3.484 de modificări
Monitorul Oficial 247/1994: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Monitorul Oficial 247/1994 (vedeți sursa)
Versiunea de la data 26 noiembrie 2011 12:40
, 26 noiembrie 2011fără descrierea modificării
(Pagină nouă: __FORCETOC__ *1994 0247 = Monitorul Oficial al României = Anul VI, Nr. issue::247 - Partea I - Miercuri, 31 august year::1994 == Ordonanțe a...) |
Fără descriere a modificării |
||
| Linia 217: | Linia 217: | ||
26. În acest context și luând în considerare scăderea programată a volumului plăților restante între întreprinderi, Guvernul a stabilit obiectivele politicii monetare pentru 1994, bazate pe previziuni moderate ale evoluțiilor prețurilor și cererii de bani. În acest scop, programul Guvernului permite o creștere a masei monetare (exprimată în monedă națională) de 54% în primul semestru din anul 1994 și 35% în cel de-al doilea semestru, care este corelată cu scăderea rapidă a nivelului inflației. Programul de credit pentru 1994 este menit a fi compatibil cu această creștere monetară și cu creșterea stabilită pentru rezervele internaționale nete, dar trebuie, de asemenea, să asigure în anul 1994 o creștere corespunzătoare a nivelului real al creditului bancar către sectorul neguvernamental, inclusiv către întreprinderile de stat și private. Activele interne nete ale sistemului bancar sunt proiectate să crească cu aproximativ 54% și 31% în primul și respectiv al doilea semestru al anului 1994. Plafoanele pentru volumul activelor interne nete ale sistemului bancar vor constitui un criteriu de performanță, așa cum se detaliază în anexa nr. V. Datorită schimbărilor majore care afectează în prezent sistemul financiar din România, inclusiv ajustările în ratele dobânzii și în cursul de schimb valutar, este posibil ca cererea de bani să se abată considerabil de la proiecțiile incluse în acest program. în cazul unei evoluții a cererii de bani substanțial diferită de cea anticipată în perioada care se încheie la 30 iunie 1994 (ca și în cazul nerealizării sarcinii indicative pentru plățile restante ale întreprinderilor la finele lunii iunie 1994), Guvernul și B.N.R. se vor consulta cu reprezentanții F.M.I. în vederea reexaminării obiectivelor financiare stabilite pentru al doilea semestru din anul 1994, incluzând propunerea oricăror modificări necesare ale criteriilor de performanță pentru 30 septembrie și 31 decembrie 1994. La data efectuării primelor analize, se vor conveni cu F.M.I. și obiectivele de politică monetară pentru anul 1995, ca și criteriile de performanță privind activele interne nete ale sistemului bancar la 31 martie, 30 iunie și 30 septembrie 1995. | 26. În acest context și luând în considerare scăderea programată a volumului plăților restante între întreprinderi, Guvernul a stabilit obiectivele politicii monetare pentru 1994, bazate pe previziuni moderate ale evoluțiilor prețurilor și cererii de bani. În acest scop, programul Guvernului permite o creștere a masei monetare (exprimată în monedă națională) de 54% în primul semestru din anul 1994 și 35% în cel de-al doilea semestru, care este corelată cu scăderea rapidă a nivelului inflației. Programul de credit pentru 1994 este menit a fi compatibil cu această creștere monetară și cu creșterea stabilită pentru rezervele internaționale nete, dar trebuie, de asemenea, să asigure în anul 1994 o creștere corespunzătoare a nivelului real al creditului bancar către sectorul neguvernamental, inclusiv către întreprinderile de stat și private. Activele interne nete ale sistemului bancar sunt proiectate să crească cu aproximativ 54% și 31% în primul și respectiv al doilea semestru al anului 1994. Plafoanele pentru volumul activelor interne nete ale sistemului bancar vor constitui un criteriu de performanță, așa cum se detaliază în anexa nr. V. Datorită schimbărilor majore care afectează în prezent sistemul financiar din România, inclusiv ajustările în ratele dobânzii și în cursul de schimb valutar, este posibil ca cererea de bani să se abată considerabil de la proiecțiile incluse în acest program. în cazul unei evoluții a cererii de bani substanțial diferită de cea anticipată în perioada care se încheie la 30 iunie 1994 (ca și în