Monitorul Oficial 24/1990
Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.
Monitorul Oficial al României
Anul II, Nr. issue::0024 - Vineri, 9 februarie year::1990
Decrete-lege
Decret-lege pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului
În vederea înlăturării unor inechități în salarizarea personalului, în acordarea sporurilor și încadrarea în grupe de muncă,
Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:
Art. 1. - Se abrogă prevederile Legii nr. 1/1986 și Decretului nr. 161/1986. Formele de salarizare ce se aplică în toate ramurile de activități economice și sociale sunt cele prevăzute la cap. II lit. A din Legea nr. 57/1974, cu modificările aduse prin Decretul-lege nr. 35/1990.
În funcție de natura activității, în unele ramuri sau întreprinderi se pot aplica forme de salarizare specifice, la propunerea ministerelor, cu acordul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale.
Stabilirea formelor de salarizare ce se aplică la fiecare loc de muncă este de competența consiliilor de administrație. În cazul unităților care nu au consiliu de administrație această competență revine conducerii administrative a acestora. Prevederile art. 14 din Legea nr. 57/1974 se abrogă.
În situația în care, datorită unor dificultăți în asigurarea bazei tehnico-materiale sau a altor cauze, muncitorii din activitatea de bază realizează salarii în acord mai mici decât salariul tarifar, personalul salarizat în regie, tehnic-productiv, din conducerea unității și din compartimentele funcționale, precum și muncitorii care deservesc nemijlocit lucrători salarizați în acord, ale căror realizări sunt condiționate de felul cum sunt deserviți, vor primi salariul tarifar cel mult în aceeași proporție în care acesta a fost realizat, în medie, de către muncitorii din activitatea de bază din cadrul subunităților în care lucrează sau le deservesc, ori, după caz, pe întreaga întreprindere.
La stabilirea proporției medii se iau în considerare și timpul, precum și sumele plătite pentru perioadele de întrerupere a activității, potrivit Codului muncii și Decretului-lege nr. 25/1990.
Art. 2. - Personalul de la locurile de muncă și activitățile care, potrivit reglementărilor existente până în anul 1969 și după aceea, erau prevăzute să fie încadrate în grupele I sau II de muncă beneficiază de acest drept pe întreaga perioadă cât au lucrat la locurile de muncă și activitățile respective.
Locurile de muncă și activitățile care se încadrează în grupele I și II de muncă, potrivit prevederilor prezentului articol, vor fi precizate, la propunerea ministerelor, de Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția Muncii, în termen de 30 de zile de la data emiterii prezentului decret-lege.
Art. 3. - Personalul de la locurile de muncă la care există condiții deosebite beneficiază de încadrarea în grupe de muncă, precum și de sporuri la salarii, potrivit prevederilor art. 2 al prezentului decret-lege și ale art. 4 din Decretul-lege nr. 35/1990, chiar dacă în documentația de investiții nu s-a prevăzut acordarea acestor drepturi.
Art. 4. - Muncitorii și maiștrii din industria poligrafică, care lucrează la tipărirea presei cotidiene, în condiții grele de muncă, vor beneficia de salarii tarifare mai mari cu până la 20%. Acordarea acestor salarii tarifare mai mari nu exclude plata sporului pentru condiții deosebite de muncă, prevăzut de lege.
Stabilirea categoriilor de personal și a procentului de majorare a salariului tarifar se fac de către Ministerul Culturii, cu avizul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale.
Art. 5. - Șoferii încadrați în categoriile 2, 1 și specială, care execută în procesul de exploatare și lucrări de întreținere și reparare a autovehiculelor, conform prevederilor indicatoarelor tarifare de calificare, vor primi și diferența dintre salariul tarifar al categoriei și treptei în care sunt încadrați și salariul cu care sunt tarifate lucrările, în raport cu timpul lucrat în acord.
Art. 6. - În situații cu totul deosebite, pentru unele unități, Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale împreună cu Ministerul Finanțelor pot aproba, la propunerea ministerelor și a primăriilor județene, efectuarea de ore suplimentare peste plafonul de 120 ore anual, fără însă a se depăși 360 ore anual. Orele suplimentare efectuate se compensează cu timp liber corespunzător sau se plătesc potrivit prevederilor Codului muncii.
Art. 7. - Prevederile art. 19 alin. 3 din Legea nr. 57/1974 se modifică în sensul că, în cazuri deosebite, pentru lucrări de mare tehnicitate și complexitate se poate aproba de către Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, la propunerea ministerelor, încadrarea ca muncitori specialiști, în limita a cel mult 2% din numărul muncitorilor calificați.
Art. 8. - La ministerele în cadrul cărora nu sunt organizate centrale industriale, fondul de premiere pentru realizări deosebite, prevăzut la art. 60 alin. 1 din Legea nr. 57/1974, se constituie pe baza unei cote de până la 0,1% din fondul de salarii planificat.
Din fondul de premiere constituit la ministere poate fi stimulat și personalul din aparatul propriu al acestora care are realizări deosebite în activitate.
Art. 9. - Prevederile art. 68 alin. 2 din Legea nr. 57/1974 se modifică, în sensul că personalul care lucrează la locuri cu condiții grele de muncă poate beneficia de un salariu tarifar mai mare cu până la 15%.
