Monitorul Oficial 247/1994: Diferență între versiuni

Monitorul Oficial 247/1994 (vedeți sursa)

Versiunea de la data 26 noiembrie 2011 13:13

33.969 de octeți adăugați , 26 noiembrie 2011

fără descrierea modificării

Madalina

3.484 de modificări

@@ Linia 237: / Linia 237: @@
 . Paralel cu restructurarea întreprinderilor, Guvernul și B.N.R. vor adopta o strategie de privatizară și restructurare a băncilor comerciale, iar pregătirea unor planuri corespunzătoare pentru aceasta va constitui un reper structural pentru prima analiză a programului. Restructurarea băncilor va fi realizată pe baza unor expertize detaliate ale bilanțurilor băncilor, efectuate de firme independente de expertiză. Pe baza rezultatului activităților sale de supraveghere și a rapoartelor anuale pe 1393 și 1994, B.N.R. va pregăti evaluări în scris asupra necesității, volumului și datelor recapitalizării băncilor. Bilanțurile băncilor comerciale de stat vor fi restructurate în timp printr-o combinație adecvată de titluri guvernamentale și capital nou, incluzând mai ales o infuzie de capital privat în vederea creșterii caracterului adecvat al capitalului băncilor la niveluri suficiente pentru atingerea standardelor convenite pe plan internațional. Implementarea primului stadiu al planului de restructurare și recapitalizare a băncilor, care este prevăzut să includă privatizarea a două bănci de stat până în mai 1995, va constitui un reper structural în cadrul celei de-a doua analize a programului. Acestea, împreună cu alte reforme ale sectorului financiar, vor fi elaborate împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, în contextul viitorului credit pentru ajustarea sectorului financiar și al întreprinderilor (F.E.S.A.L.).
+''Privatizarea, reforma întreprinderilor și disciplina financiară''
+. Guvernul privește privatizarea activelor proprietate de stat că esențială pentru îmbunătățirea eficienței și competitivității economiei românești și pentru relansarea unei creșteri economice sustenabile. Progrese foarte însemnate s-au înregistrat în vânzarea întreprinderilor mici către sectorul privat, ca și în transferul proprietății pământului și locuințelor. Guvernul a privatizat marea majoritate a fondului locativ. De asemenea, au fost privatizate cele mai multe dintre fostele cooperative agricole, prin distribuirea pământului către țărani. Aproximativ 80% din terenul arabil este în proprietate privată, restul de 20% aparținând întreprinderilor de. stat care au fost transformate în societăți comerciale și care vor fi privatizate la timpul potrivit. Cu toate acestea, procesul de înregistrare a terenurilor, care ar facilita vânzarea acestora, nu este încă finalizat; finalizarea sa este prevăzută pentru jumătatea anului 1994. Între timp, Parlamentul este pe cale de a încheia activitatea asupra legislației care permite proprietarilor de pământ de a-1 arenda sau ipoteca, drept care ar induce sporirea producției agricole; adoptarea și promulgarea acestei legi este prevăzută pentru aprilie 1994. Ca o consecință a acestor măsuri, s-a produs deja o orientare a forței de muncă către sectorul privat, care, la sfârșitul anului 1992, deținea 37% din totalul forței de muncă (inclusiv sectorul privat agricol); în prezent, sectorul privat contribuie la realizarea P.I.B. cu 26%.
+. Guvernul a creat, de asemenea, cadrul instituțional pentru schimbarea formei de proprietate a întreprinderilor.. In anul 1992, cele cinci F.P.P. au distribuit certificate de proprietate populației adulte. Fiecare dintre cele cinci F.P.P. deține 30% din aproximativ o cincime din numărul societăților comerciale. Aceste certificate au fost ridicate de aproximativ 85% din cei 18 milioane cetățeni care aveau dreptul Ia ele. Certificatele pot fi transformate direct în acțiuni la diferite întreprinderi sau utilizate în participarea la licitațiile de acțiuni în cadrul procesului de privatizare. În 1992 a fost înființat și Fondul Proprietății de Stat (F.P.S.), ca organism independent, răspunzător față de Parlament. Sarcina acestuia este de a sprijini terminarea rapidă a procesului privatizării și, ca urmare, este răspunzător pentru administrarea, controlul financiar și vânzarea sau lichidarea celor 70 procente rămase (după preluarea de cele 5 F.P.P. a 30%) din capitalul societăților comerciale. F.P.S. a preluat aproximativ 95% din cele peste 6.000 întreprinderi de stat; restul se prevede a fi preluat până la mijlocul lunii aprilie 1994.
