Monitorul Oficial 225/1993

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 7 aprilie 2012 10:28, autor: CivvicBot (discuție | contribuții) (convertesc issue:: la patru cifre.)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul V, Nr. issue::0225 - Partea I - Miercuri, 15 septembrie year::1993

Hotărâri ale Senatului

Hotărâre privind demisia unui senator

În temeiul art. 67 alin. (2) și al art. 68 alin. (2) din Constituția României, precum și al art. 156 și 171 din Regulamentul Senatului,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Senatul ia act de cererea de demisie prezentată de domnul senator Stan Dragomir, ales în Circumscripția electorală nr. 35 Teleorman, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România, și declară vacant locul de senator deținut de acesta.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman | București, 9 septembrie 1993 | Nr. 21.


Hotărâre privind validarea unui mandat de senator

În temeiul art. 67 din Constituția României, al art. 66 alin. (9) și al art. 68 alin. (3) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, precum și al art. 11 și 156 alin. 3 din Regulamentul Senatului,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se validează mandatul de senator al domnului Ioan Lupu în Circumscripția electorală nr. 8 Brașov.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman | București, 9 septembrie 1993 | Nr. 22.


Hotărâre privind validarea unui mandat de senator

În temeiul art. 67 din Constituția României, al art. 66 alin. (9) și al art. 68 alin. (3) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, precum și al art. 11 și 156 alin. 3 din Regulamentul Senatului,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se validează mandatul de senator al domnului Emilian Buzică în Circumscripția electorală nr. 16 Dîmbovița, mandat rămas vacant ca urmare a decesului fostului senator Tudor Gane.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman | București, 9 septembrie 1993 | Nr. 23.


Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 41/1992 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Senatului

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 41/1992 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Senatului se modifică după cum urmează:

  • Se modifică componența Comisiei pentru buget și finanțe (anexa nr. III), prin înlocuirea domnului senator Ioan Joarză, Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române, cu domnul senator Teodor Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman | București, 9 septembrie 1993 | Nr. 24.



Acte ale organelor administrației publice

Ministerul Sănătății

Ordin pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 392/1993

Ministrul sănătății,
văzând nota comună a Direcției generale resurse umane și formare profesională și a Direcției legislație și contencios, înregistrată la nr. I.M. 43280 din 6 septembrie 1993,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 799/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, emite următorul ordin:

I. Ordinul ministrului sănătății nr. 392/1993[1] pentru aprobarea Metodologiei privind angajarea, transferarea și detașarea medicilor, farmaciștilor, biologilor, biochimiștilor și chimiștilor din unitățile sanitare se modifică după cum urmează:

1. Anexa nr. 1, capitolul III, secțiunea 1: articolul 28 alineatul (2) litera a) va avea următorul cuprins:

„a) cerere privind postul pe care dorește să concureze;”

2. Anexa nr. 3, capitolul II: punctul 6 va avea următorul cuprins:

„6. Activitate metodologică:

  • conducere societăți profesionale: 2 puncte
  • coordonator județean de specialitate: 2 puncte
  • îndrumător stagiari și secundari: 2 puncte.”

II. Direcția generală resurse umane și formare profesională, celelalte direcții din Ministerul Sănătății, unitățile sanitare subordonate Ministerului Sănătății, direcțiile sanitare județene și a municipiului București, precum și ministerele cu rețea sanitară proprie vor aduce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătății,
prof. dr. doc. Iulian Mincu
București, 9 septembrie 1993 | Nr. 1137.


Ministerul Industriilor

Ordin privind coordonarea de către Ministerul Industriilor a activității privind gestionarea și controlul resurselor minerale

Pentru realizarea de către Inspecția de Stat pentru Resurse Minerale a atribuțiilor în domeniul omologării rezervelor de substanțe minerale utile,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 794/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Industriilor, cu modificările ulterioare, al Hotărârii Parlamentului nr. 11/1992 și al Decretului nr. 223/1992,
ministrul industriilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se constituie Consiliul pentru Omologarea Rezervelor de Substanțe Minerale utile, în structura prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul de organizare a activității de omologare a rezervelor de substanțe minerale utile, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Normele metodologice existente privind clasificarea, determinarea, omologarea și evidența rezervelor geologice de substanțe minerale utile își păstrează valabilitatea.

