Monitorul Oficial 71-72/1990: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Fără descriere a modificării |
Fără descriere a modificării |
||
Linia 203: | Linia 203: | ||
Absolvenții primesc diplomă de absolvire, ceea ce le dă dreptul să exercite meseria în care au fost pregătiți, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. | Absolvenții primesc diplomă de absolvire, ceea ce le dă dreptul să exercite meseria în care au fost pregătiți, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. | ||
Art. 30. - Absolvenții învățământului | Art. 30. - Absolvenții învățământului complementar sau de ucenici, care doresc să continue studiile în învățământul liceal, pot susține examene de diferență, organizate sub formă de concurs pentru înscrierea în clasa a X-a (cei care au urmat școli cu durata de 2 ani) sau în clasa a XI-a (cei care au urmat școli cu durata de 3 ani). | ||
organizate sub formă de concurs pentru înscrierea în clasa a X-a | |||
ani sau în clasa a XI-a | |||
'''Secțiunea V - Învățământul tehnic de maiștri''' | |||
Art. 31. - Învățământul tehnic de maiștri se realizează prin școli tehnice de maiștri cu o durată de 1½-2 ani cursuri de zi sau 2-3 ani cursuri serale, organizate de ministere și alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 3. | |||
Art. 32. - Clasele la școlile tehnice de maiștri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acestea se organizează în cadrul grupurilor școlare. | |||
Art. 32. - Clasele la școlile tehnice de maiștri se constituie, în medie, din 30 elevi | |||
36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acestea se organizează în cadrul grupurilor școlare. | |||
Art. 33. - Concursul și condițiile de admitere, precum și examenul de absolvire în școlile tehnice de maiștri, se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. | Art. 33. - Concursul și condițiile de admitere, precum și examenul de absolvire în școlile tehnice de maiștri, se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. | ||
Linia 222: | Linia 215: | ||
Absolvenții școlilor tehnice de maiștri primesc diplomă de absolvire, ceea ce le conferă dreptul să profeseze în specialitatea respectivă, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. | Absolvenții școlilor tehnice de maiștri primesc diplomă de absolvire, ceea ce le conferă dreptul să profeseze în specialitatea respectivă, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. | ||
Secțiunea VI | '''Secțiunea VI - Învățământul postliceal de specialitate''' | ||
- | Art. 34. - Învățământul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani și se realizează în școli postliceale de specialitate organizate de ministere sau alte organe centrale. În aceste școli pot fi școlarizați absolvenți de liceu, cu diplomă de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural și sanitar, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 4. | ||
Școlile postliceale de specialitate se organizează cu învățământ de zi și seral în cadrul grupurilor școlare sau împreună cu unitățile de învățământ liceal. | |||
Pentru pregătirea institutorilor în dublă specializare se organizează școli postliceale de specialitate cu durata de 3 ani cu predare atât în limba română, cât și în limbi ale minorităților naționale. | |||
Art. 35. - Clasele școlilor postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. | |||
Art. 36. - Admiterea în școlile postliceale de specialitate și examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățământului. | |||
Absolvenții primesc diplomă de absolvire, ceea ce le conferă dreptul să profeseze în specialitatea absolvită. | |||
'''Secțiunea VII - Alte categorii de școli''' | |||
Art. 37. - În subordinea Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale vor funcționa: cămine-școală pentru deficienți mintali, motori și mintali-motori incapabili de inserția socială, școli profesionale speciale pentru deficienți de auz, de vedere, mintali, motori și mintali-motori recuperabili, licee speciale pentru deficienți de vedere și motori recuperabili școli speciale de reeducare și cursuri de calificare și recalificare pentru invalizi. Procesul de învățământ din aceste școli se desfășoară pe baza planurilor de învățământ și programelor școlare specifice, avizate de Ministerul Învățământului. | |||
Art. 38. - Pentru corectarea vorbirii elevilor din învățământul primar și gimnazial se organizează centre logopedice. | |||