+. Pentru desfășurarea operativă a privatizării, portofoliul cumulat al întreprinderilor de stat a fost provizoriu împărțit de F.P.S. în trei categorii, funcție de mărimea lor. F.P.S. intenționează să desfășoare privatizarea acestor categorii de întreprinderi pe căi paralele; pentru fiecare categorie vor fi aplicate măsuri specifice de accelerare a privatizării. Întreprinderile mici vor fi privatizate prin metoda MEBO sau printr-o procedură de licitație competitivă simplă, similar cu procedura competitivă utilizata pentru vânzarea activelor întreprinderilor, și aceste metode vor fi destinate, în principal, investitorilor români. Mai mult de 400 din cele aproximativ 2.600 de societăți comerciale clasificate drept mici au fost privatizate până la sfârșitul lunii martie 1994. Pentru societățile mijlocii, în număr de aproximativ 2.850, responsabilitatea dirijării privatizării a fost acordată F.P.S. și F.P.P. începând cu august 1991, un proiect de privatizare pilot a fost înființat de Agenția Națională de Privatizare (A.N.P.), implicând 32 societăți, din care 22 au fost deja privatizate. Privatizarea băncilor și a societăților comerciale mari va fi realizată de F.P.S. și F.P.P., printr-o abordare caz cu caz. În primele 10 luni ale anului 1993, F.P.S. a publicat trei liste cuprinzând peste 100 întreprinderi mijlocii și mari care urmează a fi privatizate cu prioritate.
+. Guvernul consideră accelerarea privatizării ca fiind esențială pentru restructurarea economiei românești, atât ca dovadă a angajamentului pe termen lung al autorităților de a crea economia de piață, cât și ca mijloc de atragere a încrederii investitorilor. Certificatele de proprietate fiind de acum distribuite populației și metodologia de privatizare a întreprinderilor de diferite mărimi fiind elaborată, Guvernul elaborează modalitățile menite să contribuie la simplificarea procedurilor în scopul accelerării ritmului privatizării.
+. F.P.S. a întocmit un program de privatizare pentru anul 1994, precum și un raport financiar anual asupra activităților sale din 1993. Aceste documente au fost aprobate de Parlament la 16 martie 1994 și puse la dispoziția F.M.I. F.P.S. intenționează ca până la sfârșitul lunii decembrie 1994 să privatizeze încă 1.930 de întreprinderi miei cu un capital social de 280 miliarde lei (la 31 decembrie 1992). De asemenea, F.P.S. își propune ca obiectiv să privatizeze, în 1994, 403 întreprinderi mijlocii care aveau un capital social de 443 miliarde lei la 31 decembrie 1092. în sfârșit, F P.S. intenționează să realizeze până la sfârșitul anului 1934 privatiza rea a 35 întreprinderi mari cu capital social de 442 miliarde lei (la 31 decembrie 1992).
+. Având în vedere programele de privatizare propuse pentru întreprinderile mici, mijlocii și mari, se prevede ca un număr de întreprinderi reprezentând aproximativ o zecime din capitalul social al actualelor societăți comerciale cu capital majoritar de stat să fie privatizate în anul 1994. Progresul semnificativ realizat în îndeplinirea obiectivelor privatizării în anul 1994 prevăzute mai sus va constitui un reper structural pentru prima analiză din cadrul programului, când vor fi discutate și obiectivele procesului de privatizare în anul 1995. Progresele semnificative în realizarea privatizării în anul 1995 vor constitui un reper structural pentru a doua analiză din cadrul programului.
