Monitorul Oficial 273/1993
Monitorul Oficial al României
Anul V, Nr. issue::273 – Partea I – Vineri, 26 noiembrie year::1993
Hotărâri ale Guvernului României
Hotărâre privind modificarea bugetului de venituri și cheltuieli al Curții de Conturi
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 1993 al Curții de Conturi cu suma de 350 milioane lei pentru cheltuieli curente și 550 milioane lei pentru cheltuieli de capital, din care 350 milioane lei pentru dotări.
Art. 2. - Suma de 900 milioane lei se acoperă din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
Contrasemnează: p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș, secretar de stat
Hotărâre privind utilizarea sumei de 2,5 miliarde lei din "Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova” pentru procurarea de combustibili și uleiuri minerale
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Se alocă suma de 2,5 miliarde lei din "Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova”, în vederea procurării de benzină, motorină și uleiuri minerale, în cadrul programului economic de urgentă acordat de România Republicii Moldova.
Art. 2. - Se împuternicește Ministerul Industriilor cu gestionarea sumei de 2,5 miliarde lei.
Art. 3. – La data aprobării prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 437 din 8 august 1993.
Contrasemnează:
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș, secretar de stat
p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Marcel Dinu, secretar de stat
Ministrul industriilor, Dumitru Popescu
Hotărâre privind numirea unui membru în Consiliul Național al Audiovizualului
În temeiul prevederilor art. 25 alin. (6) din Legea audiovizualului nr. 48/1992,
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Începând cu data prezentei hotărâri, domnul Marin Traian este desemnat ca membru în Consiliul Național al Audiovizualului.
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc
Ministrul comunicațiilor, Andrei Chirică
Acte ale Organelor Administrației Publice
Ordin pentru aprobarea Instrucțiunilor metodologice privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzătoare, atribuțiile și răspunderile organelor fiscale
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
- având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 788/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, cu modificările ulterioare,
- în temeiul art. 19 din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 29 iunie 1993,
emite următorul ordin:
1. Se aprobă Instrucțiunile metodologice privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzătoare, atribuțiile și răspunderile organelor fiscale.
2. Începând cu data prezentului ordin își încetează aplicabilitatea Instrucțiunile metodologice nr. l15665/1991 privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzătoare, atribuțiile și răspunderile organelor fiscale.
3. Direcția generală a impozitelor directe și direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București vor lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prezentului ordin.
p. Ministru de stat,
ministrul finanțelor,
Dan Mogoș,
Secretar de stat
- București, 10 noiembrie 1993 | Nr. 1363.
Instrucțiuni metodologice privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzătoare, atribuțiile și răspunderile organelor fiscale
I. Tehnica de calcul al impozitului pe salarii
1. Plătitorii de impozit pe salarii
Potrivit art. 1 din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată (denumită în continuare lege), veniturile sub formă,de salarii și alte drepturi salariale, realizate de către persoanele fizice române sau străine pe teritoriul României, sunt supuse impozitului pe salarii, în condițiile prevederilor acestei legi.
Sunt supuse impozitului pe salarii inclusiv salariile și alte drepturi salariale plătite în natură de către persoanele fizice sau juridice cu sediul în România, precum și cele primite din străinătate de către persoanele care își desfășoară activitatea în România.
În cazul persoanelor străine, la impozitarea veniturilor sub formă de salarii și alte drepturi salariale realizate pe teritoriul României se va ține seama de prevederile din convențiile și acordurile de evitare a dublei impuneri la care România este parte.
Conform alin. 3 al art. 1 din lege, salariile și indemnizațiile în valută, inclusiv echivalentul în lei a 50% din drepturile în valută stabilite în cuantum net pentru personalul aparținând cultelor religioase trimis să deservească așezămintele Bisericii Ortodoxe Române din străinătate, stabilite în cuantum net, primite de personalul român care își desfășoară activitatea în cadrul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare și al altor forme de reprezentare a României în străinătate, dar care sunt plătite de instituțiile publice române, nu sunt supuse impunerii.
