Monitorul Oficial 101/1992: Diferență între versiuni

Anul IV, Nr. [[issue::101]]  - Vineri, 22 Mai [[year::1992]]

(3) Scopul Curții Constituționale este- garantarea : supremației Constituției.

(2) Pentru alegerea președintelui, fiecare grupă de judecători numiți de Camera Deputaților, de Senat și de Președintele României poate propune o singură candidatură<nowiki>. <Dac</nowiki>ă la primul tur de scrutin nici un candidat nu întrunește majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin între primii doi clasați sau trași la sorți, dacă toți candidații obțin aceiași număr de voturi. Operațiunile de alegere a președintelui sunt conduse de judecătorul cel mai în vârstă.

Art. 10. — (1) In caz de vacanță a funcției, se alege un președinte până la încheierea perioadei de 3 ani prevăzute la art. 9 alin. (1).

Art. 11. — (1) Președintele Curții Constituționale are următoarele atribuții :

a) coordonează activitatea Curții Constituționale și repartizează cauzele spre rezolvare ;

b) convoacă și prezidează ședințele în plen ale Curții Constituționale ;

c) reprezintă Curtea Constituțională în fața autorităților publice și a altor organizații, române sau străine ;

d) constată cazurile de încetare a mandatului judecătorilor, prevăzute în prezenta lege, și sesizează autoritățile publice care i-au numit, pentru ocuparea postului devenit vacant ;

Art. 14. — (1) Şedințele de judecată-sunt publice, în afară de cazul în care, din motive întemeiate, președintele Curții sau completul de judecată hotărăște ședință secretă.

(2) În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comiinică Guvernului șî Curții Supreme de Justiție și se depune la secretarul general de ia Camera Deputaților și de la Senat. în cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgență, termenul este de 2 zile.

Art. 18. — (1) în cazul sesizării Curții Constituționale de unul dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern sau de Curtea Supremă de Justiție, aceasta va comunica Președintelui României sesizarea primită, în ziua înregistrării.

(2) Punctul de vedere- al Guvernului se prezintă numai sub semnătura prirnului-ministru.

Art. 20. — (1) Dezbaterea, are loc în plenul Curții Constituționale, cu participarea judecătorilor Curții, pe baza sesizării, a documentelor și a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor menționate în sesizare, cât și asupra celor de care, îh mod neeeșar și evident, nu pot fi disociate.

(2) Decizia se pronunță, în urma deliberării, cu votul majorității judecătorilor și se comunică Președintelui României. TJecizia prin care se constată neconstituționalitatea legii se comunică și președinților celor două Camere ale Parlamentului, în scopul deschiderii procedurii prevăzute de art. 145 alin. (1) din Constituție.

3. Soluționarea excepției de neconsiituționalitate

(5) Încheierea va cuprinde punctele de vedere ale părților pentru susținerea sau combaterea excepției și opinia instanței asupra excepției și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. în cazurile în care excepția a fost ridicată din oficiu de instanță, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare.

(6) În perioada soluționării excepției de neconstitu-ționalitate, instanța poate dispune, prin încheiere motivată, suspendarea judecății. încheierea este supusă recursului în termen de 5 zile de la data pronunțării.

(2) în cazul în care judecătorul desemnat ca raportor consideră că excepția este vădit nefondată sau încalcă prevederile art. 23 alin. (3), va înștiința pe președinte pentru convocarea completului de judecată, care poate hotărî, cu unanimitate de voturi, să respingă excepția, fără citarea părților.

(3) în cazul în care nu sunt aplicabile prevederile alin. (2), judecătorul raportor este obligat să comunice încheierea prin care a fost sesizată Curtea Constituțională fiecărei Camere a Parlamentului și Guvernului, indicându-le data până la care pot să depună punctul lor de vedere, și va asigura luarea măsurilor necesare pentru administrarea probelor la dată judecății.

(4) Judecata are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul raportor, a încheierii brin care a fost sesizată Curtea Constituțională, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (3), a probelor administrate, a susținerilor părților, cu citarea acestora și a Ministerului Public.

(4) Deciziile definitive pronunțate în condițiile alin. (1) și (2) se comunică celor două Camere ale Parlamentului -și Guvernului.

Art. 23. — Hotărârile Curții Constituționale se adoptă în plen, cu votul majorității judecătorilor Curții.

'''7. Constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul in exercitarea funcției de Președinte al României'''

(3) în cazul în care Președintele României a fost suspendat din funcție, cererea -pentru constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul se face de președintele care a condus lucrările ședinței comune a celor două Camere ale Parlamentului; pe baza hotărârii adoptate în ședința comună.

Art. 39. :— Numirea judecătorilor, în condițiile prezentei legi, se poate face. numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. în cazul în care candidatul ocupă o funcție incompatibilă cu aceea de judecător al Curții Constituționale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea funcție sau din partidul politic al cărui membru este.

Art. 40. — (1) Judecătorii Curții Constituționale vor depune, în fața Președintelui României și a președinților celor două Camere ale Parlamentului, următorul jurământ :

„Jur să respect și să apăr Constituția, îndeplinindu-mi cu bună-credință și fără părtinire obligațiile de judecător al Curții Constituționale. Așa să-mi ajute Dumnezeu !"

(2) Jurământul se depune individual. Judecătorii Curții își vor exercita- funcția de la data depunerii jurământului.

Art. 41. — Judecătorii Curții Constituționale sunt obligați :

a) să-și îndeplinească funcția încredințată cu imparțialitate și în respectul Constituției ;

b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții Constituționale ;

Art. 45. — (1) Cu 3 luni înainte de expirarea mandatului fiecărui judecător, președintele Curții sesizează pe președintele Camerei Parlamentului care a numit judecătorul sau, după caz, pex Președintele' României, solicitându-1 să numească un altul în locul lui; numirea trebuie efectuată cu cel puțin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor.

(2) În cazul în care mandatul a încetat înainte de expirarea duratei pentru care judecătorul a fost numit, iar perioada rămasă depășește 6 luni,- președintele va sesiza autoritatea publică prevăzută la alin. (1), în termen de cel mult 3 zile de la data încetării mandatului, în vederea numirii unui nou judecător. Mandatul judecătorului astfel numit încetează la expirarea duratei mandatului pe care 1-a avut judecătorul înlocuit.

(3) În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin. (2), este mai mică de 3 ani, acesta va_ putea fi numit, la reînnoirea Curții Constituționale, pentru un mandat complet de 9 ani.

(3) în perioada cit este rezervat, postul prevăzut la alin. (1) și. (2) poate fi ocupat numai prin contract de muncă pe durată determinată.

(2) Magistrații-asistenți trebuie să aibă pregătire juridică superioară și o vechime de cel puțin. 10 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Ei se încadrează prin concurs. Comisia de examinare se numește de președintele Curții Constituționale, din 5 judecători ai Curții.

Art. 54. — (1) Amenzile prevăzute la art, 52 și art. 53 se aplică de președintele Curții Constituționale său de președintele completului de judecată, prin încheiere motivată.