+. Guvernul consideră că progresele rapide în privatizarea întreprinderilor reprezintă calea cea mai eficientă de îmbunătățire a conduitei societăților și disciplinei financiare a întreprinderilor. Pentru sprijinirea acestei priorități pe termen scurt, datorită duratei mari a procesului de privatizare, Guvernul -  în colaborare cu F.P.S., în calitatea sa de acționar principal al întreprinderilor - intenționează să asigure luarea de urgență a unor măsuri de îmbunătățire a conduitei și performanțelor financiare în cea mai mare parte a societăților comerciale cu capital majoritar de stat. Aceasta va fi realizată atât prin măsuri specifice de restructurare, reducere a dimensiunilor sau de închidere a întreprinderilor cu pierderi și neviabile, cât și, prin stabilirea unor înțelegeri cu întreprinderile asupra contractelor de management. Aceasta va sprijini îmbunătățirea disciplinei financiare a întreprinderilor și a alocării resurselor în economie și va pune bazele accelerării procesului de transferare a proprietății. Legea privind contractele de management pentru întreprinderile de stat, aprobată de Parlament în octombrie 1993, oferă cadrul juridic pentru activitatea F.P.S. în această privință.
+. Deși restructurarea și reorientarea majorității întreprinderilor va fi realizată cu timpul de F.P.S. și F.P.P., de acționarii privați și de sistemul bancar, Guvernul consideră că este necesar ca în această perioadă să-și asume un rol vizibil și important în restructurarea, micșorarea sau închiderea unui număr semnificativ de întreprinderi cu pierderi și/sau plăți restante mari. Acestea sunt întreprinderi ale căror dificultăți au un impact social sau sectorial prea puternic pentru a putea fi rezolvate corespunzător de acționarii privați sau de sectoarele specializate ale băncilor comerciale. Câteva din acțiunile recente și de perspectivă în această privință sunt prezentate în paragrafele următoare.
+. În primul rând, în septembrie 1993, Ministerul Finanțelor și B.N.R., de comun acord, au declarat în incapacitate de plată, conform Legii nr. 76/1992, 20 întreprinderi de stat cu volume mari de plăți restante, în timp ce F.P.S. a inițiat procedurile de lichidare pentru o altă întreprindere de stat.
+. În al doilea rând, ca un pas important în întărirea disciplinei financiare în asemenea întreprinderi, au fost „izolate” de sistemul bancar 30 întreprinderi cu plăți restante mari față de bănci, și puse sub supravegherea unui Comitet de Restructurare, compus din reprezentanți ai, Ministerului Finanțelor, Ministerului Industriilor, B.N.R. și F.P.S. Acest Comitet de Restructurare, care și-a încheiat activitatea la sfârșitul anului 1993, a fost însărcinat să decidă în ce măsură garanțiile de credite sau resursele de la F.P.S. sau de la bugetul de stat vor fi disponibilizate conform planurilor de restructurare propuse de comisii pentru aceste întreprinderi, în ultimele luni ale anului 1993, Comitetul de Restructurare, sprijinit de asistența tehnică, a elaborat planuri detaliate de acțiune pentru fiecare din aceste întreprinderi, aprobate ulterior de Guvern. Aplicarea acestor planuri a început în ianuarie 1994. Ca parte a acestor planuri de acțiune au fost identificate trei întreprinderi pentru care lichidarea este singura opțiune. A fost convenit cu Banca Mondială un grafic detaliat pentru închiderea sau lichidarea acestor întreprinderi, și implementarea acestui program a început în ianuarie 1994.
+. În al treilea rând, în privința altor întreprinderi cu capital majoritar de stat cu volum mare de pierdeți sau plăți restante, F.P.S. și Agenția de Restructurare, acționând în colaborare cu Guvernul, vor asigura condițiile ca deciziile operative luate de fiecare întreprindere să fie puse urgent de acord cu criteriile financiare, inclusiv prin pârghia contractelor de management, cu prioritate pentru un grup inițial de circa 250 întreprinderi cu volum mare de pierderi și/sau plăți restante. Ca parte a acestui proces de impunere a unei discipline financiare mai severe, circa 25 societăți comerciale care, împreună cu 5 mari regii autonome, înregistrează cel puțin 50% din pierderile nete și peste o treime din plățile restanțe ale sectorului de stat, vor îi în mod special supravegheate de F.P.S. și Agenția de Restructurare în primele luni ale anului 1994, și vor fi convenite cu aceste întreprinderi planuri care să asigure performanțe financiare îmbunătățite. Progresele semnificative în introducerea contractelor de management în sectorul de stat și, în special, în implementai ea acestui regim de supraveghere specială pentru întreprinderile selectate, ca și analiza restructurării celor 30 întreprinderi „izolate” discutate în paragraful 46 de mai sus, vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului, când vor fi discutate și obiectivele pe anul 1995. Progresele semnificative ulterioare în restructurare și reducerea pierderilor și plăților restante ale întreprinderilor discutate în acest paragraf, așa cum se va arăta la data primei analize a programului, vor constitui un reper structural pentru cea de-a doua analiză. în această privință, reperele cantitative pentru pierderile întreprinderilor sunt stabilite în anexa nr. VII.