Art. 4. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin, împreună cu anexele, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare pe data publicării lui.

Art. 6. - Ordinul ministrului resurselor și industriei nr. 669 din 13 decembrie 1990 privind activitatea de omologare a rezervelor de substanțe minerale utile se abrogă.

Art. 7. - Direcția generală restructurare industrială, Direcția generală cercetare, dezvoltare, ecologie, Direcția generală petrol și gaze, Departamentul minelor și geologiei, Departamentul industriei materialelor de construcții, Direcția generală management, legislație și Inspecția de Stat pentru Resurse Minerale vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul industriilor,
Dumitru Popescu
București, 16 iulie 1993 | Nr. 1555.


Anexa Nr. 1

Consiliul pentru omologarea rezervelor de substanțe minerale utile

Președinte:

secretar de stat cu probleme de restructurare, dezvoltare, reformă economică.

Vicepreședinte:

directorul general al Inspecției de Stat pentru Resurse Minerale.

Membrii permanenți din:

Ministerul Industriilor:
directorul general al Direcției generale cercetare, dezvoltare, ecologie;
directorul general adjunct al Inspecției de Stat pentru Resurse Minerale;
directorul direcției de specialitate din Inspecția de Stat pentru Resurse Minerale;
reprezentantul Direcției generale restructurare industrială;
reprezentantul Direcției geologice din cadrul Departamentului minelor și geologiei.
Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului:
reprezentantul Departamentului protecției mediului.

Membrii pe domenii de activitate din:

Ministerul Industriilor:
reprezentantul Direcției generale petrol și gaze;
reprezentantul Departamentului minelor și geologiei;
reprezentantul Departamentului industriei materialelor de construcții.

Alte ministere:

reprezentantul Ministerului Transporturilor;
reprezentantul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului;
reprezentantul Departamentului apelor din Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.


Anexa Nr. 2

Regulament de organizare a activității de omologare a rezervelor de substanțe minerale utile

Capitolul I
Dispoziții generale

Art. 1. - Omologarea rezervelor de substanțe minerale utile se realizează de către Consiliul pentru omologarea rezervelor de substanțe minerale utile, care se organizează pe lângă Inspecția de Stat pentru Resurse Minerale.

Art. 2. - Consiliul este constituit din specialiști din cadrul Ministerului Industriilor și alte ministere cu activitate în domeniul resurselor minerale și al protecției mediului.

Membrii consiliului sunt membri permanenți, care participă la toate ședințele de omologare a rezervelor de substanțe minerale utile și membri pe domenii de activitate, care participă numai la ședințele de omologare a rezervelor de substanțe minerale utile din domeniile respective.

Art. 3. - Numirea membrilor consiliului se face la propunerea Inspecției de Stat pentru Resurse Minerale, prin ordin al ministrului industriilor. Pentru membrii din afara Ministerului Industriilor numirea se face cu acordul prealabil al ministerelor în care aceștia își desfășoară activitatea de bază.

Art. 4. - Consiliul are un aparat de lucru de specialitate și un secretariat, asigurate de direcția de specialitate din Inspecția de Stat pentru Resurse Minerale.