Salariile persoanelor fizice române și alte drepturi salariale plătite de către sucursalele, filialele, șantierele de construcții, reprezentanțele, agențiile, birourile și alte asemenea unități, aparținând persoanelor juridice cu sediul în România, altele decât instituțiile publice, și care își desfășoară activitatea în străinătate, sunt supuse impozitului pe salarii conform dispozițiilor acestei legi, coroborate cu prevederile convențiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu statele unde își desfășoară activitatea aceste unități.
Drepturile bănești primite de către inventatori și inovatori sunt supuse impozitului pe salarii în condițiile legii.
2. Baza de calcul al impozitului pe salarii
Impozitul pe salarii se calculează asupra totalității sumelor brute primite în cursul unei luni, sub formă de salarii și alte drepturi salariale, astfel cum sunt enumerate la lit. a)-i) ale art. 2 din lege indiferent de perioada la care se referă, cu excepțiile prevăzute la art. 3 din lege.
Evaluarea produselor acordate ca plată în natură se face la prețul de vânzare practicat de unitate, care cuprinde, după caz, accizele și taxa pe valoarea adăugată.
Pentru produsele achiziționate de plătitorii de impozit de la producători individuali și acordate salariaților ca plată în natură, evaluarea se face la prețul de achiziție, la care se adaugă, după caz, accizele și T.V.A., iar pentru alte produse aprovizionate de la diverși agenți economici, evaluarea se face la preț de aprovizionare (care, de asemenea, cuprinde, după caz, accizele și T.V.A. aferentă acestuia).
În cazul serviciilor, evaluarea acestora în vederea calculului impozitului pe salarii se face pe baza tarifelor practicate pentru acestea, inclusiv T.V.A.
T.V.A. și accizele se calculează numai pentru produsele și serviciile care intră sub incidența acestor impozite.
Sunt supuse impozitării, în condițiile legii, toate câștigurile în natură, acordate salariaților sub formă de produse sau prestări de servicii, sub titulatura de „gratuit”, și anume: permisele și biletele de călătorie de orice fel (transport C.F.R., auto, aerian etc.), cantitatea de energie electrică furnizată salariaților Regiei Autonome de Electricitate „Renel” fără a se încasa contravaloarea acesteia, abonamentele de radio și televiziune acordate salariaților Radioteleviziunii Române, abonamentele și costul convorbirilor telefonice ale salariaților Regiei Autonome „Rom-Telecom”, diferențele de preț sau tarif pentru produsele livrate sau serviciile prestate propriilor salariați la prețuri și, respectiv, tarife mai mici decât cele practicate și alte asemenea avantaje, precum și diferența dintre dobânda practicată de bănci și dobânda percepută la creditele acordate propriilor salariați.
La determinarea venitului lunar impozabil al personalului casnic nu se iau în calcul avantajele în natură (locuința și cheltuielile de întreținere aferente, hrana etc.).
Drepturile bănești acordate persoanelor care desfășoară activități pe bază de contracte civile, fără a avea calitatea de salariați, inclusiv celor din cadrul asociațiilor de locatari, se impozitează, în toate cazurile, indiferent de nivelul acestora, fără a se aplica scutirile prevăzute la art. 6 lit. c) și e) din lege, precum și scutirile prevăzute de Legea nr. 93/1992, referitoare la luptătorii pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989 și, respectiv, de Legea nr. 53/1993, pentru persoanele persecutate din motive politice.
În cazul salariaților (cu contract de muncă) care intră sub incidența Legii nr. 93/1992 și Legii nr. 53/1993, scutirea de impozit pe salarii se acordă începând cu drepturile salariale aferente lunii următoare intrării în vigoare a legilor respective.
3. Calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii
Impozitul pe salarii se calculează lunar, pe fiecare loc de muncă, asupra totalității venitului realizat în luna expirată, de către fiecare salariat, prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 7 din lege, cu modificările ulterioare aduse prin hotărârile Guvernului referitoare la indexarea salariilor, utilizându-se tabelele de calcul elaborate de Ministerul Finanțelor.
În situația în care salariații obțin în aceeași unitate, pe lângă veniturile realizate în cadrul funcției de bază, și alte venituri de natura salariilor și a altor drepturi salariale în bani și/sau în natură, impunerea se face cumulat, potrivit art. 2 din lege.