+. Regiile autonome sunt considerate o categorie aparte de întreprinderi datorită faptului că ele nu sunt constituite ca societăți pa acțiuni și nu există intenția privatizării lor într-un viitor apropiat. Prin Ordonanța nr. 15/1993, Guvernul a stabilit o nouă definiție a regiilor autonome, conform căreia acestea se vor limita la realizarea activității lor de bază. Un număr de asemenea regii, cum este RENEL, întreprindere de stat din domeniul energiei electrice, a început să dea curs acestei ordonanțe prin transferarea funcțiilor și activelor nestrategice către societăți comerciale separate, A fost înființat un grup de lucru însărcinat cu favorizarea activităților la care se face referire în această ordonanță, în special analizarea regiilor existente și stabilirea activelor de care vor fi private. Ministerele importante, împreună cu Ministerul Finanțelor, vor institui controlul managerial, asupra acestor întreprinderi și vor solicita prezentarea de planuri financiare eficiente, în prima etapă pentru 50 regii autonome importante, incluzând 5 din regiile autonome cu cele mai mari volume de plăți restante și pierderi nete care au fost identificate pentru tratament prioritar în cadrul acestui proces. Modalitățile de restructurare și reforma acestor regii sunt discutate în legătură cu diferitele acțiuni ale Băncii Mondiale. Implementarea măsurilor de reducere substanțială a numărului acestor regii -  în prezent 900 -  și supunerea lor unor restricții bugetare severe cu costuri de funcționare și de capital într-o relație corespunzătoare cu veniturile va fi, de asemenea, luată în considerare în cadrul primei analize a programului.
+. În ceea ce privește cadrul legal de promovare a administrării eficiente a întreprinderilor, Guvernul a luat o serie de măsuri pentru a impune penalizări legale mai severe întreprinderilor care nu respectă disciplina financiară/în acest scop, Legea nr. 76/1992 aprobată în iulie 1992 prevede posibilitatea creditorilor de a popri activele interne ale debitorilor. în iulie 1993, această lege a fost amendată în vederea întăririi prevederilor sale, între altele prin aplicarea unei dobânzi la plățile restante existente între întreprinderi și o prevedere similară se aplică și plăților riscante din impozite; în luna ianuarie 1994 ratele acestor dobânzi au fost majorate și reprecizate la un nivel de 0,4% pe zi. În același timp, o penalizare substanțială sub forma unor reduceri a nivelului salariilor care nu sunt supuse impozitului suplimentar pe salarii va fi aplicată întreprinderilor creditoare care continuă să vândă companiilor care nu-și achită obligațiile față de ele și contractează astfel plăți restante.
+. Legea falimentului, considerată de Guvern parte integrantă a cadrului juridic desemnat să sprijine disciplina financiară, este prevăzută a fi adoptată de Parlament cu maximă prioritate. Guvernul va căuta să obțină aprobarea Parlamentului până la 15 august 1994 ca un criteriu de performanță în cadrul aranjamentului propus. Această lege va permite creditorilor să inițieze proceduri de declarare a falimentului în cadrul tribunalelor românești oricărei persoane juridice (inclusiv întreprinderi comerciale) și, de asemenea, va legaliza procedurile de încasare a sumelor de la debitori, rezolvarea în cele din urmă a Creanțelor față de debitori și va prevedea un plan de reorganizare și prioritate în distribuirea activelor pentru creanțele creditorilor ulteriori falimentului. Până atunci, creditorii inițiază în mod efectiv acțiuni de declarare a debitorilor în stare de faliment conform Codului comercial existent. Este în pregătire un proiect de lege pentru înființarea tribunalelor comerciale în vederea facilitării consolidării legislației falimentului și simplificării procesului de obținere a reparațiilor pentru creditori conform Legii nr. 76/1992; adoptarea și aplicarea acestei legi constituie o prioritate de prim ordin pentru Guvern și este de așteptat să aibă loc până la jumătatea anului 1994. Până la adoptarea acestei legi, Ministerul Justiției a aprobat o procedură de reorganizare a tribunalelor civile existente în sensul creării unor secții separate care să se ocupe de litigiile comerciale; implementarea acestei proceduri a început în ultima parte a anului 1993. Guvernul caută în prezent surse de asistență tehnică în vederea pregătirii judecătorilor pentru aceste tribunale.