Capitolul II
Atribuții și competențe

Art. 5. - Consiliul are următoarele atribuții principale:

a) analizează, în vederea omologării rezervelor de substanțe minerale utile, documentațiile prezentate de aparatul său de lucru, conținând propunerile de omologare a acestor rezerve;

b) omologhează rezervele de substanțe minerale utile clasificate după gradul de cunoaștere și posibilitățile de valorificare, pe baza documentațiilor transmise, după caz, de către instituțiile publice, autoritățile administrației publice locale sau agenții economici;

c) emite documentul de omologare a rezervelor de substanțe minerale utile (încheiere), care constituie actul pe baza căruia se fundamentează, sub aspectul potențialului geologic, autorizarea exploatării, se exploatează și se valorifică zăcămintele în condițiile legii și care prevede măsuri și recomandări în vederea asigurării unui grad corespunzător de cunoaștere a acestor rezerve, a creării condițiilor pentru valorificarea lor superioară și complexă, precum și pentru protecția zăcămintelor;

d) aprobă scoaterea din evidență a rezervelor de substanțe minerale utile (abandonarea), pe baza documentațiilor de evaluare a acestor rezerve și a avizelor Inspecției de Stat pentru Resurse Minerale;

e) avizează proiectele de normative obligatorii cu privire la determinarea, clasificarea, omologarea și evidența rezervelor de substanțe minerale utile, precum și la conținutul documentațiilor de evaluare a acestor rezerve;

f) analizează și aprobă studiile și documentele privind stadiul cunoașterii și valorificării rezervelor de substanțe minerale utile, prezentate de aparatul de lucru de specialitate.

Art. 6. - În îndeplinirea atribuțiilor sale, consiliul, direct sau prin aparatul de lucru de specialitate, are următoarele drepturi:

a) să solicite și să obțină de la instituțiile publice, autoritățile administrației publice locale și agenții economici care au activități în domeniul determinării și exploatării rezervelor de substanțe minerale utile, documentații de evaluare a rezervelor, studii de valorificare, precum și alte documentații necesare omologării acestor rezerve;

b) să solicite și să obțină de la agenții economici date suplimentare necesare fundamentării calculului rezervelor de substanțe minerale utile, pentru care se cere omologarea;

c) să solicite completarea sau refacerea documentațiilor de evaluare a rezervelor de substanțe minerale utile, care nu sunt întocmite potrivit normelor metodologice în vigoare sau care nu fundamentează evaluările de rezerve;

d) să verifice în teritoriu, ori de câte ori este necesar, toate datele care fundamentează evaluarea rezervelor.

Capitolul III
Organizare și funcționare

Art. 7. - Consiliul este organ deliberativ. Lucrările consiliului sunt conduse de un președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședinte.

Art. 8. - Convocarea consiliului, precum și ordinea de zi se aprobă de președintele acestuia, la propunerea secretariatului asigurat de direcția de specialitate din Inspecția de Stat pentru Resurse Minerale.

Art. 9. - Consiliul lucrează valabil în prezența a cel puțin 2/3 din numărul membrilor permanenți și, în mod obligatoriu, al celor pe domenii de activitate pentru care se analizează omologarea rezervelor de substanțe minerale utile.

Art. 10. - La ședințele consiliului participă, ca invitați, autorii documentațiilor și delegații instituțiilor publice, autorităților administrației publice locale și ai agenților economici care au transmis documentații de evaluare a rezervelor de substanțe minerale utile în vederea omologării acestora, precum și specialiștii aparatului de lucru al consiliului.

De asemenea, la ședințe pot fi invitați și alți specialiști care să contribuie la elucidarea problemelor legate de omologarea rezervelor de substanțe minerale utile.

Art. 11. - Consiliul ia hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenți. Hotărârile consiliului se consemnează în procesul-verbal al ședinței, iar discuțiile, în stenograma de ședință.

Art. 12. - Documentul de omologare a rezervelor de substanțe minerale utile (încheierea) se elaborează pe baza hotărârilor consiliului, se semnează de membrii care au participat la ședință și se aprobă de secretarul de stat împuternicit de ministrul industriilor.

