Monitorul Oficial 333/1994

De la wiki.civvic.ro
Versiunea din 11 aprilie 2012 13:09, autor: Gall (discuție | contribuții) (Pagină nouă: __FORCETOC__ *1994 0333 = Monitorul Oficial al României = Anul VI, Nr. issue::0333 - Partea I - Joi, 1 decembrie year::1994 == Decizii ale...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0333 - Partea I - Joi, 1 decembrie year::1994

Decizii ale Curții Constituționale

Decizia Nr. 50[1] din 18 mai 1994

Victor Dan Zlătescu - președinte
Mihai Constantinescu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Florentina Geangu - magistrat-asistent.

Pe rol soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 248 alin. 1 din Codul penal, invocată de inculpata Necșuliu Cornelia în Dosarul nr. 2638/1992 al Judecătoriei Tulcea.

La apelul nominal făcut în ședință publică părțile au fost lipsă.

Procedura legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele completului dă cuvântul procurorului, care pune concluzii de respingere a excepției ca vădit nefondată, motivat de faptul că instanța a considerat în opinia exprimată - potrivit dispozițiilor art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 - că excepția invocată este întemeiată, situație în care sesizarea Curții Constituționale este nejustificată.

Curtea Constituțională,

deliberând asupra excepției de neconstituționalitate invocată, reține următoarele:

La termenul de judecată din 27 ianuarie 1993, în fața judecătoriei Tulcea, inculpata Necșuliu Cornelia a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 alin. 1 din Codul penal, susținând că prevederile acestui articol contravin art. 135 alin. (2) și (4) din Constituție, fiind abrogate prin dispozițiile art. 150 alin. (1) din legea fundamentală.

Exprimându-și opinia, Judecătoria Tulcea consideră că excepția este întemeiată, deoarece în prezent termenul avut obștesc privește numai bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice, așa cum sunt nominalizate în art. 135 alin. (4) din Constituție. Totodată, apreciază că infracțiunile contra avutului obștesc sunt abrogate parțial în raport cu prevederile art. 150 alin. (1) din Constituție.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere primit de la Guvern se contestă competența Curții Constituționale în soluționarea excepției invocate, considerând că aceasta nu este o problemă de ordin constituțional, ci o chestiune de interpretare juridică de competența instanțelor judecătorești. Pe fond, se susține că atât noțiunea de obștesc folosită în art. 145 din Codul penal, cât și categoria juridică de avut obștesc nu sunt contrare Constituției, aceasta din urmă având o sferă mai largă decât conceptul de avut public, în care se identifică doar bunurile proprietății publice.

Senatul și Camera Deputaților nu au comunicat punctul lor de vedere.

Curtea Constituțională,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

În temeiul dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 3 și 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională constată că este competentă să se pronunțe asupra excepției invocate. Faptul că Judecătoria Tulcea, în opinia exprimată, a considerat că prevederile art. 248 din Codul penal sunt neconstituționale și, în consecință, abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, nu este de natură să atragă necompetența Curții Constituționale, de vreme ce instanța nu a statuat aceasta prin dispozitivul Încheierii din 27 ianuarie 1993, ci a sesizat Curtea. În consecință, sub acest aspect, Judecătoria Tulcea s-a desesizat de soluționarea excepției, iar singura în drept să se pronunțe asupra acesteia este Curtea Constituțională care, prin deciziile sale obligatorii, asigură o practică unitară în domeniul controlului constituționalității legilor.

Cât privește problema de fond - neconstituționalitatea prevederilor art. 248 din Codul penal - ipoteza avută în vedere la invocarea excepției este referitoare la paguba cauzată avutului obștesc. Asupra acestui text de lege Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 11/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 23 mai 1994, constatând că dispozițiile art. 248 din Codul penal referitoare la paguba avutului obștesc sunt parțial abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, urmând a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice.

Întrucât art. 248 din Codul penal a fost declarat parțial abrogat, iar, potrivit art. 145 din Constituție, Decizia nr. 11/1994, fiind definitivă, este obligatorie, rezultă că scopul urmărit prin excepția ridicată a fost realizat, astfel încât această excepție urmează a fi respinsă ca nemaiavând nici interes și nici obiect.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 150 alin. (1) din Constituție, precum și al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A c) și art. 25 din Legea nr. 47/1992,

Curtea Constituțională
În numele legii
Decide:
Constată că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 11 din 8 martie 1994, dispozițiile art. 248 din Codul penal referitoare la paguba avutului obștesc sunt parțial abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, urmând a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice și, prin urmare,
Respinge ca lipsită de obiect excepția de neconstituționalitate cu privire la art. 248 alin. 1 din Codul penal, invocată de Necșuliu Cornelia în Dosarul nr. 2638/1992 al Judecătoriei Tulcea.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 mai 1994.