Art. 10. - Se abrogă prevederile art. 3 alin. 2, precum și anexa nr. 4 la Decretul nr. 100/1979, urmând ca unitățile și subunitățile ai căror muncitori calificați sunt salarizați pe rețeaua tarifară „Construcții de aeronave și motoare de aeronave”, precum și modul de diferențiere a sporului de care beneficiază restul personalului civil în baza anexei nr. IV a Legii nr. 57/1974, să fie stabilite cu acordul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale.
Art. 11. - Categoriile de personal care prin natura muncii lucrează peste programul normal de lucru și procentul cu care se majorează salariul tarifar, potrivit art. 71 alin. 4 din Legea nr. 57/1974, vor fi reanalizate și actualizate în termen de 30 de zile de la data emiterii prezentului decret-lege, de către Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, la propunerea ministerelor și celorlalte organe centrale.
Prevederile art. 11 și ale anexei nr. 10 la Decretul nr. 100/1979 se abrogă.
Art. 12. - Sporul pentru vechimea neîntreruptă în aceeași unitate se calculează în întreaga economie la salariul tarifar corespunzător categoriei și treptei, respectiv clasei de salarizare, în care este încadrată fiecare persoană, aferent timpului lucrat în program normal de lucru.
Pentru personalul din învățământ și cel din unitățile sanitare, sporul de vechime se calculează și la indemnizațiile care, potrivit legii, fac parte din salariul tarifar.
Art. 13. - Reținerile efectuate de la data începerii lucrărilor în activitatea de construcții-montaj, foraj, lucrări geologice, proiectare-cercetare se restituie integral, potrivit art. 2 din Decretul-lege nr. 35/1990, pentru toate lucrările efectiv executate, în conformitate cu bilanțul contabil încheiat la 31 decembrie 1989.
Art. 14. - În aplicarea prevederilor prezentului decret-lege, Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale poate elabora instrucțiunile necesare.
Art. 15. - Prevederile prezentului decret-lege intră în vigoare de la data de 1 februarie 1990.
Decret-lege privind modificarea și completarea unor reglementări referitoare la pensii, asigurări sociale și ocrotiri sociale
Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:
Art. I. - Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială se modifică și se completează după cum urmează:
1. Alineatul 4 al articolului 14 va avea următorul cuprins:
„(4) Pentru persoanele cu vechime integrală în muncă care au lucrat mai puțin de 20 ani în grupa I ori mai puțin de 25 ani în grupa a II-a, vârstele de pensionare arătate la alin. 2 și 3 se reduc cu câte:
a) 6 luni pentru fiecare an efectiv lucrat în grupa I;
b) 3 luni pentru fiecare an efectiv lucrat în grupa a II-a.”
2. După alineatul 4 al articolului 14 se introduce un nou alineat (5), cu următorul cuprins:
„(5) Vârstele de pensionare se reduc numai cu ani întregi, fără a putea fi mai mici de 50 ani.”
3. Articolul 23 va avea următorul cuprins:
„Art. 23. - (1) Persoanele care datorită unor accidente de muncă, unor boli profesionale sau tuberculozei și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă primesc pensie, indiferent de vechimea în muncă, pe timpul cât durează invaliditatea. Se asimilează cu accidentul de muncă și cel survenit în timpul deplasării la și de la locul de muncă în perioada și pe traseul normal necesar deplasării.
(2) Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor boli obișnuite au dreptul la pensie numai dacă dovedesc vechimea în muncă minimă arătată la art. 381.
(3) Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obștești, precum și elevii, ucenicii și studenții, în timpul efectuării practicii profesionale, beneficiază de aceleași drepturi în raport de cauza invalidității.”
4. Partea introductivă la alineatul 1 al articolului 25 va avea următorul cuprins:
„Pensia de invaliditate de gradul I se stabilește în raport cu vechimea în muncă, în procente din retribuția tarifară, diferențiate pe tranșe de salariu și grupe de muncă, astfel:”
5. Alineatul 3 al articolului 25 va avea următorul cuprins:
„(3) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de 60% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.”
6. Alineatul 5 al articolului 25 va avea următorul cuprins:
„(5) Pensionarii de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cât sunt angajați atât pensia, cât și salariul realizat din munca efectiv prestată, până la nivelul salariului tarifar de încadrare avut la data invalidării, actualizat potrivit majorărilor legale. Pentru pensionarii de invaliditate de gradul III care se încadrează la unități din sectoare pentru care nu este stabilit prin lege salariu tarifar de încadrare, pensia și veniturile din muncă, astfel realizate, nu pot depăși salariul tarifar de încadrare avut la data invalidării, actualizat potrivit majorărilor legale.”
7. Articolul 35 va avea următorul cuprins:
„Art. 35. - Salariații care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă din cauza unor accidente produse în afara procesului de muncă beneficiază de pensie de invaliditate.”
8. Alineatul 1 al articolului 36 va avea următorul cuprins:
„(1) Pensia se stabilește în procente din salariul tarifar, diferențiate pe tranșe de salarii și ani de vechime în muncă. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabilește după cum urmează:
| Salariul tarifar -lei- |
Pensia în procente din salariul tarif. până la 15 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- | Pensia în procente din salariul tarif. ptr. 30 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- |
|---|---|---|---|---|
| până la 1.200 | 40 | - | 70 | - |
| 1.201 - 1.600 | 35 | 480 | 65 | 840 |
| 1.601 - 2.000 | 33 | 560 | 60 | 1.040 |
| 2.001 - 2.500 | 31 | 650 | 57 | 1.200 |
| 2.501 - 3.000 | 30 | 775 | 55 | 1.425 |
| 3.001 - 3.500 | 29 | 900 | 53 | 1.650 |
| 3.501 - 4.000 | 28 | 1.015 | 51 | 1.855 |
| peste 4.000 | 27 | 1.120 | 49 | 2.040 |
9. Alineatul 2 al articolului 36 va avea următorul cuprins:
„(2) Pentru vechimile de până la 30 ani, pensia se calculează proporțional cu numărul anilor lucrați.”
