1.150 de modificări
Monitorul Oficial 24/1990: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Monitorul Oficial 24/1990 (vedeți sursa)
Versiunea de la data 2 ianuarie 2011 13:51
, 2 ianuarie 2011fără descrierea modificării
Fără descriere a modificării |
|||
Linia 493: | Linia 493: | ||
„Art. 33<sup>1</sup>. - Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli contractate în timpul dar nu din cauza îndeplinirii obligațiilor militare, precum și cei accidentați în afara îndeplinirii obligațiilor militare, au dreptul la pensie de invaliditate numai dacă au vechimea în muncă, în raport cu vârsta arătată în tabelul următor: | „Art. 33<sup>1</sup>. - Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli contractate în timpul dar nu din cauza îndeplinirii obligațiilor militare, precum și cei accidentați în afara îndeplinirii obligațiilor militare, au dreptul la pensie de invaliditate numai dacă au vechimea în muncă, în raport cu vârsta arătată în tabelul următor: | ||
{| | |||
!rowspan="2"|Vârsta la data ivirii invalidității | |||
!colspan="3"|Vechimea minimă în serviciu (ani) | |||
studiilor | |- | ||
!bărbați | |||
până la ani | !femei | ||
de la 20 ani la ani | !cadre militare după absolvirea studiilor superioare | ||
de la 22 ani la ani | |- | ||
de la 25 ani la ani | |până la 20 ani||1||1||- | ||
de la 30 ani la ani | |- | ||
de la 35 ani la ani | |de la 20 ani la 22 ani||2||1||- | ||
de la 40 ani la ani | |- | ||
de la 45 ani la ani | |de la 22 ani la 25 ani||3||2||1 | ||
de la 50 ani la ani | |- | ||
de la 55 ani la ani | |de la 25 ani la 30 ani||6||4||3 | ||
peste 60 ani | |- | ||
13. Articolul 35 va avea următorul | |de la 30 ani la 35 ani||9||6||4 | ||
|- | |||
a) până la vârsta de 16 ani sau, dacă continuă studiile, | |de la 35 ani la 40 ani||12||9||7 | ||
până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 25 | |- | ||
ani; | |de la 40 ani la 45 ani||14||11||9 | ||
b) dacă s-au aflat | |- | ||
înainte de împlinirea vârstelor arătate la lit. a), | |de la 45 ani la 50 ani||16||13||11 | ||
|- | |||
pe toată durata invalidității. | |de la 50 ani la 55 ani||18||15||13 | ||
(2) Elevilor militari ai instituțiilor de învățământ | |- | ||
militare și civile li se acordă pensie de urmaș pe timpul | |de la 55 ani la 60 ani||20||16||15 | ||
|- | |||
primului grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, | |peste 60 ani||22||17||17 | ||
fără a depăși vârsta de 25 ani. | |} | ||
14. Alineatul 2 al articolului 42 va avea următorul | |||
cuprins: | 13. Articolul 35 va avea următorul cuprins: | ||
se modifică, pensia se recalculează potrivit art. 40 | „Art. 35. - (1) Copiii au drept la pensie de urmaș: | ||
alin. 2.” | |||
a) până la vârsta de 16 ani sau, dacă continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 25 ani; | |||
b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate, de orice grad, înainte de împlinirea vârstelor arătate la lit. a), pe toată durata invalidității. | |||
(2) Elevilor militari ai instituțiilor de învățământ militare și civile li se acordă pensie de urmaș pe timpul cât urmează astfel de instituții ori până la obținerea primului grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, fără a depăși vârsta de 25 ani.” | |||
14. Alineatul 2 al articolului 42 va avea următorul cuprins: | |||
„(2) Dacă numărul beneficiarilor pensiei de urmaș se modifică, pensia se recalculează potrivit art. 40 alin. 2.” | |||
15. Articolul 43 se abrogă. | 15. Articolul 43 se abrogă. | ||
16. Alineatul 3 al articolului 45 va avea următorul | |||
16. Alineatul 3 al articolului 45 va avea următorul cuprins: | |||
organul de | „(3) Stabilirea pensiei se face prin decizie dată de organul de pensii al Ministerului Apărării Naționale, respectiv al Ministerului de Interne.” | ||
respectiv al Ministerului de Interne. | |||
17. Articolul 46 va avea următorul cuprins: | 17. Articolul 46 va avea următorul cuprins: | ||
de pensii se poate face contestație, în termen de 30 de | „Art. 46. - (1) Împotriva deciziilor date de organul de pensii se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale, respectiv al | ||
zile de la comunicare, la Comisia de | |||
cadrul Ministerului Apărării Naționale, respectiv al | |||
Ministerului de Interne. | Ministerului de Interne. | ||
(2) | |||
se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale, | (2) Componența nominală a Comisiei de contestații se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale, respectiv ministrului de interne. | ||