Art. 13. - Secretariatul consiliului este asigurat de direcția de specialitate din Inspecția de Stat pentru Resurse Minerale, cu următoarele atribuții:

a) elaborează proiectul ordinii de zi a ședințelor și propune data ținerii acestora;

b) convoacă membrii consiliului, pe reprezentanții organizațiilor interesate și alți invitați; comunică ordinea de zi a ședințelor cu cel puțin 5 zile înainte de data ținerii acestora și asigură pregătirea materialelor care urmează să fie examinate și transmiterea sau consultarea lor la sediul Inspecției de Stat pentru Resurse Minerale în același termen;

c) redactează procesele-verbale ale ședințelor și asigură semnarea acestora de către membrii consiliului, precum și de ceilalți participanți la ședință;

d) organizează luarea de note și stenografierea discuțiilor din ședințele de omologare;

e) asigură semnarea documentelor de omologare a rezervelor de substanțe minerale utile și transmiterea acestora la cei interesați;

f) asigură înregistrarea și păstrarea documentelor de omologare a rezervelor de substanțe minerale utile.

Capitolul IV
Sarcinile principale ale aparatului de lucru de specialitate al consiliului

Art. 14. - Pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor consiliului, aparatul de lucru de specialitate al acestuia are următoarele sarcini:

a) verifică documentațiile primite în vederea omologării rezervelor de substanțe minerale utile;

b) întocmește punctul de vedere cu propunerile de omologare a rezervelor de substanțe minerale utile;

c) prezintă consiliului punctul de vedere cu concluziile rezultate din verificarea documentațiilor privind omologarea rezervelor și măsurile necesare pentru creșterea gradului de cunoaștere și îmbunătățire a gradului de valorificare e rezervelor de substanțe minerale utile;

d) elaborează documentele de omologare a rezervelor de substanțe minerale utile potrivit hotărârilor consiliului;

e) acordă asistență de specialitate în activitatea de întocmire a documentațiilor de evaluare a rezervelor de substanțe minerale utile;

f) elaborează proiecte de normative cu privire la determinarea, clasificarea, omologarea și evidența rezervelor de substanțe minerale utile și cu privire la întocmirea și conținutul documentațiilor geologice de evaluare a acestor rezerve;

g) analizează și propune asimilarea unor metode, procedee și tehnici noi de obținere a datelor din lucrări de cercetare geologică și de exploatare, precum și de prelucrare a informațiilor privind evaluarea rezervelor.

Capitolul V
Dispoziții finale

Art. 15. - Întocmirea și transmiterea documentațiilor de evaluare a rezervelor de substanțe minerale utile de către instituțiile publice, autoritățile administrației publice locale și agenții economici, care au activitate în domeniul determinării și exploatării rezervelor, se vor face potrivit Normelor metodologice privind clasificarea, determinarea, omologarea și evidența rezervelor geologice de substanțe minerale utile.

Art. 16. - Datele oficiale cu privire la rezervele de substanțe minerale utile sunt cele înscrise în evidența Inspecției de Stat pentru Resurse Minerale.


Ministerul Finanțelor

Norme privind taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor referitoare la vânzări de bunuri și prestări de servicii în favoarea misiunilor diplomatice și instituțiilor asimilate acestora

Ordonanța Guvernului nr. 3 din 27 iulie 1992 prevede la art. 17 pct. B lit. c) 1 cota zero de taxă pe valoarea adăugată pentru vânzările de bunuri și prestările de servicii efectuate în favoarea directă a ambasadelor, consulatelor și reprezentanțelor străine, precum și a personalului acestora, în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor, pe bază de reciprocitate.

În baza prevederilor de mai sus se stabilesc condițiile privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată pentru:

a) vânzări de bunuri și prestări de servicii pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și al reprezentanțelor organizațiilor internaționale interguvernamentale, acreditate în România;

b) vânzări de bunuri și prestări de servicii pentru uzul personal al membrilor misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și reprezentanțelor organizațiilor internaționale interguvernamentale, acreditate în România.