10. Alineatul 5 al articolului 36 va avea următorul cuprins:
„(5) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de 60% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.”
11. Alineatul 6 al articolului 36 va avea următorul cuprins:
„(6) Pensionarii de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cât sunt angajați drepturile prevăzute la art. 25 alin. 5.”
12. După articolul 38 se introduce articolul 381 cu următorul cuprins:
„Art. 381. - Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obișnuite, precum și cei accidentați în afara procesului de muncă, au dreptul la pensie de invaliditate numai dacă au vechimea în muncă, în raport cu vârsta, arătată în tabelul următor:
| Vârsta la data ivirii invalidității | Vechimea minimă în muncă (ani) | ||
|---|---|---|---|
| bărbați | femei | angajați după absolvirea studiilor superioare | |
| până la 20 ani | 1 | 1 | - |
| de la 20 ani la 22 ani | 2 | 1 | - |
| de la 22 ani la 25 ani | 3 | 2 | 1 |
| de la 25 ani la 30 ani | 6 | 4 | 3 |
| de la 30 ani la 35 ani | 9 | 6 | 4 |
| de la 35 ani la 40 ani | 12 | 9 | 7 |
| de la 40 ani la 45 ani | 14 | 11 | 9 |
| de la 45 ani la 50 ani | 16 | 13 | 11 |
| de la 50 ani la 55 ani | 18 | 15 | 13 |
| de la 55 ani la 60 ani | 20 | 16 | 15 |
| peste 60 ani | 22 | 17 | 17 |
13. Articolul 40 va avea următorul cuprins:
„Art. 40. - Copiii au drept la pensie de urmaș:
a) până la vârsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 25 ani;
b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate, de orice grad, înainte de împlinirea vârstelor arătate la lit. a), pe toată durata invalidități.”
14. Alineatul 2 al articolului 46 va avea următorul cuprins:
„(2) Dacă numărul beneficiarilor pensiei de urmaș se modifică, pensia se recalculează potrivit art. 44 alin. 2.”
15. Articolul 51 va avea următorul cuprins:
„Art. 51. - (1) Pentru salariați, pensiile se plătesc de la data desfacerii contractului de muncă sau, după caz, a încetării plății indemnizației de asigurări sociale.
(2) Pentru cei care la data solicitării nu erau încadrați în muncă, pensiile se plătesc din prima zi a lunii următoare înregistrării cererii cu toate actele necesare stabilirii dreptului.
(3) Unitatea nu poate dispune încetarea contractului de muncă pentru motivul pensionării decât după primirea deciziei de pensie.”
16. După articolul 62 se introduc articolele 621 și 622, care vor avea următorul cuprins:
„Art. 621. - (1) Pensionarii pentru limită de vârstă care și-au continuat activitatea pot cere recalcularea pensiei de asigurări sociale prin adăugarea timpului lucrat după pensionare. Recalcularea se face avându-se în vedere baza de calcul folosită la stabilirea inițială a pensiei.
(2) Pensionarii care au lucrat după stabilirea pensiei pentru limita de vârstă o perioadă de cel puțin 5 ani pot cere recalcularea pensiei folosind ca bază de calcul, potrivit prevederilor art. 10 și 21, fie salariul avut în vedere la stabilirea inițială a pensiei, fie salariile realizate în ultimii 5 ani de activitate.
(3) Recalcularea se poate face o singură dată, la încetarea activității.
(4) De recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute în alineatele 1, 2 și 3, beneficiază și cei pensionați potrivit unor reglementări anterioare, cărora li s-au mai recalculat pensiile în conformitate cu acele reglementări.
(5) Pensionarii de invaliditate de gradul III care rămân sau se reangajează după pensionare au dreptul să li se recalculeze pensia ori de câte ori au realizat o vechime în muncă de cel puțin 5 ani. Baza de calcul a pensiei astfel recalculate este cea avută în vedere la stabilirea inițială a pensiei sau - dacă este mai avantajoasă - media salariului și a sporului pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate realizată în ultimii 5 ani de activitate.
(6) Recalcularea pensiei poate fi cerută și de către urmași.
Art. 622. - Pensiile de invaliditate de gradul III stabilite după intrarea în vigoare a Legii nr. 3/1977, existente la data de 28 februarie 1990, vor fi calculate în conformitate cu prevederile art. 25 alin. 3.”
Art. II. - Decretul nr. 245/1977 privind pensiile I.O.V.R. se modifică și se completează după cum urmează:
1. Alineatul 2 al articolului 4 va avea următorul cuprins:
„(2) Invalizii și accidentații de război, indiferent de gradul de invaliditate, își păstrează, la încetarea activității, dreptul la pensie I.O.V.R. și dacă, potrivit legii, li se cuvine și o altă pensie pentru activitatea prestată după ce au devenit invalizi.”