Președinte, Victor Dan Zlătescu.

  Magistrat-asistent, Florentina Geangu.


Decizia Nr. 97 din 21 octombrie 1994

Vasile Gionea - președinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Miklós Fazakas - judecător
Antonie Iorgovan - judecător
Ioan Muraru - judecător
Ioan Griga - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent.

Pe rol soluționarea recursului declarat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 50 din 18 mai 1994.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, părțile au fost lipsă.

Procedura legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele completului dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a recursului și de casare a deciziei atacate, dezvoltând oral motivele de recurs formulate în scris.

Curtea Constituțională,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

În dosarul nr. 2638/1992 al Judecătoriei Tulcea, inculpata Necșuliu Cornelia a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal, susținând că, raportat la prevederile imperative ale art. 150 alin. (1) din Constituție, acestea sunt abrogate parțial.

Prin Decizia nr. 50 din 18 mai 1994, Curtea Constituțională a respins ca lipsită de obiect excepția de neconstituționalitate ridicată de inculpata Necșuliu Cornelia, întrucât prin Decizia nr. 11 din 8 martie 1994, definitivă, s-a constatat că art. 248 din Codul penal a fost abrogat parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, acesta urmând a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din legea fundamentală, bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

Împotriva acestei decizii Ministerul Public a declarat recurs, invocând următoarele motive:

  • Curtea trebuia să constate că sesizarea sa de către instanța de judecată este nejustificată și, drept urmare, să respingă excepția ca vădit nefondată, fără citarea părților, în condițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Neprocedând în acest mod, Curtea a reținut și s-a pronunțat asupra unei probleme la care se pronunțase anterior instanța de judecată, ceea ce înseamnă o substituire nepermisă în activitatea acesteia;
  • soluția „lipsei de obiect" se întemeiază pe caracterul obligatoriu al Deciziei Curții Constituționale nr. 11/1994, care, interpretată astfel, închide calea sesizării Curții cu orice altă excepție de neconstituționalitate vizând art. 248 din Codul penal chiar atunci când infracțiunea privește un bun public nominalizat de art. 135 alin. (4) din Constituție.
Curtea Constituțională,

examinând decizia atacată, încheierea de sesizare, motivele de recurs, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile recurentului - Ministerul Public -, dispozițiile legii atacate ca neconstituționale raportate la prevederile Constituției, precum și cele ale Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Primul motiv de recurs referitor la exprimarea opiniei instanței în acord cu punctul de vedere al părții care a invocat excepția în sensul neconstituționalității art. 248 din Codul penal și deci al abrogării lui nu este întemeiat, deoarece, deși instanța a opinat pentru neconstituționalitatea art. 248 din Codul penal, nu a constatat abrogarea în dispozitivul încheierii și, mai mult, a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției. Rezultă că, fiind legal învestită, Curtea întemeiat a procedat la soluționarea excepției.

În ce privește critica referitoare la posibilitatea respingerii excepției ca „vădit nefondată", nici această obiecțiune nu poate fi reținută, întrucât, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, soluția respingerii fără citarea părților pe acest temei este condiționată de unanimitatea opiniei membrilor completului de judecată în aprecierea excepției. Această regulă este nu numai de fond, în sensul că excepția în mod vădit este neîntemeiată, ci și de procedură, astfel încât, dacă aceste două aspecte nu coincid, evident art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 nu se poate aplica.

Cel de-al doilea motiv de recurs, privind soluția „lipsei de obiect" întemeiată pe caracterul obligatoriu al Deciziei Curții Constituționale nr. 11 din 8 martie 1994, este neîntemeiat și urmează a fi respins, întrucât nu ține seama de specificul jurisdicției constituționale. Astfel excepția de neconstituționalitate poate fi admisă sau respinsă prin decizie definitivă.

În caz de admitere a excepției de neconstituționalitate, decizia Curții Constituționale produce efectele prevăzute de art. 145 alin. (2) din Constituție și de art. 26 din Legea nr. 47/1992. Astfel fiind, textul declarat ca neconstituțional sau textul anterior Constituției constatat ca abrogat - deoarece, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, este contrar acesteia - nu mai poate fi aplicat, este scos din legislație. Orice altă excepție care ar avea ca obiect textul declarat ca neconstituțional sau constatat ca abrogat urmează să fie respinsă ca lipsită de obiect, dacă soluționarea excepției s-a făcut cu citarea părților, ori ca vădit nefondată în cazul în care, pentru același motiv de fond, excepția a fost, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, rezolvată fără citarea părților. Așa fiind, referirea la deciziile definitive anterioare nu înseamnă o lipsă de motivare în drept, ci, dimpotrivă, aplicarea consecventă a dispozițiilor constituționale și legale.