Capitolul I
Condițiile în care se aplică taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor privind vânzările de bunuri și prestările de servicii pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și reprezentanțelor organizațiilor internaționale interguvernamentale, acreditate în România

1. Sunt considerate ca fiind destinate uzului oficial al instituțiilor prevăzute la alineatul precedent următoarele:

a) clădirile și părțile de clădiri, precum și terenurile aferente acestora, utilizate ca sedii ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare ori ca reședințe ale șefilor misiunilor diplomatice și consulare (cu excepția reședințelor consulilor onorifici);

b) clădirile sau părțile de clădiri și terenurile aferente acestora, utilizate ca sedii ale reprezentanțelor organizațiilor internaționale interguvernamentale;

c) lucrările imobiliare aferente clădirilor sau părților de clădiri prevăzute la lit. a) și b).

Prin lucrări imobiliare se înțelege toate lucrările de construcție, transformare, finisare, amenajare, repartiție, întreținere, curățenie, demolare, efectuate la un imobil sau la o parte a acestuia, precum și operațiunile legate de furnizarea unor bunuri mobile și amplasarea lor într-un imobil de o manieră în care bunurile mobile devin imobile prin natura lor;

d) bunurile mobile și serviciile direct necesare exercitării funcțiilor misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și reprezentanțelor organizațiilor internaționale interguvernamentale, și anume:

  • mobilier și materiale de birou;
  • furnituri de birou și de cancelarie;
  • autoturisme oficiale și alte mijloace de transport afectate în serviciul instituțiilor de mai sus;
  • carburanții și lubrifianții destinați acestor vehicule;
  • furnizarea de apă, de gaze, de electricitate, de combustibili, făcută la sediile instituțiilor și reședințelor prevăzute la lit. a) și b);
  • cărți, reviste, casete, aparate audio și video destinate activităților culturale și științifice;
  • prestațiile privind comunicațiile telegrafice și telefonice;

e) bunurile alimentare și furniturile de masă destinate recepțiilor oficiale, organizate la sediile instituțiilor și la reședințele prevăzute la lit. a) și b).

Nu sunt considerate ca fiind destinate uzului oficial bunurile mobile care în mod vădit servesc numai uzului casnic, menajer și privat, cum sunt: frigiderele, mașinile de gătit, aparatele audio și video (cu excepția celor destinate activităților culturale și științifice) etc.

2. Limitele în care vânzările de bunuri și prestările de servicii prevăzute la pct. 1 de mai sus sunt supuse cotei zero de taxă pe valoarea adăugată sunt următoarele:

a) fără limită de valoare, vânzările de clădiri sau părți de clădiri;

b) cel puțin 100.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată pentru lucrările imobiliare. Prestările care nu ating această sumă, pe lucrare, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată potrivit cotei stabilite prin lege pentru prestările de servicii la intern;

c) fără limită de valoare, livrările de carburanți, lubrifianți și combustibili;

d) fără limită de valoare, livrările de apă, de gaze, de electricitate, precum și prestațiile privind racordările și comunicațiile telegrafice și telefonice efectuate la sediul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și reprezentanțelor organizațiilor internaționale interguvernamentale și la reședința șefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare;

e) cel puțin 100.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, pe livrare, pentru bunurile mobile și prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 2 lit. c) și d).

Se admite ca facturile eliberate de către diverse departamente sau raioane ale aceleiași firme, referitoare la livrări efectuate în aceeași zi, potrivit prevederilor alineatului precedent, sa fie grupate și supuse cotei zero de taxă pe valoarea adăugată dacă valoarea lor cumulată atinge plafonul de 100.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Capitolul II
Condițiile în care se aplică taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor privind vânzări de bunuri și prestări de servicii pentru uzul personal al membrilor misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare și ai reprezentanțelor organizațiilor internaționale interguvernamentale

3. Beneficiază de cota zero de taxă pe valoarea adăugată, în condițiile stabilite prin prezentele norme, pentru bunurile și serviciile procurate de la agenți economici cu sediul în România, următoarele categorii de personal:

a) persoanele care au calitatea de diplomat;

b) membrii personalului tehnic, administrativ și auxiliar al misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și reprezentanțelor organizațiilor internaționale interguvernamentale.