2. Articolul 6 se completează cu un nou alineat având următorul cuprins:
„(2) Nevăzătorii pot cumula pensia cu salariul, pe timpul cât lucrează.”
Art. III. - Articolul 196 din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii, nr. 57/1974, se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 196. - Sporul pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate și sporul pentru muncă în condiții deosebite se iau în calculul indemnizațiilor care se acordă în cadrul asigurărilor sociale de stat.”
Art. IV. - Articolul 5 din Decretul nr. 247/1977 privind stabilirea tarifelor pentru stațiunile balneoclimaterice se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 5. - Sumele suplimentare rezultate din modificările tarifelor stabilite potrivit prezentului decret se suportă de persoanele care beneficiază de bilete de odihnă și cură balneară. Sunt scutiți de plata acestor sume pensionarii I.O.V.R. neangajați, beneficiarii de ajutor social, precum și pensionarii de asigurări sociale de stat și pensionarii militari cu pensii până la 1.100 lei lunar, inclusiv.”
Art. V. - Articolul 18 alineatele 1 și 2 din H.C.M. nr. 880/1965 privind acordarea de ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Salariații au dreptul la un ajutor în cuantum de 1.500 lei în cazul decesului unui membru de familie pe care îl întrețin.
La decesul salariatului, se acordă membrilor de familie ai acestuia sau persoanelor din afara familiei care au suportat cheltuielile ocazionate de deces un ajutor în cuantum de 2.000 lei.”
Art. VI. - Decretul nr. 410/1985 privind alocația de stat pentru copii și indemnizația pentru copii, ajutoarele ce se acordă mamelor cu mai mulți copii și soțiilor de militari în termen, precum și indemnizația de naștere, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Alineatul 1 al articolului 2 va avea următorul cuprins:
„Alocația de stat pentru copii se acordă lunar, în cuantumuri diferențiate, în raport cu numărul copiilor aflați în întreținerea familiei și cu veniturile beneficiarului alocației, indiferent de mediul, urban sau rural, în care acesta domiciliază.”
2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
„Art. 3. - Cuantumurile, precum și plafoanele de venituri și numărul copiilor în raport de care se stabilește alocația de stat pentru copii, sunt următoarele:
| Plafoane de venituri lunare - lei | |||
|---|---|---|---|
| până la 2.500 | 2.501 - 3.350 | 3.351 - 4.450 | |
| pentru primul copil | 310 | 260 | 230 |
| pentru al doilea copil | 360 | 300 | 270 |
| pentru al treilea copil | 440 | 350 | 300 |
| pentru al patrulea copil și următorii, câte | 510 | 410 | 350 |
3. Alineatele 1 și 2 ale articolului 4 se abrogă.
4. Alineatul 3 al articolului 4 va avea următorul cuprins:
„- Cuantumul alocației de stat pentru copii se modifică ori de câte ori se schimbă numărul copiilor, veniturile beneficiarului, precum și celelalte condiții în raport cu care se acordă alocația.”
5. Alineatul 2 al articolului 7 se abrogă.
6. Alineatul 3 al articolului 7 va avea următorul cuprins:
„(3) - Pentru persoanele cărora li s-a desfăcut contractul de muncă pentru motive imputabile lor, alocația se acordă numai după 3 luni de la data reangajării cu contract de muncă încheiat pe durată nedeterminată.”
7. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
„Art. 12. - Persoanele care au avut mai mult de 12 zile absențe nemotivate de la începutul anului calendaristic nu primesc alocația de stat în luna în care intervine o nouă absență nemotivată.”
Art. VII. - Articolul 12 din H.C.M. nr. 454/1957 privind asistența bătrânilor pensionari și nepensionari se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 12. - (1) Invalizii a căror infirmitate a fost cauzată de participarea la Revoluția din decembrie 1989, precum și invalizii cu un venit mediu lunar pe o persoană în întreținere mai mic de 1.000 lei, beneficiază gratuit de proteze, orteze, aparate ortopedice, mijloace și dispozitive de mers.
(2) În cazuri excepționale și bine justificate, Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și organele locale ale administrației de stat vor putea acorda următoarele ajutoare:
a) ajutoare bănești trimestriale în sumă de până la 1.500 lei persoanelor incapabile de muncă fără venituri proprii și ai căror susținători legali au un venit mediu lunar pentru fiecare persoană aflată în întreținere mai mic de 1.000 lei;
b) ajutoare de înmormântare în sumă de 1.500 lei în caz de deces al persoanelor prevăzute la lit. a).
(3) Fondurile necesare pentru acțiunile prevăzute la alin. 1 și 2 vor fi prevăzute în bugetele Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale și ale organelor locale ale administrației de stat.”
Art. VIII. - Articolul 1 din H.C.M. nr. 821/1970 pentru stabilirea unor măsuri în aplicarea Legii nr. 3/1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 1. - Alocația de întreținere pentru minorii aflați în plasament familial sau încredințați unei familii ori persoane se stabilește la 1.000 lei lunar.”
Art. IX. - Articolul 1 alineatul 3 din Decretul nr. 253/1971 privind contribuția de întreținere în unele instituții de ocrotire se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Persoanele internate care au venituri proprii datorează plata unei contribuții lunare, în raport cu aceste venituri. Dacă cei internați nu au venituri sau acestea nu sunt suficiente pentru acoperirea costului întreținerii, contribuția se datorează, integral sau parțial, după caz, de către soții, copiii sau părinții lor, potrivit cu posibilitățile lor de plată. Sunt scutiți de plata contribuției de întreținere susținătorii legali ai persoanelor internate în cămine-atelier și cămine pentru bolnavi neuropsihici.”
