numele legii
Decide:

Admite, în parte, recursul declarat de Ministerul Public și modifică Decizia Curții Constituționale nr. 54 din 18 octombrie 1993, după cum urmează:

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă prin Decizia Curții Constituționale nr. 63/1993, s-a constatat că art. 224 din Codul penal a fost abrogat parțial conform art. 150 alin. (1) din Constituție, acesta urmând a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri care fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

Respinge ca lipsită de obiect excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristi Malvina în dosarul nr. 9278/1992 al Judecătoriei Timișoara.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din 8 martie 1994.

Decizia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Curții Constituționale, prof. dr. Vasile Gionea

Magistrat-asistent, Florentina Geangu

Acte ale Centrului Național al Cinematografiei

Dispoziție privind avizarea funcționării cinematografelor în care se organizează spectacole cu proiecții de film cinematografic și/sau cu casete video

În temeiul dispozițiilor art. 15 din Decretul-lege nr. 80/1990 privind organizarea activității cinematografice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 10 februarie 1990, și luând în considerare necesitatea asigurării unei calități tehnice corespunzătoare și a unor condiții de securitate maximă a spectatorilor în sălile publice de prezentare a filmelor cinematografice, Centrul Național al Cinematografiei aprobă Regulamentul privind metodologia de avizare a funcționării cinematografelor în care se organizează spectacole cu proiecții de film cinematografic și/sau cu casete video.

Intrarea în vigoare a acestui regulament se va face în termen de 30 de zile de la publicarea lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Centrului Național al Cinematografiei, Petre Sălcudeanu

București, 14 februarie 1994 | Nr. 14.

Regulament privind metodologia de avizare a funcționării cinematografelor în care se organizează spectacole de film cinematografic și/sau cu casete video

Art. 1. - Toate cinematografele de pe teritoriul țării, în care se organizează spectacole cu proiecții cinematografice și/sau cu casete video își pot desfășura activitatea numai în baza avizului de funcționare eliberat de Centrul Național al Cinematografiei, potrivit art. 15 din Decretul-lege nr. 80/1990 privind organizarea activității cinematografice.

Art. 2. - Obligația obținerii avizului de funcționare revine fiecărei persoane fizice sau juridice care organizează spectacole cu proiecții cinematografice și/sau cu casete video într-o sală de spectacol, indiferent dacă îi este în proprietate, în locație de gestiune sau închiriată.

Obligația obținerii avizului o au toate persoanele fizice și juridice, indiferent de data la care au fost autorizate, în condițiile legii, să desfășoare o astfel de activitate cu scop comercial.

Art. 3. - Avizul de funcționare se eliberează în baza următoarelor documente:

a) cerere tip pentru eliberarea avizului, conform anexei nr. 1;

b) copie după documentul care atestă că solicitantul este autorizat să organizeze spectacole cinematografice și/sau cu casete video;

c) autorizația de protecție a muncii, în copie, care se eliberează de care Inspectoratul teritorial de protecție a muncii, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 104/1991 al Departamentului de protecție a muncii din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale;

d) autorizație privind asigurarea condițiilor de prevenire și stingere ai incendiilor, în copie, care se eliberează de care Inspecția teritorială de prevenire a incendiilor din cadrul Comandamentului trupelor de pompieri, prin care se certifică realizarea condițiilor esențiale de protecție împotriva incendiilor la darea în exploatare a clădirilor și spațiilor, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 51/1992 și în condițiile Ordinului ministerului de interne nr. 225/1992, sau ultimul proces-verbal de constatare al organelor teritoriale de pompieri, în copie, dar întocmit la o dată apropiată cererii de avizare (maximum 3 luni), însoțit de o confirmare sub semnătură a solicitantului din care să rezulte că toate deficiențele constatate de organul de control au fost remediate - în cazul cinematografelor care au fost autorizate din punct de vedere P.S.I. la punerea lor în funcțiune;

e) autorizație sanitară de funcționare, care se eliberează de către Centrul teritorial de medicină preventivă subordonat Ministerului Sănătății;

f) avizul filialei teritoriale de electricitate prin care se atestă că instalațiile electrice ale clădirii corespund normelor în vigoare (verificare P.R.A.M.);

g) avizul filialei teritoriale de funcționare a gazelor naturale (acolo unde încălzirea cinematografului se face cu gaze naturale);

h) fișa tehnică nr. 1 sau nr. 2, după caz, conform anexelor nr. 2 și 3, care se întocmește de către compartimentul tehnic al filialei cinematografice teritoriale sau de alte organe de specialitate abilitate de Centrul Național al Cinematografiei și din care trebuie să rezulte că sunt asigurate condițiile tehnice de calitate ale spectacolului cinematografic și că proiecția se efectuează cu personal calificat;

i) planul sălii și al cabinei de proiecție (cotele în metri);

j) documentul prin care se atestă că starea fizică a clădirii cinematografului în cauză prezintă siguranță în exploatare (proces-verbal al comisiei din cadrul Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului - filialele teritoriale abilitate în acest scop).