+. În sfârșit, B.N.R. elaborează propuneri de încurajare a apariției pieței efectelor comerciale pentru a face creditul dintre întreprinderi transparent și mai eficient, și evoluția acestei piețe va fi discutată la data primei analize a programului. Guvernul intenționează ca prin aceste măsuri să reducă progresiv interesul întreprinderilor ele a-și finanța activitatea prin arierate.
+. Dacă măsurile descrise mai sus se vor dovedi necorespunzătoare pentru reducerea arieratelor, Guvernul va lua măsuri suplimentare directe pentru a se asigura că întreprinderile publice din sectorul nefinanciar (regiile autonome) nu acordă noi credite întreprinderilor debitoare și că ele însele își plătesc la timp datoriile către furnizori și va lua măsuri similare și față de societățile comerciale de stat aflate sub control, așa cum se prevede în Legea nr. 76/1992. Penalizările financiare aferente arieratelor vor fi, de asemenea, intensificate pentru a preveni orice nouă formare a acestora.
+''Prețuri și salarii''
+. Procesul liberalizării prețurilor este în prezent aproape încheiat în ce privește comerțul cu amănuntul, cu excepțiile prezentate mai jos, iar Guvernul nu va reintroduce controale asupra prețurilor. Mai curând Guvernul va lua noi măsuri pentru a-și reduce participarea în procesul de negociere a prețurilor, cu scopul final al înlăturării tuturor controalelor și notificărilor prealabile ale modificărilor de prețuri. La 1 mai 1993 Guvernul a înlăturat practic toate subvențiile rămase la bunurile de consum; totuși, rămâne în vigoare un sistem de control și supraveghere a prețurilor pentru un număr redus de bunuri de consum. Guvernul s-a angajat să reducă subvențiile la producător în anul 1994 -  conform schiței de buget -  și din nou în anul 1995. Controalele rămase asupra prețurilor pentru bunurile de consum care au fost subvenționate până la 1 mai 1S93 au fost înlăturate în marea lor majoritate la începutul lunii aprilie 1994 și sistemul existent de supraveghere a prețurilor pentru produsele menționate în Hotărârea Guvernului nr. 206/1993 și în Hotărârea Guvernului nr. 45/1994 va fi în curând limitat în continuare la produsele și serviciile realizate de monopolurile naturale și la produsele și serviciile subvenționate.
+. Guvernul consideră esențială asigurarea protecției consumatorilor și a altor clienți împotriva practicilor neloiale ale monopolului. De asemenea, recunoaște necesitatea rezolvării urgente a necesității întăririi concurenței reale, inclusiv în ceea ce privește cumpărarea și vânzarea de produse agricole, prin aceasta sporindu-se stimulentele pentru producători și evitându-se prețurile necorespunzător de mari pentru consumatori. în viitorul imediat, concentrările de forță pe piață vor continua să fie tratate prin proceduri ad-hoc, însă Guvernul intenționează ca până la 15 aprilie 1994 să prezinte Parlamentului o lege a concurenței după modelul vest-european și american și să creeze și să asigure cu personal o autoritate însărcinată cu aplicarea acestei legi. O dată cu crearea autorității respective va înceta responsabilitatea Ministerului Finanțelor în domeniul supravegherii prețurilor, aceasta trecând în sarcina noii autorități. Promulgarea legii concurenței și crearea autorității menționate vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului.
+. Guvernul consideră ca fiind foarte importantă pentru întreprinderi libertatea de a introduce în prețurile lor costurile aferente importurilor, pentru a se evita variații mari ale prețurilor și apariția efectelor perturbatoare ale unei abordări eșalonate, în special, Guvernul s-a angajat să continue ajustarea prețurilor tuturor produselor energetice livrate agenților economici, pentru a se menține paritatea cu prețurile internaționale.