Art. X. - Invalizii încadrați în gradul I de invaliditate a căror infirmitate a fost cauzată de participarea la Revoluția din decembrie 1989 beneficiază de drepturile prevăzute de H.C.M. nr. 1060/1968 și H.C.M. nr. 2466/1969 privind acordarea unor gratuități pentru transportul invalizilor și accidentaților de război încadrați în gradul I de invaliditate sau mari mutilați, precum și însoțitorilor acestora.
Art. XI. - Sumele plătite în plus până la data intrării în vigoare a prezentului decret-lege, ca urmare a nerespectării prevederilor abrogate sau modificate prin acest act normativ, nu vor mai fi recuperate.
Art. XII. - În aplicarea prevederilor prezentului decret-lege, Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale poate elabora instrucțiunile necesare.
Art. XIII. - Se autorizează[1] Ministerul Finanțelor ca, pe baza documentațiilor prezentate de titularii de plan, pentru aplicarea prezentului decret-lege să modifice corespunzător indicatorii financiari prevăzuți pe anul 1990.
Art. XIV. - Orice dispoziții contrare prezentului decret-lege se abrogă.
Art. XV. - Prezentul decret-lege se aplică începând cu data de 1 martie 1990.
Decret-lege pentru modificarea și completarea Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat
Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:
Art. I. - Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolul 18 alineatul 1 litera a) va avea următorul cuprins:
„a) a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost elev de școală militară sau al unei instituții militare de învățământ superior, a fost concentrată, mobilizată sau în prizonierat. Acest timp se ia în calcul la stabilirea vechimii în muncă și în cadrul celorlalte sectoare cu sisteme proprii de pensionare;”
2. Articolul 21 va avea următorul cuprins:
„Art. 21. - (1) Persoanele care datorită unor accidente în serviciu ori unor boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare sau tuberculozei și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă primesc pensie, indiferent de vechimea în serviciu, pe timpul cât durează invaliditatea. Se asimilează cu accidentul în serviciu și cel survenit în timpul deplasării la și de la locul de muncă în perioada și pe traseul normal necesar deplasării.
(2) Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli contractate în timpul dar nu din cauza îndeplinirii obligațiunilor militare au dreptul la pensie numai dacă dovedesc vechimea în serviciu minimă arătată la art. 331.”
3. Alineatul 1 al articolului 23 va avea următorul cuprins:
„(1) Pensia de invaliditate de gradul I se stabilește în raport cu vechimea în serviciu, în procente din salariul tarifar diferențiate pe tranșe de salariu și grupe de muncă, astfel:
Pentru grupa I de muncă
| Salariul tarifar -lei- | Pensia în procente din salariul tarifar pentru 5 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- | Pensia în procente din salariul tarifar pentru 15 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- | Pensia în procente din salariul tarifar pentru 30 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- |
|---|---|---|---|---|---|---|
| până la 1.200 | 60 | - | 70 | - | 85 | - |
| 1.201-1.600 | 55 | 720 | 65 | 840 | 80 | 1.020 |
| 1.601-2.000 | 50 | 880 | 60 | 1.040 | 75 | 1.280 |
| 2.001-2.500 | 45 | 1.000 | 55 | 1.200 | 70 | 1.500 |
| 2.501-3.000 | 40 | 1.125 | 50 | 1.375 | 65 | 1.750 |
| 3.001-3.500 | 37 | 1.200 | 47 | 1.500 | 62 | 1.950 |
| 3.501-4.000 | 35 | 1.295 | 45 | 1.645 | 60 | 2.170 |
| peste 4.000 | 33 | 1.400 | 43 | 1.800 | 58 | 2.400 |
Pentru grupa a II-a de muncă
| Salariul tarifar -lei- | Pensia în procente din salariul tarifar pentru 5 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- | Pensia în procente din salariul tarifar pentru 15 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- | Pensia în procente din salariul tarifar pentru 30 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- |
|---|---|---|---|---|---|---|
| până la 1.200 | 55 | - | 65 | - | 80 | - |
| 1.201-1.600 | 50 | 660 | 60 | 780 | 75 | 960 |
| 1.601-2.000 | 45 | 800 | 55 | 960 | 70 | 1.200 |
| 2.001-2.500 | 40 | 900 | 50 | 1.100 | 65 | 1.400 |
| 2.501-3.000 | 37 | 1.000 | 47 | 1.250 | 62 | 1.625 |
| 3.001-3.500 | 35 | 1.110 | 45 | 1.410 | 60 | 1.860 |
| 3.501-4.000 | 33 | 1.225 | 43 | 1.575 | 58 | 2.100 |
| peste 4.000 | 31 | 1.320 | 41 | 1.720 | 56 | 2.320 |
Pentru grupa a III-a de muncă
| Salariul tarifar -lei- | Pensia în procente din salariul tarifar pentru 5 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- | Pensia în procente din salariul tarifar pentru 15 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- | Pensia în procente din salariul tarifar pentru 30 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Până la 1.200 | 50 | 650 | 60 | - | 75 | - |
| 1.201-1.600 | 45 | 660 | 55 | 720 | 70 | 900 |
| 1.601-2.000 | 40 | 700 | 50 | 880 | 65 | 1.120 |
| 2.001-2.500 | 37 | 725 | 47 | 1.000 | 62 | 1.300 |
| 2.501-3.000 | 35 | 800 | 45 | 1.175 | 60 | 1.550 |
| 3.001-3.500 | 33 | 900 | 43 | 1.350 | 58 | 1.800 |
| 3.501-4.000 | 31 | 980 | 41 | 1.505 | 56 | 2.030 |
| peste 4.000 | 29 | 1.040 | 39 | 1.640 | 54 | 2.240 |
4. Alineatul 3 al articolului 23 va avea următorul cuprins:
„(3) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de 60% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.”