Centrul logopedic interșcolar funcționează pentru corectarea tulburărilor de limbaj la copiii școlari și preșcolari și se organizează pe lângă o grădiniță sau școală gimnazială, fiind coordonat și îndrumat de inspectoratul școlar. | |||
Centrul logopedic se organizează cu cel puțin 2 posturi de profesori logopezi. Fiecare profesor logoped lucrează 8 ore pe zi, în medie, din care 18 ore săptămânal activitate direct cu un număr de 12-15 copii. Activitatea se desfășoară cu un copil sau cu 2-4 copii în decursul a câte 2-5 ședințe săptămânal. | |||
Art. | Art. 39. - Pentru a veni în sprijinul elevilor și al părinților, cât și pentru creșterea eficienței sistemului învățământului, se organizează laboratoare de orientare școlară și profesională. | ||
Laboratoarele de orientare școlară și profesională sprijină activitatea de orientare a elevilor desfășurată în școli. Ele îndrumă profesorii și diriginții în cunoașterea, informarea și educarea elevilor pentru alegerea profesiunii, efectuează examene psihologice și acordă consultații la cererea elevilor și părinților. | |||
Laboratoarele de orientare sunt instituții cu caracter interșcolar și se înființează de Ministerul Învățământului cel mult unu pe județ sau în municipiul București, fiind subordonate direct inspectoratelor școlare. | |||
Laboratoarele de orientare sunt instituții cu caracter interșcolar și se înființează de Ministerul Învățământului cel mult unu pe județ sau în municipiul | |||
Personalul didactic al laboratoarelor se normează: | Personalul didactic al laboratoarelor se normează: | ||
* 2-3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau pedagogie), în funcție de numărul elevilor și complexitatea activității. | |||
Personalul auxiliar se normează: | |||
* 1 post de asistentă socială sau de laborant la fiecare laborator. | |||
Personalul medical se normează potrivit normativelor Ministerului Sănătății. | |||
În unitățile școlare mari se pot organiza cabinete de orientare școlară și profesională, afiliate laboratoarelor și încadrate cu personal de specialitate. Un cabinet de orientare se organizează pentru un număr de cel puțin 800 elevi din școala respectivă. Nu se pot înființa mai mult de 6 cabinete într-un județ, respectiv 12 în municipiul București. | |||
La cabinetul de orientare lucrează un profesor pentru orientare. | |||
Profesorii pentru orientare lucrează, în medie, 8 ore pe zi, din care activitate la clasă 25% din norma didactică. | |||
'''Secțiunea VIII - Învățământul superior și postuniversitar''' | |||
Art | Art. 40. - Învățământul superior pregătește specialiști cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate și se realizează prin: universități, politehnici, institute și academii, organizate pe facultăți și secții. | ||
Instituțiile de învățământ superior se înființează prin hotărâri ale guvernului, iar facultățile și secțiile prin ordin al ministrului învățământului. | |||
Studiile în instituțiile de învățământ superior se realizează prin cursuri de zi, serale și fără frecvență cu durate intre 4 și 7 ani. | |||
Art. 4l. - Învățământul postuniversitar se realizează prin cursuri de zi și fără frecvență. | |||
'''Secțiunea IX - Învățământul în limbile minorităților naționale''' | |||
Art. 42.- Copiilor și elevilor din rândurile minorităților naționale li se asigură condiții egale de pregătire în limba maternă ca și celor de naționalitate română. | |||
Art. 43 - În localitățile cu populație din rândul minorităților naționale pot funcționa grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee teoretice, școli normale, licee de artă, clase, grupe sau secții cu predarea în limba maternă. | |||
Pregătirea de specialitate și tehnologică, precum și instruirea practică se realizează în limba română. | |||
Art. 44. - Pentru a putea participa activ la întreaga viață economică, socială, politică și culturală a României, trebuie ca tinerii din rândul minorităților naționale să cunoască limba română, asigurându-se condițiile necesare în acest scop. | |||
Limba și literatura română este probă obligatorie la examenul de bacalaureat. | |||
Art. | Art. 45. - Tinerilor proveniți din rândul minorităților naționale care au optat pentru clase cu predarea în limba română li se asigură, la cerere, însușirea limbii materne. | ||
Art. | Art. 46. - La concursurile și examenele de admitere în învățământul superior și la probele de verificare, candidații din rândul minorităților naționale pot susține probele în limba maternă. | ||