respectiv ministrului de interne. | |||
( | (3) Deciziile care nu au fost atacate în termen, precum și deciziile Comisiei de contestații, sunt definitive.” | ||
18. Articolul 47 va avea următorul cuprins: | 18. Articolul 47 va avea următorul cuprins: | ||
„Art. 47. - Comisia de contestații este organ de apel și control; în această calitate, comisia judecă și hotărăște asupra cererilor de revizuire a deciziilor date de organul de pensii și urmărește aplicarea corectă a legislației de pensii.” | |||
organul de pensii și urmărește aplicarea corectă a | 19. Articolul 50 va avea următorul cuprins: | ||
legislației de pensii. | |||
19. Articolul 50 va avea următorul cuprins | „Art. 50. - Modul de organizare și funcționare, atribuțiile și răspunderile comisiilor de expertiză medico-militare se stabilesc prin regulament aprobat prin decret.” | ||
atribuțiile și răspunderile comisiilor de expertiză medico-militare se stabilesc prin regulament aprobat prin | 20. După articolul 58 se introduc articolele 58<sup>1</sup> și 58<sup>2</sup>, care vor avea următorul cuprins: | ||
„Art. 58<sup>1</sup>. - (1) Pensionarii de serviciu pentru activitatea depusă, care s-au încadrat în baza unui contract de muncă pot cere recalcularea pensiei prin adăugarea timpului lucrat după pensionare. Recalcularea se face avându-se în vedere baza de calcul folosită la stabilirea inițială a pensiei. | |||
. | (2) Recalcularea se poate cere o singură dată, la încetarea activității, după împlinirea vârstei prevăzute în Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială. | ||
de muncă pot cere recalcularea pensiei prin adăugarea | (3) De recalcularea pensiei de serviciu, în condițiile prevăzute la alin. 1 și 2, beneficiază și cei pensionați potrivit unor reglementări anterioare, cărora li s-au mai recalculat pensiile în conformitate cu acele | ||
timpului lucrat după pensionare. Recalcularea se face | |||
inițială a pensiei. | |||
(2) Recalcularea se poate cere o singură dată, la | |||
încetarea activității, după împlinirea vârstei prevăzute | |||
în Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat | |||
(3) De recalcularea pensiei de serviciu, în condițiile | |||
prevăzute la alin. 1 și 2, beneficiază și cei pensionați | |||
potrivit unor reglementări anterioare, cărora li s-au | |||
mai recalculat pensiile în conformitate cu acele | |||
reglementări. | reglementări. | ||
(4) Pensionarii de invaliditate de gradul III care se | |||
angajează după pensionare au dreptul | (4) Pensionarii de invaliditate de gradul III care se angajează după pensionare au dreptul să li se recalculeze pensia ori de câte ori au realizat o vechime în muncă de cel puțin 5 ani. Baza de calcul a pensiei astfel recalculate este cea avută în vedere la stabilirea inițială a pensiei. | ||
astfel recalculate este | (5) Recalcularea pensiei poate fi cerută și de către urmași, indiferent de vârsta avută de susținător la data decesului. | ||
inițială a pensiei. | |||
(5) Recalcularea pensiei poate fi cerută și de către | Art. 58<sup>2</sup>. - Pensiile de invaliditate de gradul III stabilite după intrarea în vigoare a Decretului nr. 214/1977, existente la data de 28 februarie 1990, vor fi calculate în conformitate cu prevederile art. 23 alin. 3.” | ||
urmași, indiferent de vârsta avută de susținător la data | |||
decesului. | |||
Art. | |||
stabilite după intrarea în vigoare a Decretului nr. 214/ | |||
1977, existente la data de 28 februarie 1990, vor fi calculate în conformitate cu prevederile art. 23 alin. 3.” | |||
21. Articolul 59 va avea următorul cuprins: | 21. Articolul 59 va avea următorul cuprins: | ||
cadrele permanente li se | „Art. 59. - (1) Pensionarilor militari rechemați în cadrele permanente li se suspendă plata pensiei. | ||
(2) Cadrele militare rechemate în activitate, care au | |||
și calitatea de pensionari, pot opta, pe perioada | (2) Cadrele militare rechemate în activitate, care au și calitatea de pensionari, pot opta, pe perioada cât se găsesc în activitate, pentru pensia avută și diferența din salariu până la nivelul salariului lunar corespunzător funcțiilor ce le îndeplinesc. | ||
găsesc în activitate, pentru pensia avută și diferența din | |||
salariu până la nivelul salariului lunar corespunzător | (3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat. | ||
funcțiilor ce le îndeplinesc. | |||