5. Alineatul 5 al articolului 23 va avea următorul cuprins:
„(5) Pensionarii de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cât sunt angajați atât pensia, cât și salariul realizat din munca efectiv prestată, până la nivelul salariului tarifar de încadrare avut la data invalidării, actualizat potrivit majorărilor legale. Pentru pensionarii de invaliditate de gradul III care se încadrează la unități din sectoare pentru care nu este stabilit prin lege salariu tarifar de încadrare, pensia și veniturile din muncă astfel realizate nu pot depăși salariul tarifar de încadrare avut la data invalidării, actualizat potrivit majorărilor legale."
6. După articolul 30 se introduce articolul 301 cu următorul cuprins:
„Art. 301. - La împlinirea vârstei de 55 ani bărbații și 52 ani femeile, pensionarii pentru pierderea capacității de muncă sunt trecuți din oficiu în categoria pensionarilor de serviciu pentru activitatea depusă; în aceste cazuri își pot menține drepturile aferente gradului I și II de invaliditate."
7. Articolul 31 va avea următorul cuprins:
„Art. 31. - Militarii din cadrele permanente care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă din cauza unor accidente survenite în afara îndeplinirii obligațiilor militare beneficiază de pensie de invaliditate.”
8. Alineatul 1 al articolului 32 va avea următorul cuprins:
„(1) Pensia se stabilește în procente din salariul tarifar diferențiate pe tranșe de salariu și ani de vechime în serviciu. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabilește după cum urmează:
| Salariul tarifar -lei- | Pensia în procente din salariul tarifar pentru până la 15 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- | Pensia în procente din salariul tarifar pentru până la 30 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei -lei- |
|---|---|---|---|---|
| până la 1.200 | 40 | - | 70 | - |
| 1.201-1.600 | 35 | 480 | 65 | 840 |
| 1.601-2.000 | 33 | 560 | 60 | 1.040 |
| 2.001-2.500 | 31 | 650 | 57 | 1.200 |
| 2.501-3.000 | 30 | 775 | 55 | 1.425 |
| 3.001-3.500 | 29 | 900 | 53 | 1.650 |
| 3.501-4.000 | 28 | 1.015 | 51 | 1.855 |
| peste 4.000 | 27 | 1.120 | 49 | 2.040 |
9. Alineatul 2 al articolului 32 va avea următorul cuprins:
„(2) Pentru vechimile de până la 30 ani, pensia se calculează proporțional cu numărul anilor lucrați.”
10. Alineatul 5 al articolului 32 va avea următorul cuprins:
„(5) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de 60% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.”
11. Alineatul 6 al articolului 32 va avea următorul cuprins:
„(6) Pensionarii de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cât sunt angajați drepturile prevăzute la art. 23 alin. 5.”
12. După articolul 33 se introduce articolul 331 cu următorul cuprins:
„Art. 331. - Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli contractate în timpul dar nu din cauza îndeplinirii obligațiilor militare, precum și cei accidentați în afara îndeplinirii obligațiilor militare, au dreptul la pensie de invaliditate numai dacă au vechimea în muncă, în raport cu vârsta arătată în tabelul următor:
| Vârsta la data ivirii invalidității | Vechimea minimă în serviciu (ani) | ||
|---|---|---|---|
| bărbați | femei | cadre militare după absolvirea studiilor superioare | |
| până la 20 ani | 1 | 1 | - |
| de la 20 ani la 22 ani | 2 | 1 | - |
| de la 22 ani la 25 ani | 3 | 2 | 1 |
| de la 25 ani la 30 ani | 6 | 4 | 3 |
| de la 30 ani la 35 ani | 9 | 6 | 4 |
| de la 35 ani la 40 ani | 12 | 9 | 7 |
| de la 40 ani la 45 ani | 14 | 11 | 9 |
| de la 45 ani la 50 ani | 16 | 13 | 11 |
| de la 50 ani la 55 ani | 18 | 15 | 13 |
| de la 55 ani la 60 ani | 20 | 16 | 15 |
| peste 60 ani | 22 | 17 | 17 |
13. Articolul 35 va avea următorul cuprins:
„Art. 35. - (1) Copiii au drept la pensie de urmaș:
a) până la vârsta de 16 ani sau, dacă continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 25 ani;
b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate, de orice grad, înainte de împlinirea vârstelor arătate la lit. a), pe toată durata invalidității.
(2) Elevilor militari ai instituțiilor de învățământ militare și civile li se acordă pensie de urmaș pe timpul cât urmează astfel de instituții ori până la obținerea primului grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, fără a depăși vârsta de 25 ani.”