Recursul invocă și faptul că, respingând excepția de neconstituționalitate ca lipsită de obiect, se închide calea sesizării Curții, chiar și atunci când excepția privește un bun public, nominalizat expres în art. 135 alin. (4) din Constituție. Argumentul nu poate fi primit deoarece Curtea statuează numai asupra problemelor de drept. Constatând, în drept, că art. 248 din Codul penal, ca orice alt text în legătură cu avutul obștesc, este abrogat parțial și că urmează să se aplice numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice, rămâne ca fiecare instanță judecătorească să stabilească dacă este vorba sau nu de astfel de bunuri și să decidă dacă textele referitoare la infracțiunile privind avutul obștesc sunt sau nu aplicabile.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c), art. 145 alin. (2) și art. 150 alin. (1) din Constituție, precum și al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A c), art. 25 și art. 26 din Legea nr. 47/1992,

Curtea Constituțională
În numele legii
Decide:
Respinge recursul formulat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 50 din 18 mai 1994, pronunțată în Dosarul nr. 15C/1993.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21 octombrie 1994.
Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Curții Constituționale, prof. dr. Vasile Gionea.

  Magistrat-asistent, Florentina Geangu.



Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind transmiterea unui imobil din municipiul Turnu Măgurele, județul Teleorman, în administrarea Ministerului de Interne

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă transmiterea, din patrimoniul Societății Comerciale „Turnu" - S.A. Turnu Măgurele, în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului de Interne, ca sediu pentru subunitatea de jandarmi, a imobilului situat în municipiul Turnu Măgurele, str. Taberei nr. 1, județul Teleorman, identificat potrivit anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Patrimoniul Societății Comerciale „Turnu" - S.A. Turnu Măgurele se diminuează cu valoarea de inventar a imobilului prevăzut la art. 1, fără modificarea capitalului aferent Fondului Proprietății Private IV - Muntenia, în condițiile compensării de către Fondul Proprietății de Stat a cotei-părți de 30% deținute de Fondul Proprietății Private IV - Muntenia.

Art. 3 - Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se va face pe bază de protocol încheiat între Societatea Comercială „Turnu" - S.A. Turnu Măgurele și Ministerul de Interne, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 noiembrie 1994 | Nr. 801.

Contrasemnează:

Ministru de interne,
Doru Ioan Tărăcilă
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
p. Ministrul industriilor,
Alexandru Stănescu,
secretar de stat
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă


Anexă

Datele de identificare
a imobilului care se transmite fără plată în administrarea Ministerului de Interne
Nr. crt. Sediul imobilului Persoana juridică de la care se transmite Persoana juridică la care se transmite Caracteristici Observații
1. Municipiul Turnu Măgurele, str. Taberei nr. 1, județul Teleorman Societatea Comercială „Turnu" - S.A. Turnu Măgurele Ministerul de Interne - Suprafața construită: 810 m2
- Suprafața desfășurată: 3.240 m2
- Suprafața terenului aferent: 2.840 m2


Hotărâre privind numirea unui consul general

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Domnul Ștefan Costin se numește în calitatea de consul general al României în Republica San Marino.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 noiembrie 1994 | Nr. 802.

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Teodor Viorel Meleșcanu


Hotărâre privind transmiterea unui imobil din municipiul Iași, județul Iași, în administrarea Curții de Conturi

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Imobilul, compus din construcție și terenul aferent, situat în municipiul Iași, str. Vasile Alecsandri nr. 8, județul Iași, identificat potrivit anexei, care face parte din prezenta hotărâre, se transmite din administrarea Consiliului Județean Iași în administrarea Curții de Conturi, pentru a fi folosit ca sediu de către Camera de conturi a județului Iași.

Art. 2. - Transmiterea imobilului prevăzut la art. 1 se efectuează la valoarea de înregistrare în contabilitate existentă la data predării-primirii acestuia.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului se face prin protocol încheiat între cele două părți.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 noiembrie 1994 | Nr. 803.