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică | (4) Pentru timpul servit după rechemarea în cadrele permanente, la pensia avută se adaugă suma corespunzătoare acestei perioade rezultată din aplicarea procentelor prevăzute de lege la baza de calcul a pensiei din | ||
care militarul s-a prezentat la unitatea în care a fost | perioada rechemării.” | ||
încadrat. | |||
(4) Pentru timpul servit după rechemarea în cadrele | Art. II. - Pentru cadrele militare, militarii în termen, elevii școlilor militare sau ai unor instituții militare de învățământ superior care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și urmașii celor care au decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria revoluției, cuantumul pensiei nu poate fi mai mic decât pensiile stabilite în cadrul asigurărilor sociale de stat. | ||
permanente, la pensia avută se adaugă suma corespunzătoare acestei perioade rezultată din aplicarea procentelor prevăzute de lege la baza de calcul a pensiei din | |||
perioada | Stabilirea și plata pensiilor se fac de către Ministerul Apărării Naționale și, respectiv, Ministerul de Interne. | ||
Art. II. - Pentru cadrele militare, militarii în | |||
termen, elevii școlilor militare sau ai unor instituții | Art. III. - Sumele plătite în plus până la data intrării în vigoare a prezentului decret-lege, ca urmare a nerespectării prevederilor abrogate sau modificate prin acest act normativ, nu vor mai fi recuperate. | ||
militare de | |||
sau parțial capacitatea de muncă și urmașii celor care | Art. IV. - În aplicarea prevederilor prezentului decret-lege, Ministerul Apărării Naționale, respectiv Ministerul de Interne pot elabora instrucțiunile necesare. | ||
au decedat ca urmare a participării la lupta pentru | |||
victoria revoluției, cuantumul pensiei nu poate fi mai | Art. V. - Se autoriză Ministerul Finanțelor ca, pe baza documentațiilor prezentate de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne pentru aplicarea prezentului decret-lege, să modifice corespunzător indicatorii financiari prevăzuți pe anul 1990. | ||
mic decât pensiile stabilite în cadrul asigurărilor sociale | |||
de stat. | Art. VI. - Orice dispoziții contrare prezentului decret-lege se abrogă. | ||
Stabilirea și plata pensiilor se fac de către Ministerul | |||
Apărării Naționale și | Art. VII. - Prezentul decret-lege se aplică începând cu data de 1 martie 1990. | ||
Art. III. - Sumele plătite în plus până la data | |||
a nerespectării prevederilor abrogate sau modificate | {{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|8 februarie 1990|71}} | ||
prin acest act normativ, nu vor mai fi recuperate. | |||
Art. IV. - | === Decret-lege privind abrogarea articolului 2 din Decretul nr. 415 din 30 decembrie 1980 === | ||
decret-lege, Ministerul Apărării Naționale, respectiv | |||
Ministerul de Interne pot elabora instrucțiunile | În scopul eliminării din legislația României a unui act normativ emis de vechiul regim referitor la stabilirea și acordarea indemnizațiilor în valută pentru întreținerea soției și a copiilor personalului trimis în | ||
necesare. | |||
Art. V. - Se | |||
baza documentațiilor prezentate de Ministerul Apărării | |||
Naționale și Ministerul de Interne pentru aplicarea | |||
Art. VI. - Orice dispoziții contrare prezentului | |||
decret-lege se | |||
Art. VII. - Prezentul decret-lege se aplică începând | |||
cu data de 1 martie 1990. | |||
București | |||
privind abrogarea articolului 2 din Decretul nr. 415 | |||
din 30 decembrie 1980 | |||
În scopul eliminării din legislația României a unui act normativ | |||
emis de vechiul regim referitor la stabilirea și acordarea indemnizațiilor | |||
în | |||
misiune permanentă în străinătate, | misiune permanentă în străinătate, | ||
'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | '''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | ||
Articol unic. - Este și rămâne abrogat articolul 2 din Decretul nr. 415 din 30 decembrie 1980 privind stabilirea și acordarea indemnizațiilor în valută pentru întreținerea soției și a copiilor personalului trimis în misiune permanentă în străinătate. | |||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|8 februarie 1990|72}} | |||
pentru modificarea articolului 4 litera a) din Decretul-lege | |||
nr. 8/1990 privind organizarea și funcționarea organelor locale | === Decret-lege pentru modificarea articolului 4 litera a) din Decretul-lege nr. 8/1990 privind organizarea și funcționarea organelor locale ale administrației de stat === | ||