14. Alineatul 2 al articolului 42 va avea următorul cuprins:
„(2) Dacă numărul beneficiarilor pensiei de urmaș se modifică, pensia se recalculează potrivit art. 40 alin. 2.”
15. Articolul 43 se abrogă.
16. Alineatul 3 al articolului 45 va avea următorul cuprins:
„(3) Stabilirea pensiei se face prin decizie dată de organul de pensii al Ministerului Apărării Naționale, respectiv al Ministerului de Interne.”
17. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
„Art. 46. - (1) Împotriva deciziilor date de organul de pensii se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale, respectiv al Ministerului de Interne.
(2) Componența nominală a Comisiei de contestații se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale, respectiv ministrului de interne.
(3) Deciziile care nu au fost atacate în termen, precum și deciziile Comisiei de contestații, sunt definitive.”
18. Articolul 47 va avea următorul cuprins:
„Art. 47. - Comisia de contestații este organ de apel și control; în această calitate, comisia judecă și hotărăște asupra cererilor de revizuire a deciziilor date de organul de pensii și urmărește aplicarea corectă a legislației de pensii.”
19. Articolul 50 va avea următorul cuprins:
„Art. 50. - Modul de organizare și funcționare, atribuțiile și răspunderile comisiilor de expertiză medico-militare se stabilesc prin regulament aprobat prin decret.”
20. După articolul 58 se introduc articolele 581 și 582, care vor avea următorul cuprins:
„Art. 581. - (1) Pensionarii de serviciu pentru activitatea depusă, care s-au încadrat în baza unui contract de muncă pot cere recalcularea pensiei prin adăugarea timpului lucrat după pensionare. Recalcularea se face avându-se în vedere baza de calcul folosită la stabilirea inițială a pensiei.
(2) Recalcularea se poate cere o singură dată, la încetarea activității, după împlinirea vârstei prevăzute în Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.
(3) De recalcularea pensiei de serviciu, în condițiile prevăzute la alin. 1 și 2, beneficiază și cei pensionați potrivit unor reglementări anterioare, cărora li s-au mai recalculat pensiile în conformitate cu acele reglementări.
(4) Pensionarii de invaliditate de gradul III care se angajează după pensionare au dreptul să li se recalculeze pensia ori de câte ori au realizat o vechime în muncă de cel puțin 5 ani. Baza de calcul a pensiei astfel recalculate este cea avută în vedere la stabilirea inițială a pensiei.
(5) Recalcularea pensiei poate fi cerută și de către urmași, indiferent de vârsta avută de susținător la data decesului.
Art. 582. - Pensiile de invaliditate de gradul III stabilite după intrarea în vigoare a Decretului nr. 214/1977, existente la data de 28 februarie 1990, vor fi calculate în conformitate cu prevederile art. 23 alin. 3.”
21. Articolul 59 va avea următorul cuprins:
„Art. 59. - (1) Pensionarilor militari rechemați în cadrele permanente li se suspendă plata pensiei.
(2) Cadrele militare rechemate în activitate, care au și calitatea de pensionari, pot opta, pe perioada cât se găsesc în activitate, pentru pensia avută și diferența din salariu până la nivelul salariului lunar corespunzător funcțiilor ce le îndeplinesc.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat.
(4) Pentru timpul servit după rechemarea în cadrele permanente, la pensia avută se adaugă suma corespunzătoare acestei perioade rezultată din aplicarea procentelor prevăzute de lege la baza de calcul a pensiei din perioada rechemării.”
Art. II. - Pentru cadrele militare, militarii în termen, elevii școlilor militare sau ai unor instituții militare de învățământ superior care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și urmașii celor care au decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria revoluției, cuantumul pensiei nu poate fi mai mic decât pensiile stabilite în cadrul asigurărilor sociale de stat.
Stabilirea și plata pensiilor se fac de către Ministerul Apărării Naționale și, respectiv, Ministerul de Interne.
Art. III. - Sumele plătite în plus până la data intrării în vigoare a prezentului decret-lege, ca urmare a nerespectării prevederilor abrogate sau modificate prin acest act normativ, nu vor mai fi recuperate.
Art. IV. - În aplicarea prevederilor prezentului decret-lege, Ministerul Apărării Naționale, respectiv Ministerul de Interne pot elabora instrucțiunile necesare.
Art. V. - Se autorizează[1] Ministerul Finanțelor ca, pe baza documentațiilor prezentate de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne pentru aplicarea prezentului decret-lege, să modifice corespunzător indicatorii financiari prevăzuți pe anul 1990.
Art. VI. - Orice dispoziții contrare prezentului decret-lege se abrogă.
Art. VII. - Prezentul decret-lege se aplică începând cu data de 1 martie 1990.
Decret-lege privind abrogarea articolului 2 din Decretul nr. 415 din 30 decembrie 1980
În scopul eliminării din legislația României a unui act normativ emis de vechiul regim referitor la stabilirea și acordarea indemnizațiilor în valută pentru întreținerea soției și a copiilor personalului trimis în misiune permanentă în străinătate,
Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:
Articol unic. - Este și rămâne abrogat articolul 2 din Decretul nr. 415 din 30 decembrie 1980 privind stabilirea și acordarea indemnizațiilor în valută pentru întreținerea soției și a copiilor personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.