Dacă asemenea venituri se realizează în cadrul altor unități decât unitatea deținătoare e cărții de muncă[1] impozitarea se face separat, pe fiecare loc de muncă, cu cotele prevăzute la art. 7 alin. 1 din lege, cu modificările ulterioare aduse prin hotărârile Guvernului referitoare la indexarea salariilor, impozitul majorându-se cu 30%.
Pentru salariile și alte drepturi salariale plătite în valută, impozitul datorat se calculează prin transformarea în lei la cursul de schimb în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata, după care impozitul în lei stabilit potrivit legii se transformă, se reține și se varsă la bugetul de stat în valuta în care se face plata salariilor și a altor drepturi salariale la același curs.
În cazul în care salariatul realizează venituri de această natură atât în lei cât și în valută, impozitul se calculează conform aceleiași metodologii, se reține și se varsă în lei și în valută, proporțional cu ponderea veniturilor în valută în totalul venitului impozabil, cursul de schimb fiind cel din ultima zi a lunii pentru care se face plata drepturilor salariale.
Exemplu:
Venituri în lei | 60.000 lei |
Venituri în valută (100 $ x 955[2] lei) | 95.500 lei |
Total venit impozabil | 155.500 lei |
Ponderea veniturilor în valută în total venit | 61,4% |
Impozit total - lei | 37.138 |
din care: | |
- impozit în lei | 14.335 |
- impozit în valută | 24 $ (22.803 : 955 lei/$) |
Fracțiunile de până la 50 de bani inclusiv și peste 50 de bani se neglijează, respectiv se reîntregesc la 1 leu. În mod asemănător se procedează și în cazul plăților în valută.
Sumele plătite pentru invenții și inovații în cursul unui an calendaristic se defalcă în vederea impunerii pe cele 12 luni ale anului, cumulându-se cu alte recompense de aceeași natură, plătite de unitate în cursul anului respectiv, chiar dacă valoarea acestora este aferentă unei perioade mai mari de un an.
Exemplu:
- Un inventator primește pentru întregul an 1993 drepturi bănești pentru invenții în sumă de 960.000 lei, astfel:
- pentru o invenție, plata se face în martie 1993, în sumă de 360.000 lei;
- pentru a doua invenție, drepturile bănești în sumă de 600.000 lei se plătesc în luna august 1993.
În luna martie 1993
- 360.000 lei : 12 luni = 30.000 lei/lună
- Impozit (Calculatorul nr. 1, anexă la Hotărârea Guvernului nr. 124/1993) = 6.938 lei/lună
- Total impozit (6.938 X 12 luni) = 83.256 lei
În luna august 1993
- 600.000 lei: 12 luni = 50.000 lei/lună
- 30.000 lei + 50.000 lei = 80.000 lei/lună
- Impozit (Calculatorul nr. 1, anexă la Hotărârea Guvernului nr. 381/1993) = 16.189 lei/lună
- Total impozit (16.189 X 12 luni) = 194.268 lei
- Impozit achitat inițial = 83.256 lei
- Impozit de plată (194.268-83.256) = 111.012 lei
În cazul în care drepturile pentru invenții și inovații privesc și perioade mai mici de un an, acestea se defalcă, în vederea impunerii, pe lunile la care se referă.
Exemplu:
Drepturile bănești ce urmează a fi încasate de un salariat, ca urmare unei invenții, sunt în sumă de 4.800.000 lei, pentru o perioadă de 4 ani, începând cu data de 1 octombrie 1993.
Perioada | Sume cuvenite pe an - lei – |
Venit lunar - lei – |
Impozit lunar - lei – |
Impozit de plată - lei – |
1.X. - 31.XI1.1993 (3 luni) | 300.000 | 100.000 | 21.189 | 63.567 |
1.I. - 31.X11.1994 (12 luni) | 1.200.000 | 100.000 | 21.189 | 254.268 |
1.I. - 31.XII.1995 (12 luni) | 1.200.000 | 100.000 | 21.189 | 254.268 |
1.I. - 31.XII.1996 (12 luni) | 1.200.000 | 100.000 | 21.189 | 254.268 |
1.I. - 30.IX.1997 (9 luni) | 900.000 | 100.000 | 21.189 | 190.701 |
Recompensele pentru invenții și inovații, încasate de la alte unități decât unitatea unde salariatul are funcția de bază, sunt supuse impunerii potrivit aceleiași metodologii, fără a se aplica majorarea de 30%.