Art. 47. - În situații deosebite, funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase din celelalte tipuri de învățământ cu efective mai mici de 15 copii sau elevi va fi aprobată de către Ministerul Învățământului. | |||
Ministerul Învățământului stabilește, în funcție de cerințele învățământului gimnazial și liceal și ale vieții culturale, cifre corespunzătoare de școlarizare în limbile minorităților naționale, în cadrul instituțiilor de învățământ superior și la școlile postliceale de specialitate pentru institutori. | |||
CAPITOLUL B Dispoziții finale | '''CAPITOLUL B - Dispoziții finale''' | ||
de stat, prin Ministerul Învățământului, pentru toate gradele de învățământ și inspectoratele școlare. | Art. 48. - Finanțarea cheltuielilor pentru salariile tuturor categoriilor de personal se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Învățământului, pentru toate gradele de învățământ și inspectoratele școlare. | ||
Baza materială se asigură de ministere, alte organe centrale sau locale care organizează instituția de învățământ după cum urmează: | Baza materială se asigură de ministere, alte organe centrale sau locale care organizează instituția de învățământ după cum urmează: | ||
* grădinițele, de către ministere, alte organe centrale sau locale; | |||
* școlile primare, gimnaziale și instituțiile de învățământ superior, de către Ministerul Învățământului; | * școlile primare, gimnaziale și instituțiile de învățământ superior, de către Ministerul Învățământului; | ||
* liceele, școlile profesionale, complementare, de | * liceele, școlile profesionale, complementare, de ucenici, postliceale și de maiștri, de către ministere, alte organe centrale sau locale. | ||
ucenici, postliceale și de maiștri, de către ministere, alte organe centrale sau locale. | |||
Art. 49. - Planul de școlarizare, pentru anul de învățământ 1990/1991, pentru toate gradele de învățământ, este cel prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din această hotărâre. | Art. 49. - Planul de școlarizare, pentru anul de învățământ 1990/1991, pentru toate gradele de învățământ, este cel prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din această hotărâre. | ||
Art. 50. - Numărul de locuri la cursurile de perfecționare se stabilește de Ministerul Învățământului. | Art. 50. - Numărul de locuri la cursurile de perfecționare se stabilește de Ministerul Învățământului. | ||
de învățământ se aprobă de Ministerul | Art. 51. - Rețeaua școlară și denumirea instituțiilor de învățământ se aprobă de Ministerul Învățământului. | ||
Planul de școlarizare pentru învățământul preșcolar, | Planul de școlarizare pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial, instituțiile de educație, de ocrotire și învățământul complementar sau de ucenici se repartizează pe inspectorate școlare de Ministerul Învățământului. | ||
primar, gimnazial, instituțiile de educație, de ocrotire și învățământul complementar sau de ucenici se repartizează pe inspectorate școlare de Ministerul Învățământului. | |||
Planul de școlarizare pentru învățământul liceal, | Planul de școlarizare pentru învățământul liceal, superior și postuniversitar se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului. | ||
superior și postuniversitar se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului. | |||
Planul de școlarizare pentru învățământul profesional, | Planul de școlarizare pentru învățământul profesional, tehnic de maiștri și postliceal de specialitate se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului în colaborare cu ministerele organizatoare de școli. | ||
tehnic de maiștri și postliceal de specialitate se repartizează pe instituții de învățământ | |||
Art. 52. - Norma medie săptămânală de predare în învățământul gimnazial, liceal, profesional, complementar sau de ucenici, tehnic de maiștri și postliceal de specialitate este de 18 ore în mediul urban și 16 ore în mediul rural pentru profesori și 24 de ore săptămânal pentru maiștri instructori. | Art. 52. - Norma medie săptămânală de predare în învățământul gimnazial, liceal, profesional, complementar sau de ucenici, tehnic de maiștri și postliceal de specialitate este de 18 ore în mediul urban și 16 ore în mediul rural pentru profesori și 24 de ore săptămânal pentru maiștri instructori. | ||
Linia 352: | Linia 317: | ||