Decret-lege pentru modificarea articolului 4 litera a) din Decretul-lege nr. 8/1990 privind organizarea și funcționarea organelor locale ale administrației de stat
Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:
Articol unic. - Articolul 4 litera a) din Decretul-lege nr. 8/1990 privind organizarea și funcționarea organelor locale ale administrației de stat se modifică și va avea următorul cuprins:
„a) La municipiul București: 1 primar, 3 viceprimari, 1 secretar și 8 membri.”
Decrete
Decret privind înființarea Comisiei Naționale de Informatică
Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:
Art. 1. - Pe data prezentului decret se înființează, în subordinea guvernului, Comisia Națională de Informatică.
Art. 2. - Comisia Națională de Informatică se înființează prin preluarea activității de informatică de la Ministerul Industriei Electrotehnicii, al Electronicii și Informaticii, care își schimbă denumirea în Ministerul Industriei Electrotehnice și Electronice.
Art. 3. - Unitățile prevăzute în anexa la prezentul decret trec în subordinea directă a Comisiei Naționale de Informatică.
Art. 4. - Comisia Națională de Informatică funcționează ca organism interministerial, din al cărui consiliu de conducere fac parte și reprezentanți ai unor ministere și organe centrale, la nivel de adjuncți ai miniștrilor, precum și cadre de specialitate din unități productive, de cercetare-proiectare, instituții de învățământ și din unități de informatică.
Art. 5. - Popescu Damian se numește în funcția de președinte al Comisiei Naționale de Informatică, cu grad de ministru secretar de stat.
Art. 6. - Comisia Națională de Informatică, împreună cu Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, va prezenta la guvern, în termen de 15 zile, propuneri privind structura sa organizatorică.
Art. 7. - Decretul nr. 25/1989 și Hotărârea guvernului nr. 27/1990 se modifică corespunzător prevederilor prezentului decret.
Anexă
Unitățile care trec în subordinea directă a Comisiei Naționale de Informatică
- Centrele teritoriale de calcul electronic din subordinea fostelor consilii populare județene (în afara oficiilor de calcul din componența fostelor consilii populare județene și a cabinetelor de organizare).
- Institutul de cercetări pentru informatică.
Decret privind regimul timbrelor în România
Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:
Art. 1. - Punerea și retragerea din circulație a timbrelor poștale se fac de către Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor.
Art. 2. - Activitatea de tipărire a timbrelor poștale, fiscale și a efectelor poștale cu timbru imprimat trece de la Banca Națională a României la Ministerul Culturii.
Activitatea prevăzută la alin. 1 se organizează în cadrul Fabricii de timbre, prin preluarea de la Imprimeria Băncii Naționale a secției specializate trecute la aceasta potrivit Decretului nr. 42/1985. Gradul de organizare și numărul de personal de administrație al Fabricii de timbre se stabilesc de Ministerul Culturii și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Imobilul și celelalte mijloace fixe aferente activității care se predă trec din administrarea Imprimeriei Băncii Naționale a României în administrarea Fabricii de timbre.
Art. 3. - Tezaurul național de timbre al României din cadrul Băncii Naționale se desființează, iar activitatea acestuia se preia de Conservatorul de timbre care trece de la Banca Națională a României la Oficiul special pentru editarea timbrelor și controlul mandatelor din subordinea Ministerului Poștelor și Telecomunicațiilor.
Art. 4. - Activul și pasivul stabilite pe baza bilanțului contabil încheiat la 31 decembrie 1989, împreună cu indicatorii economico-financiari și cu contractele încheiate aferente activității preluate de la Imprimeria Băncii Naționale și, respectiv, de la Banca Națională a României, trec la Ministerul Culturii și respectiv la Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor.
Art. 5. - Personalul muncitor care trece de la Banca Națională a României la Ministerul Culturii și respectiv la Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor se consideră transferat în interesul serviciului.
Art. 6. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economico-financiari ai Băncii Naționale a României, Ministerului Poștelor și Telecomunicațiilor și Ministerului Culturii, ca urmare a aplicării prezentului decret.
Art. 7. - În termen de 30 de zile de la data prezentului decret, Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor va prezenta guvernului propuneri privind valorificarea timbrelor și organizarea Comisiei filatelice.
Art. 8. - Prevederile prezentului decret se aplică de la data de 1 ianuarie 1990.
Pe aceeași dată, Decretul nr. 42/1985 se abrogă.
Decret privind acordarea gradului de general-maior unor colonei din cadrul Curții Supreme de Justiție și Procuraturii Generale
Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:
Articol unic. - Se acordă gradul de general-maior următorilor:
- colonelului Cruceru Nicolae Nicolae
- colonelului Sitaru Nicolae Valeriu
- colonelului Dan Ioan Ioan.
Decret privind redarea gradului de general-maior unor persoane
Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:
Articol unic. - Prevederile decretelor nr. 277 și 278 din 4 iunie 1970, prin care generalului-maior Suciu Vasile Cornel și generalului-maior în rezervă Kostyal Ștefan Ștefan li s-a retras gradul și au fost trecuți în evidența rezerviștilor cu gradul de soldat, se abrogă.
Pe aceeași dată, celor în cauză li se redă gradul de general-maior și se trec în evidența cadrelor militare în rezervă cu aceste grade.
Decret privind numirea unui ministru secretar de stat
Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:
Articol unic. - Moțiu Adrian Ovidiu se numește în funcția de ministru secretar de stat în Guvernul României.