Potrivit art. 8 din lege, impozitul pe salarii se calculează, se reține și se varsă lunar de plătitorii salariilor și ai altor drepturi salariale din sumele cuvenite la a doua chenzină.
În cazul plăților de salarii și a altor drepturi salariale care se achită lunar, calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii se fac o dată cu ridicarea de la bancă a sumelor pentru plata salariilor.
Pentru drepturile bănești de natura celor prevăzute la art. 4 din lege, impozitul se calculează și se reține la fiecare plată, prin cumulare cu sumele plătite anterior în cursul aceleiași luni, de către același plătitor, cu excepția drepturilor bănești pentru invenții și inovații.
Exemplu:
Data plății | Venit impozabil | Impozit |
5.VIII.1993 | 46.000 lei | 8.408 lei |
17.VIII.1993 | 38.000 lei | - |
Total | 84.000 lei | 17.189 lei |
Impozit de reținut pe 17.VIII.1993 (17.189-8.408) |
8.781 lei | |
25.VIII 1993 | 16.000 lei | - |
Total | 100.000 lei | 21.189 lei |
Impozit de reținut pe 27.VIII.1993 (21.189-17.189) |
4.000 lei |
În cazul drepturilor bănești menționate la art. 4 din lege, realizate de salariații care au funcția de bază în cadrul altei unități decât cea unde este ținută cartea de muncă, impozitul se majorează cu 30%, excepție făcând drepturile pentru invenții și inovații.
În situația în care plătitorul de salarii sau de alte drepturi salariale nu are sau nu folosește cont bancar pentru plata acestor drepturi, calcularea, reținerea și vărsarea la bugetul de stat a impozitului aferent se fac lunar, în ziua lucrătoare imediat următoare datei plății acestor drepturi.
Băncile nu vor executa documentele de plată pentru ridicarea sumelor în numerar pentru salarii (cu excep- ția avansurilor sau a chenzinei I), decât condiționat de virarea în aceeași proporție a impozitului pe salarii, în cazul când în contul plătitorului de salarii nu sunt disponibilități pentru acoperirea integrală a salariilor nete și a impozitului aferent.
Impozitul pe salarii reținut în plus se restituie salariaților respectivi de plătitorul acestora în termen de 30 de zile de la data constatării plusului.
Restituirea sumelor reținute în plus se poate face pe o perioadă de 3 ani în urmă de la data reținerii.
Restituirea impozitului reținut în plus se va efectua de către plătitorul de salarii prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe salarii cuvenit bugetului de stat în luna efectuării acestei operațiuni.
Impozitul pe salarii nereținut la timp sau în cuantumul legal se reține, de către plătitorul venitului, de la salariații respectivi, pe o perioada de 3 ani în urmă de la data constatării. Reținerea se poate face în rate egale, în cel mult 12 luni de la data constatării nereținerii.
În cazul în care impozitul pe salarii nu mai poate fi recuperat de la salariatul în cauză, acesta se suportă de plătitorul salariului.
4. Scutiri și înlesniri la plata impozitului pe salarii
Scutirea de impozit pe salarii pentru persoanele prevăzute la art. 6 lit. c) si e) din lege, art. 2 alin. 2 din Legea nr. 42/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 21 august 1992, și art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 iulie 1993, se acordă numai de unitatea unde acestea au funcția de bază, determinată potrivit prevederilor legale în vigoare, coroborate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcții.
Scutirea prevăzută la art. 6 lit. d) din lege se aplică atât veniturilor prevăzute la art. 2, cât și celor de la art. 4 din lege.
La acordarea scutirii prevăzute la art. 6 lit. c) din lege se au în vedere sumele sub 7.600[3] lei (suma de 7.600 lei se indexează potrivit art. 7 alin. 6 din lege), venit brut lunar ce se compune din salariul de bază, precum și din celelalte drepturi salariale, astfel cum sunt menționate la art. 2 din lege, primite de la unitatea unde salariatul are funcția de bază, indiferent de cauzele care au condus la realizarea unor venituri de până la această sumă.