cazul nerealizării sarcinii indicative pentru plățile restante ale întreprinderilor la finele lunii iunie 1994), Guvernul și B.N.R. se vor consulta cu reprezentanții F.M.I. în vederea reexaminării obiectivelor financiare stabilite pentru al doilea semestru din anul 1994, incluzând propunerea oricăror modificări necesare ale criteriilor de performanță pentru 30 septembrie și 31 decembrie 1994. La data efectuării primelor analize, se vor conveni cu F.M.I. și obiectivele de politică monetară pentru anul 1995, ca și criteriile de performanță privind activele interne nete ale sistemului bancar la 31 martie, 30 iunie și 30 septembrie 1995. | ||
27. Deși datele privind distribuția creditului bancar sunt nesemnificative, B.N.R. va acorda o atenție deosebită protejării accesului sectorului privat în curs de dezvoltare la credite bancare noi, în special prin aplicarea mai eficientă a măsurilor prudențiale care să evite dirijarea creditului bancar către întreprinderile neviabile. Inițiativele Guvernului și ale F.P.S. de a întări disciplina financiară și restructurarea întreprinderilor vor constitui o completare esențială a acestor politici. În plus, la fiecare analiză a programului, F.M.I. va face o evaluare a progreselor înregistrate în identificarea și supravegherea creșterii creditului către întreprinderile de stat și către sectorul privat. | |||
28. Pentru îndeplinirea obiectivelor politicii monetare în anul 1994, B.N.R. intenționează să continue folosirea, în special, a instrumentelor indirecte de control monetar, limitând injecția de lichiditate netă prin operații de refinanțare la niveluri corespunzătoare obiectivelor sale monetare globale. B.N.R. va stabili, pe durata programului, obiective cantitative pentru baza monetară, ca jaloane pentru politica monetară. Obiectivele până la 31 decembrie 1994 pentru baza monetară au fost discutate cu personalul F.M.I. și corespund programului privind politica. monetară din aranjamentul propus; ele constituie sarcini indicative în cadrul programului financiar (anexa nr. VI). La data efectuării primei analize, sarcinile indicative pentru baza monetară vor fi stabilite pentru restul perioadei acoperite de aranjamentul propus. | |||
29. Reformele prezentate mai sus, în vederea întăririi părții structurale a politicii monetare, au Ca scop facilitarea menținerii controlului strict asupra creșterii bazei monetare, contribuind astfel la creșterea semnificativă a ratelor nominale ale dobânzilor. Acțiunile recente ale B.N.R. în această direcție au inclus reintroducerea licitațiilor de credit în car.e ratele dobânzii determinate pe piață au depășit substanțial rata normală de referință, precum și o creștere semnificativă a ratei creditului „overdraft”, având drept consecință o creștere puternică a ratei medii a dobânzii asupra creditelor B.N.R. în ultimele luni. B.N.R. a extins astfel folosirea licitațiilor de credit, împreună cu aplicarea de dobânzi penalizatoare pentru creditul „overdraft”, reducând utilizarea liniilor sale obișnuite de credit și eliminând practic creditele subvenționate. B.N.R. întărește, în continuare, tehnicile sale de refinanțare prin solicitarea de garanții corespunzătoare pentru fiecare instrument de refinanțare și prin evitarea utilizării excesive a creditului „overdraft” sau a dependenței imprudente a băncilor de acesta, prin fixarea de plafoane pentru accesul fiecărei bănci la această facilitate. În plus, transferarea majorității depozitelor administrației de la băncile comerciale la B.N.R. a limitat accesul băncilor la o finanțare ieftină din această sursă. B.N.R. supraveghează și introduce proceduri stricte de control asupra sumelor în tranzit („float”) din sistemul bancar, prin intermediul penalizărilor financiare asupra sumelor excesive în tranzit ale fiecărei bănci. | |||