+. O politică a veniturilor bazate pe impozite este considerată de Guvern ca fiind esențială pentru stoparea presiunii inflaționiste și promovarea competitivității economiei românești. Guvernul intenționează să continue aplicarea actualei scheme de indexare m perspectivă a salariilor, în vederea realizării creșterilor permise în legea privind fondul de referință al salariilor pentru toți angajații întreprinderilor de stat și ai administrației publice. întreprinderile vor continua să fie supuse unui impozit suplimentar punitiv pe salarii (cu cote mergând până la 500 %) asupra creșterilor de salarii peste suma de referință. Pentru a se evita spirala prețuri-salarii, în special în lumina inflației care reflectă creșterile corective de prețuri, coeficientul de indexare va continua să fie destinat asigurării unei compensații parțiale pentru creșterile de prețuri, în plus, Guvernul va continua să urmărească îndeaproape evoluția fondului de salarii al fiecărei întreprinderi, pentru a se asigura că plafoanele de salarii funcționează într-un mod care stimulează reducerea excesului de personal, acolo unde este cazul.
+''Sectorul extern''
+. Pentru îmbunătățirea situației balanței de plăți și furnizarea de stimulente adecvate sectoarelor exportatoare, Guvernul întreprinde în prezent o serie de acțiuni pentru reforma pieței valutare și unificarea cursului de schimb, în cadrul unor politiei financiare restrictive adecvate. Elementele inițiale ale reformei, care au fost implementate până la 12 aprilie 1994, au inclus: modificarea mecanismului de determinare a cursului de schimb prin licitații astfel încât să se acopere integral piața licitațiilor; canalizarea tuturor tranzacțiilor comerciale oficiale, inclusiv a celor pentru importul de petrol, prin licitații; asigurarea accesului liber al întreprinderilor la licitațiile valutare și autorizarea băncilor comerciale naționale și străine din România de a cumpăra valută în nume propriu, în cadrul limitelor prudențiale instituite săptămânal asupra pozițiilor lor valutare deschise. B.N.R. va evita să intervină direct pe piață, cu excepția cumpărărilor ocazionale pentru constituirea rezervelor oficiale și pentru efectuarea de operațiuni ocazionale de reglare și nu va da niciodată sfaturi participanților ia tranzacții, astfel încât cursul de schimb să fie determinat exclusiv de piață. Funcționarea pieței valutare va fi urmărită cu grijă pentru a se asigura că ea reflectă pe deplin forțele pieței. Punctele de referință în această privință vor include în special primele din birourile de schimb, volumele tranzactate pe piață, accesul liber al întreprinderilor la valută fără intervenții sau întârzieri, eliminarea lipsei de valută pentru plățile curente ale întreprinderilor și competitivitatea cursului de schimb. Autoritățile vor furniza F.M.I. informații complete despre evoluția pieței, inclusiv prin participarea reprezentantului F.M.I. în România la licitații și prin consultații periodice ale personalului Fondului cu participanții Ia piață asupra experienței lor în evoluția pieței. În perioada anterioară reformei mecanismului de licitație descrisă mai sus, politica valutară și monetară a fost direcțională spre eliminarea treptată a diferenței dintre cursul determinat prin licitație și cursul paralel neoficial. După această reformă a licitațiilor, aceste politici continuă să aibă drept scop menținerea relativ mică a diferenței dintre cursul stabilit la licitație și cel al birourilor de schimb. La această dată, cursul de schimb la licitație este de 1.679 lei/ dolar S.U.A., iar cursul mediu de cumpărare și vânzare la birourile de schimb este de aproximativ 1.666 lei -  1.719 lei/dolar,. S.U.A. Până la jumătatea lunii aprilie 1994 vor fi luate măsurile necesare pentru legalizarea tranzacțiilor directe între bănci și între bănci și birourile de schimb, astfel încât aceste tranzacții directe să se desfășoare în paralel cu piața oficială a licitațiilor. Guvernul intenționează să elimine rapid restricțiile-valutare care interzic întreprinderilor cu restanțe la plățile interne să cumpere valută la licitație.