Art. 4. - Dosarul cuprinzând documentele solicitate prin prezentul regulament se va înainta Centrului Național al Cinematografiei care, după verificarea lor de către organele sale specializate și după constatarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezentul regulament, va elibera avizul solicitat.

Art. 5. - Atunci când solicitantul întrerupe activitatea pentru o perioadă mai mare de 60 de zile sau încetează activitatea pentru care i s-a eliberat avizul de funcționare conform prezentului regulament, este obligat să înștiințeze, în scris, Centrul Național al Cinematografiei.

Art. 6. - Măsurătorile și verificările tehnice necesare completării fișelor tehnice se fac pe bază de comandă adresată organelor de specialitate care funcționează legal și au ca obiect de activitate prestarea de astfel de servicii.

Art. 7. - La eliberarea avizului de funcționare, solicitantul trebuie să achite tariful stabilit de Centrul Național al Cinematografiei pentru serviciile prestate și efectuarea verificărilor necesara.

Art. 8. - Centrul Național ai Cinematografia eliberează solicitantului originalul avizului de funcționare, direct sau prin poștă, cu confirmare de primire.

Art. 9. - Avizul de funcționare va cuprinde, conform anexei nr. 4, următoarele date:

• titularul de aviz (cel care organizează spectacolele cu proiecții cinematografice și/sau video);
• datele de recunoaștere ale cinematografului (denumirea, localitatea, adresa);
• tipul de proiecție care se realizează (cinematografică, video sau ambele);
• capacitatea sălii (total maxim de persoane admisibil fără a periclita siguranța în exploatare, din care, la parter.....);
• mențiuni speciale privind condițiile tehnice care se impun, precum și documentele care stau la baza acestor condiții.

Art. 10. - Avizul de funcționare este netransmisibil și are valabilitate pe perioada cât nu se modifică nici una dintre condițiile în baza cărora a fost eliberat.

Modificarea condițiilor care au stat la baza avizului duce la retragerea acestuia.

Art. 11. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Anexa nr. 1

Cerere pentru avizarea funcționării cinematografelor în care se organizează spectacole cu proiecții de film cinematografic și/sau cu casete video

Subscrisa (persoană fizică sau juridică) .............................................................. având ca obiect de activitate proiecțiile de filme cinematografice și/sau cu casete video, în scop comercial, autorizat în condițiile legii prin Hotărârea judecătorească nr. ..... din................. sectorul ..., înmatriculată la Registrul comerțului sub nr. ..... din..........., cu sediul în localitatea ........................, str. .............................. nr. ....., sectorul/județul ......................... telefon .............. solicită eliberarea avizului de funcționare pentru cinematograful ................................... din localitatea ............................, str. ............................. nr. ....., sectorul/județul ................... aparținând ........................... în scopul organizării de (proiecții cinematografice, video sau ambele) ......................................................................................

Anexez, conform Regulamentului privind metodologia de avizare a funcționării cinematografelor în care se organizează spectacole cu proiecții de film cinematografie și/sau cu casete video, următoarea documentație: .............................................................................................................................

Sunt de acord să achit contravaloarea serviciului prestat pentru analizarea documentației și pentru efectuarea verificărilor necesare.

Declar pe propria răspundere că datele menționate în prezenta cerere sunt exacte și mă angajez să respect prevederile cuprinse în avizul de funcționare.

Data ..................

Semnătura și ștampila solicitantului,
.................................................

Anexa nr. 2

(Se completează de către organul tehnic de specialitate)

Fișa Tehnică Nr. 1
(film de 35-70 mm)

Calitatea spectacolului

(Conform normei tehnice nr. 1)

Nr. crt.	Denumirea recomandării sau a condiției din standard	Prescripția impusă	Valori măsurate
1.	Iluminarea ecranului	135-270 lx
2.	Uniformitatea iluminării	minimum 50%
3.	Variația iluminării în timp	maximum 10%
4.	Claritatea imaginii proiectate	normal:60/30 linii pe mm cinemascop:50/20 linii pe mm
5.	Instabilitatea imaginii proiectate	maximum 0,3%
6.	Factor reflexie ecran	minimum 0,7%
7.	Luminanța ecranului	40±2010cd/m2 (nit)
8.	Estomparea imaginii	insesizabilă vizual la proiecția mirei
9.	Frecvența de proiecție	24±10,6 ftg/sec.
10.	Caracteristica de frecvență	1 + 8 kHz ± 3 dB (față de 1.000 Hz)
11.	Distorsiuni neliniare	maximum 4%
12.	Raport semnal/zgomot	minimum 45 dB
13.	Fluctuații de viteză film	maximum 0,25% (insesizabile auditiv)
14.	Uniformitatea nivelului presiunii sonore	apreciere auditivă
15.	Inteligibilitatea sunetului în sală	apreciere auditivă