30. Acțiunile de întărire a restricțiilor monetare au avut ca rezultat o creștere semnificativă a ratelor dobânzilor la băncile comerciale și la C.E.C. la niveluri real pozitive, deoarece Guvernul și B.N.R. au considerat aceasta ca fiind esențială pentru întărirea încrederii în activele interne și au acordat, în acest scop. stimulente corespunzătoare deponenților interni. Astfel, pe bază anualizată, rata medie a dobânzii de refinanțare a B.N.R. (excluzând creditele „overdraft”) este actualmente de ordinul a 250%, iar ratele la creditele băncilor comerciale sunt în mod obișnuit la nivelul de 150%. Pentru a îmbunătăți eficiența alocării creditelor și a oferi stimulente pentru economii, B.N.R. va asigura o structură flexibilă a ratelor dobânzilor și niveluri ale acestora care să reflecte condițiile pieței. Dacă ratele dobânzilor băncilor comerciale se adaptează prea lent la schimbările intervenite în ratele B.N.R., aceasta va introduce un set de măsuri suplimentare în scopul îmbunătățirii structurii ratelor dobânzii. Asemenea măsuri pot include, între altele, transferul la B.N.R. al depozitelor administrației aflate încă la băncile comerciale, preluarea depunerilor de la C.E.C. și de la alte bănci, emiterea de certificate de depozit B.N.R. cu dobândă aliniată la structura ratei dobânzii B.N.R. în vederea absorbirii lichidității și, dacă este cazul, măsuri administrative cum ar fi limitarea accesului la licitațiile de refinanțare pentru băncile care nu reușesc să-și adapteze ratele dobânzii pentru depuneri. Pentru a facilita evaluarea periodică a evoluției ratelor dobânzilor, B.N.R. a introdus în februarie 1994 un sistem de urmărire sistematică și regulată a ratelor dobânzilor care va cuprinde evoluțiile ratelor reprezentative la depozite și credite din sistemele C.E.C. și bancar. | |||
31. Creșterea substanțială a ratelor nominale ale dobânzilor înregistrată în ultima perioadă a generat profituri importante pentru B.N.R., care se așteaptă să rămână la niveluri mari până când inflația se va reduce substanțial și deci și ratele nominale ale dobânzilor se vor reduce corespunzător. Pentru a sprijini politica de restricții monetare, B.N.R. intenționează să utilizeze o parte a profiturilor sale în scopul creșterii capitalului și rezervelor proprii la niveluri care să-i permită anularea pierderilor substanțiale din reevaluări, înregistrate în cursul ultimilor doi ani. Profitul neutilizat pentru constituirea de rezerve, anularea creanțelor restante față de administrația centrală sau pentru scopurile curente ale B.N.R. va fi transferat la bugetul de stat. | |||
32. Aplicarea efectiva în anul 1994 a controlului monetar indirect, ca și reacția ratelor dobânzilor din sistemul financiar la acțiunea mecanismelor pieței, vor fi ușurate de înființarea piețelor de capital și titlurilor de valoare, în special în ce privește instrumentele negociabile, inclusiv titlurile guvernamentale purtătoare de dobândă la nivelul ratelor pieței. Guvernul a început emiterea acestor titluri în martie 1994 și evoluția acestui program va fi discutată în cadrul primei analize. | |||
33. Guvernul și B N.R. sunt ferm hotărâți să înființeze o piața modernă de capital care să faciliteze finanțarea investițiilor de către agenții economici și sa asigure surse nemonetare pentru finanțarea publică, în anul 1994 va fi aplicat un program care să sprijine dezvoltarea pieței titlurilor de valoare, iar Guvernul și B.N R. vor susține aprobarea unei legi privind înființarea Bursei de valori că o prioritate și punerea sa în funcțiune până la 15 noiembrie 1994, ca un reper structural a cărei realizare va fi evaluată la data efectuării primei analize în cadrul aranjamentului propus. În plus, optimizarea sistemului de plăți și cliring constituie în prezent o prioritate pentru B.N.R. și se așteaptă înregistrarea unui progres substanțial în acest domeniu până la data efectuării primei analize prevăzute de program. Ca un prim pas, B.N.R. va încuraja introducerea de către băncile comerciale a unor noi instrumente de plată care să poată fi onorate cu o întârziere minimă, în vederea accelerării plăților dintre clienții diferitelor bănci. Sub egida B.N.R. va fi înființat un sistem modern de plăți, realizarea acestuia constituind un reper structural la data efectuării celei de-a doua analize prevăzute de program. | |||