Scutirea de impozit pe salarii pentru categoriile de salariați prevăzute la art. 6 lit. d) din lege se acordă începând cu drepturile salariale aferente lunii următoare celei în care persoanele în cauză prezintă actele doveditoare prin care se atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.
Conform prevederilor art. 16 din lege, Ministerul Finanțelor poate acorda, în cazuri temeinic justificate, eșalonări sau amânări la plata impozitului pe salarii și eșalonări, amânări, reduceri sau scutiri la plata majorărilor de întârziere.
Eșalonarea și amânarea plății impozitului pe salarii și a majorărilor de întârziere se vor face conform competențelor stabilite prin ordin al ministrului finanțelor.
5. Contestații
Împotriva modului în care se aplică prevederile legii de către persoanele fizice sau juridice la care sunt angajați, salariații se pot adresa cu plângere direct acestora, în termen de 30 de zile de la data reținerii impozitului. Persoana fizică sau juridică care a făcut angajarea este obligată ca, în termen de 30 de zile de la data înregistrării plângerii, să procedeze la reverificarea modului de determinare a venitului lunar impozabil și a impozitului și să emită o decizie care să cuprindă rezultatele verificării. Decizia se va comunica salariatului în cauză.
În termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei emise de cel care a făcut angajarea, salariatul poate face contestație adresată Direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat pe a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul persoana fizică sau juridică al cărei angajat este. Potrivit Ordinului nr. 519/1993 al ministrului finanțelor, contestația se rezolvă de către Serviciul (biroul) de revizie fiscală și contestații în termen de 30 de zile de la înregistrare, iar comunicarea soluției către salariat se face printr-o decizie semnată de directorul general al Direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat, iar în lipsa acestuia, de către înlocuitorul său.
În termen de 30 de zile de la comunicare, împotriva deciziei date de Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat, salariatul poate face apel, pe bază de contestație, la Ministerul Finanțelor - Direcția generală de soluționare a contestațiilor, care, în termen de 40 de zile de la înregistrare, este obligat să-l soluționeze. Soluția dată de Ministerul Finanțelor este definitivă și se comunică salariatului în cauză.
Contestațiile și apelurile privind impozitul pe salarii sunt scutite de plata taxei de timbru.
6. Sancțiuni și contravenții
Potrivit dispozițiilor art. 11 din lege, pentru nevărsarea la termen a impozitului pe salarii se aplică o majorare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere.
În conformitate cu prevederile art. 17 din lege, constituie contravenții următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:
- a) nedepunerea, în termen de 15 zile de la încheierea semestrului, a dării de seama privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii, care se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 150.000 lei;
- b) refuzul de a pune la dispoziția organelor fiscale a documentelor privind calcularea, reținerea și vărsarea la bugetul de stat a impozitului pe salarii, care se sancționează, conform Ordonanței Guvernului nr. 17/1993 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la reglementările financiar-gestionare și fiscale [art. 3 lit. h)], cu amendă de la 600.000 lei la 2.000.000 lei.
Conform dispozițiilor art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 17/1993, în cazul repetării contravenției de la art. 3 lit. h) din această ordonanță, se poate lua măsura suspendării activității pe o perioadă de până la 6 luni.
Potrivit art. 18 din lege și art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 17/1993, în cazul contravențiilor menționate mai sus se aplică și prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu exceptia art. 25, 26 și 27.
Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor prevăzute de lege se fac de organele de specialitate din Ministerul Finanțelor și din unitățile sale teritoriale, în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptelor respective.
Actele de constatare întocmite de organele împuternicite să constate și să aplice amenzi constituie titluri executorii, în condițiile reglementărilor legale, după rămânerea lor definitivă, care, conform art. 39 din Legea bugetului de stat pe anul 1993 nr. 21/1993, urmează procedura de executare silită.
II. Formularistica utilizată pentru evidența, calcularea, reținerea, vărsarea și declararea salariilor și a impozitului pe salarii
1. Veniturile sub formă de salarii și alte drepturi salariale cuvenite salariaților pentru plata muncii prestate se reflectă în formularele cuprinse în "Catalogul formularelor tipizate comune":
- stat de salarii (cod 14-4-1 și 14-4-1/a);
- stat de salarii, fără elementele componente ale veniturilor totale (cod 14-4-1/c M și cod 14-4-1/d M);
- fișa de evidență a salariilor (cod 14-4-2);
- fișa de evidență a salariilor, cu elementele componente ale acestora (cod 14-4-2/a).