Dotarea tehnică

16. Aparate de proiecție, tip ................... buc.............. anul de fabricație ...................

17. Amplificatori, tip................... buc. .......... din anul.........

18. Sursa de lumină pentru proiecție/puterea în W (lampă cu arc, lampă cu halogen, lampă cu xenon etc.).

19. Redresori, tip ................... buc. .... anul de fabricație...................

20. Ecranul, tip ................... buc. ...... anul de fabricație ........, factor de reflexie

21. Difuzare, tip ................... buc. ...... anul de fabricație ......., impedanță ........... putere ...........

22. Instalația de ventilație/condiționare tip ..................., dacă este în stare de funcționare

23. Sistemul de încălzire (lemne, gaze, centrală proprie, termoficare etc.) ...................

24. Fotolii, tip ...................

Proiecționiștii

25. Număr................. categoria de calificare ...................

Sala de cinematograf

26. Capacitate (locuri) total ........... din care, la parter ..........

27. Mențiuni speciale ...................

Conducătorul organului tehnic de specialitate,

Anexa nr. 3

(Se completează de către organul tehnic de specialitate)

Fișa Tehnică Nr. 2
(film de 16 mm)

Calitatea spectacolului

(Conform normei tehnice nr. 1)

Nr. crt.	Denumirea recomandării sau a condiției din standard	Prescripția impusă	Valori măsurate
1.	Iluminarea ecranului	minimum 45 lx
2.	Uniformitatea iluminării	minimum 50%
3.	Claritatea imaginii proiectate	50/30 linii pe mm
4.	Instabilitatea imaginii proiectate	maximum 0,3%
5.	Factor reflexie ecran	minimum 0,7%
6.	Luminanța ecranului	minimum 10 cd/m2 (nit)
7.	Estomparea imaginii	insesizabilă vizual la proiecția mirei
8.	Frecvența de proiecție	24±10,5 ftg/sec.
9.	Caracteristica de frecvență	1 + 5 kHz ± 3 dB (față de 1.000 Hz)
10.	Distorsiuni neliniare	maximum 4%
11.	Raport semnal/zgomot	minimum 45 dB
12.	Fluctuații de viteză film	maximum 0,35% (insesizabilă auditiv)
13.	Uniformitatea nivelului presiunii sonore	apreciere auditivă
14.	Inteligibilitatea sunetului în sală	apreciere auditivă

Dotarea tehnică

15. Aparate de proiecție, tip ................... buc.............. anul de fabricație ...................

16. Amplificatori, tip................... buc. .......... din anul.........

17. Sursa de lumină pentru proiecție/putere, în W (lampă cu arc, lampă cu halogen, lampă cu xenon etc.).

18. Redresori, tip ................... buc. .... din anul...................

19. Ecranul, tip ................... buc. ...... din anul ........

20. Difuzare, tip ................... buc. ...... din anul de fabricație ......., impedanță ...........

Sala de cinematograf

21. Capacitate (locuri) total ........... din care, la parter ..........

22. Mențiuni speciale ...................

Conducătorul tehnic organului tehnic de specialitate,

Anexa nr. 4

Centrul Național al Cinematografiei

Aviz de funcționare

Nr. ..... din........

În baza documentelor prevăzute de Regulamentul privind metodologia de avizare a funcționării cinematografelor în care se organizează spectacole cu proiecții de film cinematografic și/sau cu casete video, depuse la dosar, precum și a verificărilor efectuate de către organele noastre de specialitate, se eliberează prezentul aviz de funcționare:

Titular........................ ........................

Cinematograful........................

Tipul de proiecție ................................................

Capacitatea sălii de spectacol ........................ ........................

Nr. locuri ........................ din care, la parter ........................

Mențiuni speciale ........................ ........................ ........................

Documentație prezentată constituie temeiul legal al avizului de funcționare, fără a putea substitui autorizarea cerută de lege pentru desfășurarea de activități comerciale.

Nerespectarea prevederilor avizului de funcționare dă dreptul Centrului Național al Cinematografiei de a cere în justiție încetarea proiecțiilor de film, iar lipsa avizului se sancționează conform prevederilor Legii nr. 12/1990.

Prezentul aviz este netransmisibil și anulează orice aviz anterior.

Prezentul aviz își păstrează valabilitatea pe întreaga perioadă în care nu se schimbă nici una dintre condițiile în baza cărora a fost eliberat.

Președinte, ........................

Prezentul aviz de funcționare a fost transmis la data de ........................ prin poștă, direct solicitantului ........................

Semnătura, ........................