4. Nu beneficiază de prevederile pct. 3 din prezentele norme următoarele categorii de personal:

a) consulii onorifici;

b) persoanele rezidente temporar în România, care exercită activități în cadrul misiunilor diplomatice sau al instituțiilor asimilate acestora, în afara reprezentării diplomatice;

c) membrii personalului misiunilor diplomatice, oficiilor consulare sau reprezentanțelor organizațiilor internaționale interguvernamentale, care sunt cetățeni români, rezidenți permanenți în România, precum și cei care exercită o activitate particulară cu caracter lucrativ.

5. Se consideră destinate uzului personal bunurile și serviciile procurate pentru satisfacerea necesităților proprii și particulare ale persoanelor prevăzute la pct. 3 din prezentele norme, precum și ale membrilor lor de familie, în măsura în care aceștia fac parte din aceeași gospodărie, nu sunt cetățeni români sau rezidenți permanenți în România și nu exercită nici o activitate particulară cu caracter lucrativ.

6. Livrările de bunuri mobile și prestările de servicii, cu excepția celor menționate mai jos, destinate uzului personal, potrivit prevederilor pct. 5 de mai sus, beneficiază de cota zero de taxă pe valoarea adăugată numai dacă volumul acestora reprezintă cel puțin 200.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, pe livrare sau prestare.

Pentru livrările de carburanți, lubrifianți și combustibili, plafonul de mai sus poate fi adaptat la nivelul celui de care beneficiază personalul român din cadrul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare acreditate în străinătate.

Se admite cumularea facturilor emise de diverse reprezentanțe sau raioane ale acelorași firme pentru livrări efectuate în aceeași zi unei persoane ce se încadrează în prevederile pct. 3. Dacă prin cumulare se atinge plafonul de 200.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, întreaga sumă se supune taxei pe valoarea adăugată la cota zero.

Nu se admite cumularea facturilor emise pentru mai multe persoane, chiar din categoria celor prevăzute la pct. 3, în scopul atingerii plafonului de mai sus.

7. Nu beneficiază de cota zero de taxă pe valoarea adăugată, indiferent de valoare, operațiunile privind vânzările și prestările de servicii referitoare la:

a) clădirile destinate a fi folosite ca locuință sau alte scopuri personale, precum și lucrările imobiliare efectuate la acestea;

b) livrările de apă, de gaze, de electricitate la reședința personală;

c) racordurile și comunicațiile telegrafice și telefonice la domiciliul particular;

d) bunurile alimentare generale (mărfuri alimentare, băuturi spirtoase, vinuri, bere, băuturi nealcoolice etc.);

e) alimente și băuturi consumate pe loc în hoteluri, restaurante, baruri, cafenele, saloane și alte locuri amenajate în acest scop;

f) cazarea în hoteluri sau în alte unități de cazare cu plată;

g) cheltuielile comune de folosință, întreținere și reparații la clădirile cu mai multe apartamente cu destinație de locuință sau cu destinație mixtă.

Capitolul III
Modul de întocmire a documentelor în care se consemnează vânzările de bunuri și prestările de servicii ce se încadrează în prevederile cap. I și II

8. Vânzările de bunuri și prestările de servicii în favoarea directă a ambasadelor, consulatelor și reprezentanțelor organizațiilor internaționale interguvernamentale, acreditate în România, precum și a personalului acestora ce se încadrează la cota zero de taxă pe valoarea adăugată se stabilesc de Ministerul Afacerilor Externe pe bază de reciprocitate acordată statului român.

În consecință, agenții economici nu au competență să acorde exonerări de taxă pe valoarea adăugată, astfel că facturarea se va face la prețurile și tarifele negociate, iar taxa pe valoarea adăugată se aplică potrivit reglementărilor legale privind vânzările la intern.

Documentele de vânzare emise de furnizori sau prestatori (facturi, chitanțe fiscale) trebuie să conțină date precise privind cumpărătorul, astfel încât să rezulte în mod clar bunurile și serviciile destinate uzului oficial al instituțiilor respective și cele destinate uzului personal al membrilor acestora.