Contrasemnează:

Președintele Curții de Conturi,
Ioan Bogdan
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă


Anexă

Datele de identificare
a imobilului care se transmite în administrarea Curții de Conturi
Nr. crt. Locul unde este situat imobilul Persoana juridică de la care se transmite Persoana juridică la care se transmite Caracteristici tehnice
1. Str. Vasile Alecsandri nr. 8, Iași Consiliul Județean Iași Curtea de Conturi - Suprafața construită: 1.360,00 m2
- Terenul aferent: 1.878,75 m2


Hotărâre privind transmiterea unui imobil din administrarea Regiei Autonome „Rompiro" în administrarea Ministerului Apărării Naționale

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Imobilul, proprietate publică a statului, compus din construcții și terenul aferent, situat la 2 km sud de satul Dejani, comuna Recea, județul Brașov, identificat potrivit anexei, care face parte din prezenta hotărâre, se transmite din administrarea Regiei Autonome „Rompiro" în administrarea Ministerului Apărării Naționale.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între cele două părți.

Art. 3. - Patrimoniul Regiei Autonome „Rompiro" se diminuează cu valoarea imobilului, reevaluată potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 500/1994.

Art. 4. - Ministerul Apărării Naționale va livra Regiei Autonome „Rompiro", contra cost, necesarul de agent termic pentru obiectivele acestei regii, situate în zona imobilului care se transmite.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 noiembrie 1994 | Nr. 804.

Contrasemnează:

Ministrul apărării naționale,
Gheorghe Tinca
p. Ministrul industriilor,
Alexandru Stănescu,
secretar de stat
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu


Anexă

Datele de identificare
a imobilului care se transmite în administrarea Ministerului Apărării Naționale
Sediul imobilului Persoana juridică de la care se transmite Persoana juridică la care se transmite Caracteristici tehnice
Satul Dejani, comuna Recea, județul Brașov Regia Autonomă „Rompiro" Ministerul Apărării Naționale - Punct de control (A)
  - Parter
  - Suprafața construită: 40,17 m2
  - Suprafața desfășurată: 40,17 m2
- Garaj (B)
  - Parter
  - Suprafața construită: 121,55 m2
  - Suprafața desfășurată: 121,55 m2
- Beci semiîngropat (C)
  - Parter
  - Suprafața construită: 122,50 m2
  - Suprafața desfășurată: 122,50 m2
- Administrativ-cazare (D)
  - Parter + două etaje
  - Suprafața construită: 635,63 m2
  - Suprafața desfășurată: 1906,89 m2
- Centrală termică (E)
  - Parter
  - Suprafața construită : 166,50 m2
  - Suprafața desfășurată : 166,50 m2
Total suprafață construită : 1086,35 m2
Total suprafață desfășurată : 2357,61 m2
Suprafața terenului aferent : 8650,75 m2


Hotărâre privind facilitățile economico-financiare acordate întreprinderilor mici și mijlocii

În baza Ordonanței Guvernului nr. 25 din 25 august 1993 privind stimularea întreprinderilor mici și mijlocii,
Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În scopul creării de noi locuri de muncă și promovării activităților productive în domeniul industriei, construcțiilor, turismului și serviciilor, pentru care se percepe taxa pe valoarea adăugată, cercetării-dezvoltării din sectorul privat, întreprinderile mici și mijlocii care se încadrează într-unul dintre profilurile enumerate beneficiază de credite cu dobândă bonificată.

Agenția Română de Dezvoltare, pe baza ofertelor primite de la băncile comerciale, selectează în sistem concurențial banca sau băncile pe seama cărora va deschide o linie de credit în sumă de 3,0 miliarde lei, sumă ce a fost alocată cu această destinație prin bugetul de stat pe anul 1994.

Societatea Comercială „Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați" - S.A. garantează creditele acordate întreprinderilor care nu dispun de garanțiile necesare, în conformitate cu normele sale de lucru.

Beneficiarii creditelor vor suporta o dobândă bonificată care va reprezenta 50% din nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, revizuibilă în funcție de modificarea acesteia, precum și comisionul perceput de unitatea bancară pentru derularea operațiunilor care se plătesc lunar. Comisionul unităților bancare se stabilește prin negociere.

Art. 2. - Creditele se acordă beneficiarilor care sunt stabiliți conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 25/1993 și care îndeplinesc cumulativ și următoarele condiții:

a) să prezinte proiectul de investiție pentru care se solicită creditul;

b) proiectul de investiție să aibă ca obiect principal activități de producție, construcții, servicii, turism montan și agroturism;

c) să fi dobândit personalitate juridică;

d) angajații cu contract de muncă să reprezinte cel puțin 90% din totalul forței de muncă utilizate;

e) pe durata utilizării creditului să aloce cel puțin 80% din profitul net realizat pentru dezvoltare, pentru rambursarea creditului și pentru plata dobânzii și a comisionului bancar aferente.