ale administrației de stat | |||
'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | '''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | ||
Articol unic. - Articolul 4 litera a) din Decretul-lege nr. 8/1990 privind organizarea și funcționarea organelor locale ale administrației de stat se modifică și va avea următorul cuprins: | |||
privind regimul | „a) La municipiul București: 1 primar, 3 viceprimari, 1 secretar și 8 membri.” | ||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|8 februarie 1990|73}} | |||
== Decrete == | |||
=== Decret privind înființarea Comisiei Naționale de Informatică === | |||
'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | |||
Art. 1. - Pe data prezentului decret se înființează, în subordinea guvernului, Comisia Națională de Informatică. | |||
Art. 2. - Comisia Națională de Informatică se înființează prin preluarea activității de informatică de la Ministerul Industriei Electrotehnicii, al Electronicii și Informaticii, care își schimbă denumirea în Ministerul Industriei Electrotehnice și Electronice. | |||
Art. 3. - Unitățile prevăzute în anexa la prezentul decret trec în subordinea directă a Comisiei Naționale de Informatică. | |||
Art. 4. - Comisia Națională de Informatică funcționează ca organism interministerial, din al cărui consiliu de conducere fac parte și reprezentanți ai unor ministere și organe centrale, la nivel de adjuncți ai miniștrilor, precum și cadre de specialitate din unități productive, de cercetare-proiectare, instituții de învățământ și din unități de informatică. | |||
Art. 5. - Popescu Damian se numește în funcția de președinte al Comisiei Naționale de Informatică, cu grad de ministru secretar de stat. | |||
Art. 6. - Comisia Națională de Informatică, împreună cu Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, va prezenta la guvern, în termen de 15 zile, propuneri privind structura sa organizatorică. | |||
Art. 7. - Decretul nr. 25/1989 și Hotărârea guvernului nr. 27/1990 se modifică corespunzător prevederilor prezentului decret. | |||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|8 februarie 1990|105}} | |||
==== Anexă ==== | |||
'''Unitățile care trec în subordinea directă a Comisiei Naționale de Informatică''' | |||
# Centrele teritoriale de calcul electronic din subordinea fostelor consilii populare județene (în afara oficiilor de calcul din componența fostelor consilii populare județene și a cabinetelor de organizare). | |||
# Institutul de cercetări pentru informatică. | |||
=== Decret privind regimul timbrelor în România === | |||
'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | '''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | ||
Art. 1. - Punerea și retragerea din circulație a timbrelor poștale se fac de către Ministerul Poștelor și | |||
Art. 1. - Punerea și retragerea din circulație a timbrelor poștale se fac de către Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. | |||
Art. 2. - Activitatea de tipărire a timbrelor poștale, | |||
fiscale și a efectelor poștale cu timbru imprimat trece | Art. 2. - Activitatea de tipărire a timbrelor poștale, fiscale și a efectelor poștale cu timbru imprimat trece de la Banca Națională a României la Ministerul Culturii. | ||
Culturii. | Activitatea prevăzută la alin. 1 se organizează în cadrul Fabricii de timbre, prin preluarea de la Imprimeria Băncii Naționale a secției specializate trecute la aceasta potrivit Decretului nr. 42/1985. Gradul de organizare și numărul de personal de administrație al Fabricii de timbre se stabilesc de Ministerul Culturii și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale în conformitate cu prevederile legale în vigoare. | ||
Activitatea prevăzută la alin. 1 se organizează în cadrul Fabricii de timbre, prin preluarea de la Imprimeria Băncii Naționale a secției specializate trecute la | |||
aceasta potrivit Decretului nr. 42/1985. Gradul de organizare și numărul de personal de administrație al Fabricii de timbre se stabilesc de Ministerul Culturii și | Imobilul și celelalte mijloace fixe aferente activității care se predă trec din administrarea Imprimeriei Băncii Naționale a României în administrarea Fabricii de timbre. | ||
Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale în | |||