Art. 53. - Ministerul Învățământului elaborează planurile de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar cu sprijinul Institutului de cercetări pedagogice, al comisiilor de specialitate pe discipline și în colaborare cu ministerele și celelalte organe centrale pentru pregătirea de specialitate, tehnologică și instruire practică din unitățile de învățământ organizate de acestea. Manualele școlare pentru toate gradele de învățământ se elaborează numai pe bază de concurs și se aprobă de către Ministerul Învățământului. | Art. 53. - Ministerul Învățământului elaborează planurile de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar cu sprijinul Institutului de cercetări pedagogice, al comisiilor de specialitate pe discipline și în colaborare cu ministerele și celelalte organe centrale pentru pregătirea de specialitate, tehnologică și instruire practică din unitățile de învățământ organizate de acestea. Manualele școlare pentru toate gradele de învățământ se elaborează numai pe bază de concurs și se aprobă de către Ministerul Învățământului. | ||
Nomenclatoarele de meserii și specialități pentru toate gradele și formele de învățământ preuniversitar | Nomenclatoarele de meserii și specialități pentru toate gradele și formele de învățământ preuniversitar se elaborează de Ministerul Învățământului împreună cu Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și în colaborare cu celelalte ministere sau alte organe centrale. | ||
Art. 54. - Ministerul Învățământului răspunde de conținutul, îndrumarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională, din toate instituțiile de învățământ. | |||
Ministerele și celelalte organe centrale răspund de organizarea și, împreună cu Ministerul Învățământului, de conținutul și controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate și profesională din instituțiile de învățământ din subordinea acestora. | |||
Inspectoratele școlare județene și al municipiului București răspund de organizarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională din toate instituțiile de învățământ preuniversitar de pe raza județului (a municipiului București). | |||
Art. 55. - Situațiile deosebite privind funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase de elevi din celelalte tipuri de învățământ, cu efective mai mici sau mai mari, | |||
respectiv cu norme de predare mai mici decât cele stabilite, vor fi analizate și aprobate de Ministerul Învățământului. | |||
Art. | Art. 56. - Începând cu anul școlar 1990/1991, specialiștii care asigură predarea disciplinelor de specialitate și tehnologice, precum și instruirea practică, vor fi încadrați în instituțiile de învățământ ca personal didactic și salarizați de la bugetul de stat, după rețeaua de salarizare a personalului didactic. Profesorilor și maiștrilor instructori care asigură pregătire de specialitate și profesională, precum și instruirea practică în gimnazii, în licee și școli profesionale, transferați în unități economice pe baza decretelor nr. 476/1983 și 451/1984, li se recunosc drepturile pe care le-au avut în calitate de cadre didactice până la data transferării, cât și vechime în învățământ perioada cât au fost încadrați în producție, dar au prestat activitate de predare, respectiv de instruire practică, în învățământul preuniversitar. | ||
Art. | Art. 57. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor asigura fondurile necesare pentru plata salariilor personalului din învățământ, pentru cheltuielile bugetare necesare unităților de învățământ, precum și pentru bursele ce se acordă elevilor și studenților. | ||
Art. | Art. 58. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul de învățământ 1990/1991. | ||
Pe aceeași dată se abrogă din Legea educației și învățământului nr. 28/1978, art. l, 3, 8, 12 lit. b), d), 16, 19-65, 74, 93, 94, 115-123, 142 lit. a), 148 lit. b), c), e) și 188. | |||
19 | |||
e) și 188. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|12 mai 1990|521}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|12 mai 1990|521}} | ||
Linia 385: | Linia 341: | ||
==== Anexa Nr. 1 ==== | ==== Anexa Nr. 1 ==== | ||
'''Nomenclatorul de meserii în care se pregătesc elevii prin învățământul liceal''' | |||
{| | |||
!Nr. crt || Domeniul de activitate || Meseria | |||
|- | |||
|colspan="3" | I. Licee industriale | |||
|- | |||
|colspan="3" | I.1. Construcții de mașini | |||
|} | |||
1. Lăcătuș construcții de mașini | 1. Lăcătuș construcții de mașini | ||
2. Mecanic montator, întreținere și reparații în industria construcțiilor de mașini | 2. Mecanic montator, întreținere și reparații în industria construcțiilor de mașini |