Art. 3. - Creditele se acordă cu respectarea următoarelor condiții:

a) beneficiarul să acopere din surse proprii cel puțin 20% din valoarea proiectului, această cotă putând fi redusă în funcție de natura și de condițiile de realizare a proiectului;

b) valoarea creditului să nu depășească 50 milioane lei;

c) rambursarea creditului să se eșaloneze pe o perioadă de maximum 3 ani, cu o perioadă de grație de până la 6 luni de la data acordării creditului;

d) beneficiarul se obligă să respecte destinația creditului;

e) o întreprindere beneficiază de facilitățile acordate prin această hotărâre o dată la 3 ani.

Pentru ratele scadente și nerambursate la termenele stabilite prin contracte, beneficiarii creditelor acordate în condițiile prezentei hotărâri vor plăti dobândă nebonificată.

Agenția Română de Dezvoltare încheie convenții cu banca sau cu băncile selectate în condițiile art. 1, în legătură cu utilizarea liniei de credit deschise pentru acordarea de facilități economico-financiare întreprinderilor mici și mijlocii.

Art. 4. - Utilajele, echipamentele, alte bunuri și utilități, care se finanțează din credite în condițiile prezentei hotărâri, nu pot fi înstrăinate până la achitarea integrală a creditului acordat.

Art. 5. - Sumele provenite din rambursarea creditelor și din plata dobânzilor aferente vor alimenta contul curent al liniei de credit deschisă la banca sau la băncile comerciale selectate de Agenția Română de Dezvoltare, linie de credit care își va păstra și în anii următori destinația pentru care a fost creată.

Art. 6. - În vederea analizării cererilor de finanțare și a încadrării în prevederile prezentei hotărâri, se creează Comitetul de finanțare, format din reprezentanți ai Agenției Române de Dezvoltare, ai Societății Comerciale „Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați" - S.A. și ai Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești.

Art. 7. - Agenția Română de Dezvoltare, Societatea Comercială „Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați" - S.A. și Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești, cu avizul Ministerului Finanțelor, vor elabora normele metodologice de aplicare a prezentei hotărâri în termen de 20 de zile de la aprobarea acesteia.

Art. 8. - Agenția Română de Dezvoltare răspunde de aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 14 noiembrie 1994 | Nr. 805.

Contrasemnează:

Secretar de stat, președintele Agenției Române de Dezvoltare,
Nicolae Jantea
Ministru de stat, președintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică,
Mircea Coșea
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu



Acte ale Băncii Naționale a României

Circulară privind întărirea disciplinei valutare în activitatea caselor de schimb valutar

În vederea întăririi disciplinei valutare, prin sancționarea de către Banca Națională a României a abaterilor constatate de la prevederile legale în activitatea caselor de schimb valutar, atât de către organele de control proprii, cât și de către alte organe de control abilitate prin lege, se completează capitolul VI punctul 23 din anexa nr. 4 la Regulamentul privind efectuarea operațiunilor valutare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 19 septembrie 1994, cu alineatele 3, 4 și 5, care vor avea următorul cuprins:

  „Autorizația de funcționare a punctelor de schimb valutar poate fi revocată fără a fi necesară atenționarea scrisă în prealabil, în situația în care se constată săvârșirea unor fapte grave de către personalul angajat prin: întocmirea de buletine de schimb valutar folosind nume, numere și serii de pașapoarte fictive, neconcordanțe repetate între sumele înscrise în buletinele de schimb valutar și cele din evidențele contabile, neconcordanțe între sumele înscrise în buletinele de schimb valutar și cele înscrise în pașapoarte, plusuri și minusuri de casă - atât în lei, cât și în valută - nejustificate la momentul controlului.
  În cazul în care, ulterior revocării autorizației de funcționare a unui punct de schimb valutar, se constată săvârșirea faptelor menționate mai sus și la alte puncte de schimb valutar aparținând aceleiași case de schimb valutar, autorizația de funcționare va fi revocată prin notificare scrisă a Băncii Naționale a României.
  În termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii notificării scrise a Băncii Naționale a României, casa de schimb valutar va vinde pe piața interbancară disponibilitățile în valută rezultate din activitatea de schimb valutar, existente în conturi bancare și în casierii la data primirii notificării de revocare."

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu | București, 24 noiembrie 1994 | Nr. 44.



Referințe

  1. A se vedea Decizia nr. 97 din 21 octombrie 1994, publicată în continuare la pag 2-3.