cu prevederile legale în vigoare. | Art. 3. - Tezaurul național de timbre al României din cadrul Băncii Naționale se desființează, iar activitatea acestuia se preia de Conservatorul de timbre care trece de la Banca Națională a României la Oficiul special pentru editarea timbrelor și controlul mandatelor din subordinea Ministerului Poștelor și Telecomunicațiilor. | ||
Imobilul și celelalte mijloace fixe aferente activității | |||
care se predă trec din administrarea | Art. 4. - Activul și pasivul stabilite pe baza bilanțului contabil încheiat la 31 decembrie 1989, împreună cu indicatorii economico-financiari și cu contractele încheiate aferente activității preluate de la Imprimeria Băncii Naționale și, respectiv, de la Banca Națională a României, trec la Ministerul Culturii și respectiv la Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. | ||
Naționale a României în administrarea Fabricii de timbre. | |||
Art. 3. - Tezaurul național de timbre al României | Art. 5. - Personalul muncitor care trece de la Banca Națională a României la Ministerul Culturii și respectiv la Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor se consideră transferat în interesul serviciului. | ||
din cadrul Băncii Naționale se desființează, iar activitatea acestuia se preia de Conservatorul de timbre care | |||
trece de la Banca Națională a României la Oficiul | Art. 6. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economico-financiari ai Băncii Naționale a României, Ministerului Poștelor și telecomunicațiilor și Ministerului Culturii, ca urmare a aplicării prezentului decret. | ||
din subordinea Ministerului Poștelor și | Art. 7. - În termen de 30 de zile de la data prezentului decret, Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor va prezenta guvernului propuneri privind valorificarea timbrelor și organizarea Comisiei filatelice. | ||
Art. 4. - Activul și pasivul stabilite | Art. 8. - Prevederile prezentului decret se aplică de la data de 1 ianuarie 1990. | ||
cu indicatorii | |||
Băncii Naționale și, respectiv, de la Banca Națională | |||
a României, trec la Ministerul Culturii și respectiv la | |||
Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. | |||
Art. 5. - Personalul muncitor care trece de la Banca | |||
la Ministerul Poștelor și | |||
transferat în interesul serviciului. | |||
Art. 6 | |||
prezentului decret. | |||
Art. 7. - În termen de 30 de zile de la data prezentului decret, Ministerul Poștelor și | |||
timbrelor și organizarea Comisiei | |||
de la data de 1 ianuarie 1990. | |||
Pe aceeași dată, Decretul nr. 42/1985 se abrogă. | Pe aceeași dată, Decretul nr. 42/1985 se abrogă. | ||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|8 februarie 1990|106}} | |||
București | === Decret privind acordarea gradului de general-maior unor colonei din cadrul Curții Supreme de Justiție și Procuraturii Generale === | ||
privind acordarea gradului de general-maior unor colonei | |||
din cadrul Curții Supreme de Justiție și Procuraturii Generale | |||
'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | '''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | ||
Articol unic. - Se acordă gradul de general-maior următorilor: | Articol unic. - Se acordă gradul de general-maior următorilor: | ||
* colonelului Cruceru Nicolae Nicolae | * colonelului Cruceru Nicolae Nicolae | ||
* colonelului Sitaru Nicolae Valeriu | * colonelului Sitaru Nicolae Valeriu | ||
* colonelului Dan Ioan Ioan, | * colonelului Dan Ioan Ioan. | ||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|8 februarie 1990|107}} | |||
București | === Decret privind redarea gradului de general-maior unor persoane === | ||
'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | |||
Articol unic. - Prevederile decretelor nr. 277 și 278 din 4 iunie 1970, prin care generalului-maior Suciu Vasile Cornel și generalului-maior în rezervă Kostyal Ștefan Ștefan li s-a retras gradul și au fost trecuți | |||
în evidența rezerviștilor cu gradul de soldat, se abrogă. | |||
Pe aceeași dată, celor în cauză li se redă gradul de general-maior și se trec în evidența cadrelor militare în rezervă cu aceste grade. | |||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|8 februarie 1990|108}} | |||
=== Decret privind numirea unui ministru secretar de stat === | |||
'''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | '''Consiliul Frontului Salvării Naționale''' decretează: | ||
Articol unic. - Moțiu Adrian Ovidiu se numește în funcția de ministru secretar de stat în Guvernul României. | |||
{{SemnPcfsn|Ion Iliescu|București|8 februarie 1990|109}} | |||