34. Guvernul și B.N.R. intenționează, de asemenea, să facă C.E.C.-ul să fie mai receptiv la cerințele forțelor pieței. Guvernul va elabora propuneri detaliate pentru reformarea și restructurarea activități: C.E.C, inclusiv modificări în legislație care sa clarifice rolul C.E.C. în cadrul sistemului bancar. Vor fi întărite stimulentele manageriale și va fi introdus un sistem modernizat de prelucrare a datelor ea bază pentru lărgirea gamei de servicii oferite de C.E.C. în plus, Guvernul și B.N.R. intenționează să asigure, pe durata programului, rate ale dobânzii real pozitive pentru depunerile la termen efectuate la C.E.C, precum și rate ale dobânzii pentru depunerile la vedere mai apropiate de rata inflației decât în trecut. Progresele înregistrate în elaborarea propunerilor pentru reforma structurală a C.E.C. vor fi discutate la data primei analize în cadrul programului, iar progresele în implementarea reformei vor constitui un reper structural la data celei de-a doua analize prevăzute de program. | |||
35. Ținând seama de contribuția pe care un sistem bancar sănătos o poate exercita asupra creșterii economice, B.N.R. întreprinde măsuri pentru întărirea activității sale curente de supraveghere bancară, în acest scop, B.N.R. primește asistență tehnică de la C.E. PHARE și din alte surse. La începutul anului 1994 au fost emise directive de prudențialitate pentru sistemul bancar referitoare la clasificarea împrumuturilor, ca și în ce privește constituirea de provizioane, necesitatea unui capital adecvat și gradul de expunere valutară. începând cu luna decembrie 1993, B.N.R. a inițiat inspecții lunare la sediile băncilor de stat și private, în vederea asigurării solidității financiare a acestor instituții, ca și a respectării de către acestea a legilor și regulamentelor în vigoare. Succesul reformei sistemului bancar va necesita creșterea substanțială a personalului B.N.R. implicat în activitatea de supraveghere, în vederea asigurării respectării unor directive judicioase de prudență de către bănci și a realizării unui program corespunzător de inspecții pe teren, De asemenea, B.N.R. și Guvernul vor încuraja băncile importante să-și înființeze unități care să faciliteze restructurarea întreprinderilor și să întreprindă și alte acțiuni care să întărească disciplina financiară în cadrul acestora. Pe măsură ce sfera restructurării întreprinderilor care înregistrează pierderi mari este definitivată, iar implementarea acestei acțiuni a început, creditele neperformante rămase la bănci vor fi complet pro vizionate și provizioanele respective vor fi neimpozabile până cel mai târziu în anul fiscal 1995. Supravegherea strictă de către B.N.R. are drept scop să contracareze riscul moral potențial în sistemul financiar; mai mult, în cazul perturbărilor în sistemul financiar, Guvernul și B.N.R. intenționează să limiteze sprijinul acordat în onorarea garanțiilor guvernamentale pentru depunerile din sistemul C.E.C, ca și posibilitatea B.N.R. de a acorda credite de ultimă instanță. | |||
36. Paralel cu restructurarea întreprinderilor, Guvernul și B.N.R. vor adopta o strategie de privatizară și restructurare a băncilor comerciale, iar pregătirea unor planuri corespunzătoare pentru aceasta va constitui un reper structural pentru prima analiză a programului. Restructurarea băncilor va fi realizată pe baza unor expertize detaliate ale bilanțurilor băncilor, efectuate de firme independente de expertiză. Pe baza rezultatului activităților sale de supraveghere și a rapoartelor anuale pe 1393 și 1994, B.N.R. va pregăti evaluări în scris asupra necesității, volumului și datelor recapitalizării băncilor. Bilanțurile băncilor comerciale de stat vor fi restructurate în timp printr-o combinație adecvată de titluri guvernamentale și capital nou, incluzând mai ales o infuzie de capital privat în vederea creșterii caracterului adecvat al capitalului băncilor la niveluri suficiente pentru atingerea standardelor convenite pe plan internațional. Implementarea primului stadiu al planului de restructurare și recapitalizare a băncilor, care este prevăzut să includă privatizarea a două bănci de stat până în mai 1995, va constitui un reper structural în cadrul celei de-a doua analize a programului. Acestea, împreună cu alte reforme ale sectorului financiar, vor fi elaborate împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, în contextul viitorului credit pentru ajustarea sectorului financiar și al întreprinderilor (F.E.S.A.L.). | |||