În acest scop, datele privind cumpărătorul, prevăzute în factură sau în chitanța fiscală, se vor completa astfel:

a) cu denumirea completă și adresa ambasadei, oficiului consular sau reprezentanței organizației internaționale interguvernamentale acreditate în România, precum și cu indicarea documentelor din care rezultă că bunurile livrate sau serviciile prestate au fost destinate uzului oficial al instituțiilor respective (contract, comandă, împuternicire de preluare a bunurilor etc.);

b) cu indicarea numelui și prenumelui, categoriei de personal și adresei beneficiarului, în cazul bunurilor vândute sau serviciilor prestate pentru uzul personal al membrilor instituțiilor respective.

Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate, în mod global, pentru nevoile unui imobil cu mai multe apartamente, în care misiunea diplomatică sau instituția asimilată acesteia ocupă o parte cu titlu de proprietar sau de chiriaș, documentele necesare sunt:

  • decontul cuprinzând cheltuielile comune și taxa pe valoarea adăugată, întocmit de administratorul imobilului, cu indicarea cotei-părți pe care colocatarul este obligat să o plătească potrivit normelor legale privind repartizarea cheltuielilor comune pe locatari;
  • chitanța emisă de administrația imobilului, prin care se certifică plata, de către misiunea diplomatică respectivă, a cheltuielilor comune și a taxei pe valoarea adăugată rezultate din decont.
Capitolul IV
Formalitățile și procedura de restituire a taxei pe valoarea adăugată achitată furnizorilor și prestatorilor pentru bunurile și serviciile supuse cotei zero în baza reglementărilor prevăzute în prezentele norme

9. Documentele în care se consemnează vânzări de bunuri și prestări de servicii care îndeplinesc condițiile legale de încadrare la cota zero de taxă pe valoarea adăugată se transmit, trimestrial, Ministerului Afacerilor Externe de către misiunile diplomatice, oficiile consulare și reprezentanțele organizațiilor internaționale interguvernamentale, acreditate în România, grupate astfel:

a) pentru bunuri și servicii destinate uzului oficial al instituției respective

Cererea de restituire a taxei pe valoarea adăugată cuprinsă în documentele respective va fi însoțită și de o notă verbală a șefului instituției respective prin care se certifică faptul că documentele anexate cererii de restituire se referă la bunuri și servicii achiziționate în cantități rezonabile pentru uzul oficial al instituției;

b) pentru bunuri și servicii destinate uzului personal

al membrilor instituțiilor respective

Cererea de restituire a taxei pe valoarea adăugată va fi însoțită și de o notă verbală a șefului instituției în care își desfășoară activitatea, prin care se certifică faptul că bunurile și serviciile au fost achiziționate în cantități rezonabile pentru uzul personal al membrilor instituției care beneficiază de cota zero de taxă pe valoarea adăugată.

Ministerul Afacerilor Externe verifică documentația primită și apoi o transmite Ministerului Finanțelor cu aviz favorabil, pentru instituirea taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor destinate uzului oficial al instituțiilor respective sau pentru uzul personal al membrilor acestora care îndeplinesc condițiile legale de aplicare a cotei zero de taxă pe valoarea adăugată.

Pe baza documentației primite, a avizului Ministerului Afacerilor Externe și a verificărilor proprii, Ministerul Finanțelor restituie suma cuvenită, prin virament, în contul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare sau reprezentanțelor organizațiilor internaționale interguvernamentale, acreditate în România.

Sumele virate vor fi defalcate pe destinatari, și anume:

a) sume cuvenite misiunii diplomatice, oficiului consular sau reprezentanței organizației internaționale interguvernamentale, acreditate în România;

b) suma cuvenită membrilor personalului instituțiilor de mai sus, cu nominalizarea acestora și a sumelor aferente fiecăruia.

Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
București, 28 iunie 1993 | Nr. 4500.



Referințe