În formularele "stat de salarii" se aduc modificări în sensul că, după coloanele corespunzătoare de calcul al salariilor și al altor drepturi salariale se mai trec în coloanele următoare: "alte câștiguri în bani și în natură", "Venitul lunar impozabil", urmat de coloana "Impozit". Restul coloanelor nu se modifică.
În condițiile întocmirii statelor de salarii și a fișelor de evidență a salariilor cu ajutorul tehnicii de calcul, situațiile de ieșire obținute vor trebui să conțină aceleași elemente ca în cazul întocmirii manuale a acestor formulare.
Pentru asigurarea confidențialității veniturilor sub forma de salarii conform art. 1 alin. (6) din Legea salarizării nr. 14/1991, se utilizează formularele prevăzute în "Precizările privind utilizarea formularelor tipizate comune privind activitatea financiară și contabilă pentru calculul și plata drepturilor bănești ale salariaților în condițiile asigurării confidențialității lor" nr. 150483/29.05.1991, respectiv:
- drepturi bănești - chenzina I (extras - cod 14-4-1/i);
- drepturi bănești - chenzina a II-a (extras - cod 14-4-1/j).
Formularele specifice privind veniturile sub formă de salarii și alte drepturi salariale (câștigul salariaților zilieri sau temporari, onorariile încasate de avocați prin barouri, sumele obținute din colaborări de orice natură, onorariile de expertiză etc.) se vor modifica și se vor completa conform normelor de mai sus.
Normele de utilizare a formularelor financiar-contabile comune sunt cele în vigoare.
2. Darea de seamă prevăzută la art. 10 din lege se întocmește de plătitor, conform modelului din anexa la prezentele instrucțiuni, și se depune la organul financiar pe raza căruia își au sediul sau domiciliul plătitorii de salarii, semestrial, respectiv pentru semestrul I până la 15 iulie, și pe întregul an, cumulat, până la 15 ianuarie a anului următor.
În darea de seamă anuală se vor evidenția separat și datele referitoare la persoanele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 4 din lege, precum și modificările apărute ulterior semestrului I, ca urmare a verificărilor efectuate de organele financiare sau a soluționării contestațiilor, înaintate în condițiile legii de beneficiarii veniturilor.
Persoanele fizice care folosesc personal casnic nu sunt obligate să depună darea de seamă prevăzută la art. 10 din lege. În aceste cazuri, persoanele fizice care folosesc asemenea personal sunt obligate să depună trimestrial, la organul financiar pe raza căruia își au domiciliul, statele de plată a salariului, care, după verificare și vizare, se restituie persoanelor respective.
III. Atribuțiile și răspunderile organelor fiscale privind impozitul pe salarii
1. Potrivit art. 12 din lege, controlul privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii se efectuează de organele fiscale la care plătitorii sunt obligați, conform art. 10 din lege, să depună dările de seamă privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii sau statele de plată.
Pentru aducerea la îndeplinire a acestor atribuții, la nivelul organelor fiscale județene, municipale, orășenești, ale municipiului București și ale sectoarelor acestuia, inclusiv ale sectorului agricol Ilfov, se va avea în vedere evidenta nominala a tuturor persoanelor fizice și juridice care folosesc salariați și care au obligația calculării, reținerii și vărsării impozitului pe salarii. Pe lângă evidențele proprii se vor utiliza și datele existente la organele cu atribuții legale privind aprobarea și înregistrarea agenților economici (Camera de Comerț și Industrie a României - Oficiul Registrului comerțului și organele sale teritoriale, judecătoriile și tribunalele, ministerele și departamentele economice etc.), precum și la unitățile bancare și C.E.C.
Pe baza acestor evidențe, conducerile direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București vor întocmi programe de verificare semestriale și anuale, detaliate pe obiective de verificat și pe inspectori.
Această evidență tehnico-operativă a plății salariilor se va completa și cu datele privind impozitul virat de fiecare plătitor de salarii în parte, înregistrat pe baza documentelor de plată emise de plătitor și onorate de organul bancar.
Verificarea la plătitori a modului de calcul, reținere și vărsare a impozitului pe salarii se efectuează cel puțin o dată pe semestru și ori de câte ori apare necesar, în baza datelor din evidența condusă de organele fiscale.
2. Obiectivele de control privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii sunt, în principal, următoarele:
- corecta conducere a evidenței contabile privind drepturile și obligațiile salariaților și ale celorlalte persoane ale căror venituri se impun în aceleași condiții ca și salariile; * corecta calculare, reținere și vărsare a impozitului pe salarii, respectiv stabilirea venitului impozabil, aplicarea cotelor de impozit și respectarea termenului de plată, inclusiv modul de evaluare a drepturilor acordate ca plată în natură, atât în produse, cât și în servicii prestate;
- acordarea înlesnirilor la plata impozitului pe salarii, potrivit prevederilor legale;
- întocmirea și depunerea corectă și la termen a dărilor de seamă semestriale și anuale privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii, precum și a statelor de plată lunare;
- modul de soluționare a contestațiilor adresate la nivelul plătitorului de salarii, frecvența acestora și cauzele care au generat astfel de contestații;
- modul de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse, prin procesele de verificare anterioare.
Obiectivele de control enumerate nu sunt limitative, acestea putând fi extinse în funcție de aspectele rezultate din analiza evidenței conduse la nivelul organelor fiscale sau pe baza situațiilor constatate în timpul desfășurării verificării.
Verificarea se efectuează în prezența contabilului șef sau a altei persoane desemnate de acesta, care are obligația de a pune la dispoziția organelor fiscale toate documentele solicitate, și ea cuprinde întreaga perioadă de la ultimul control sau, în cazul plătitorilor de salarii încă neverificați, de la începutul activității, cu respectarea termenelor de prescripție legale.
Rezultatele verificării, deficiențele constatate, precum și măsurile ce trebuie întreprinse pentru eliminarea acestora se consemnează într-un proces-verbal, semnat de organul de control, de conducătorul și contabilul șef, în cazul persoanelor juridice, sau numai de persoana fizică, în cazul acesteia din urmă, din care un exemplar rămâne la persoana verificată.
IV. Alte prevederi
1. Impozitul pe salarii se varsă de către agenții economici la bugetul de stat, astfel:
- a) la județele unde nu funcționează trezorerii ale finanțelor publice, în contul 60 04x[4]01, deschis la unitățile Băncii Comerciale Române - S.A. pe seama organelor fiscale, administrațiilor financiare, circumscripțiilor financiare orășenești din raza de activitate a organelor fiscale;
- b) la județele unde funcționează trezorerii ale finanțelor publice, în contul 20 04x[4]01, deschis pe seama trezoreriilor locale (municipale, orășenești, percepțiilor rurale) din raza de activitate a organelor fiscale.
Persoanele juridice și fizice cu sediul sau domiciliul în comune varsă impozitul pe salarii în contul Direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat județene pe raza căreia își au sediul sau domiciliul.
Persoanele juridice și fizice care nu au cont la bancă varsă impozitul pe salarii în contul menționat mai sus, astfel:
- la agentul fiscal care eliberează chitanța pentru suma încasată;
- la unitățile C.E.C.
Anexă
- Unitatea plătitoare ......................
- Adresa ...................................
- Contul bancar ............................
- Codul fiscal .............................
Dare de seamă privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii pe perioada ...............
Nr. crt. | Luna | Nr. total de salariați | din care: scutiți de impozit |
Total venituri brute plătite | Impozite reținute și vărsate | Nr. și data documentului de plată |
... | ||||||
... | ||||||
... | ||||||
... | ||||||
... |
Director,
Contabil șef,
Referințe
- ↑ Potrivit art. 2 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcții, unitatea la care salariatul are funcția de bază este cea care plătește pentru salariatul respectiv contribuția de asigurări sociale, reține contribuția pentru pensia suplimentară și orice alte sume datorate potrivit legii, care deține și completează cartea de muncă
- ↑ Presupus a fi cursul de schimb din ultima zi a lunii.
- ↑ Conform Hotărârii Guvernului nr. 381/1993.
- ↑ 4,0 4,1 x = cifra de control a băncii.