+. Cu asistența tehnică acordată în continuare de Fond, până la sfârșitul lunii iunie 1994 va fi operațională o piață valutară interbancară atotcuprinzătoare a tranzacțiilor directe, care va înlocui actualele licitații și la care vor participa direct atât birourile de schimb, cât și băncile comerciale. Piața valutară interbancară va avea următoarele caracteristici: tuturor participanților autorizați care vor include băncile autorizate să efectueze operațiuni valutare și tuturor birourilor de schimb autorizate li se va permite să cumpere sau să vândă valuta direct de la și către orice alt participant autorizat, la cursuri liber negociate, fără limitări (dar ținând cont de faptul că autoritățile pot impune limite prudențiale pentru poziția valutară a participanților autorizați). Eliminarea licitațiilor valutare și adoptarea cursului mediu Ia care au loc tranzacțiile valutare directe pe piața interbancară drept curs oficial publicat ele B.N.R. și utilizat pentru scopuri care să includă evaluări vamale și raportări statistice, până la 30 iunie 1994, vor constitui un criteriu de performanță pentru tragerea din august 1994 în cadrul aranjamentului propus.
+. Persoanelor juridice îi se va permite să cumpere valută de la orice bancă autorizată în scopul efectuării de plați pentru tranzacții internaționale curente autorizate. B.N.R. a mărit limita asupra accesului la valută al rezidenților persoane fizice pentru efectuarea de călătorii în străinătate și recent a modificat specificarea acestei limite astfel încât ea se stabilește în dolari S.U.A. la nivelul de 500 dolari S.U.A./persoană anual. Sumele care depășesc această limită indicativă vor fi puse la dispoziție cu prezentarea dovezilor că persoanele respective au nevoie de valută pentru anumite tranzacții curente autorizate, cum ar fi studii, îngrijire medicală și călătorii. Guvernul intenționează să anuleze până la sfârșitul perioadei aranjamentului stand-by propus toate acordurile bilaterale de plăți în vigoare și să lichideze soldurile cu B.I.C.E./C.A.E.R., care constituie restricții valutare conform art. XIV al Statutului F.M.I. Ca un criteriu de performanță, în perioada aranjamentului stand-by Guvernul nu va încheia acorduri bilaterale de plăți care contravin prevederilor art. VIII al Statutului F.M.I. în plus, tot ca un criteriu de performanță, Guvernul nu va introducă noi restricții valutare sau practici valutare multiple și nici nu le va intensifica sau modifica pe cele existente, după cum nu va institui sau intensifica nici o restricție la import din motive de balanță de plăți, în perioada aranjamentului.
+. Guvernul a liberalizat în mare măsură sistemul comerțului exterior. Toate interdicțiile și contingentele la export au fost înlăturate, eu excepția unei liste restrânse de bunuri supuse controlului prețurilor interne sau deficitare, dăunătoare mediului, considerate strategice, sau pentru care restricțiile sunt cerute de țările importatoare. La export se vor menține temporar interdicții la grâu, unt, anumite minerale, ca și contingentele la îngrășăminte chimice și unele uleiuri minerale. Guvernul, acționând conform angajamentelor sale internaționale, s-a angajat deplin să elimine aceste interdicții și contingente la export până la sfârșitul anului 1995, pe măsură ce controalele corespunzătoare de prețuri sunt înlăturate sau pe măsură ce oferta internă se îmbunătățește și nu va introduce noi licențe de export, în vederea întăririi concurenței, accizele pentru anumite bunuri cum ar fi băuturile alcoolice, tutunul și televizoarele vor fi modificate până la jumătatea anului 1994 pentru a se elimina discriminarea față de produsele de proveniență străină. Guvernul a eliminat suprataxa la import de 30% în octombrie 1993. Pentru a asigura deplina participare a țării la sistemul comercial multilateral, ca o economie de piață, Guvernul a solicitat renegocierea Protocolului de aderare la G.A.T.T. și caută să renegocieze un protocol-standard cu angajamente bazate pe o listă de concesii tarifare.
+. Exporturile au crescut cu 14% în 1993, datorită, în parte, reorientării comerțului către piețele occidentale, iar importurile au crescut cu 6%, reflectând parțial o creștere a importurilor de cereale pentru refacerea stocurilor. Prin îmbunătățirea deficitului comercial, deficitul contului curent a scăzut cu 0,2 miliarde dolari, ajungând la 1.5 miliarde dolari (aproximativ 5,5% din P.I.B.) în 1993. în anii 1994-1995 se prognozează o creștere a exporturilor cu aproximativ 8% anual, reflectând devalorizarea leului, efectul acordului interimar cu C.E.E., devenit efectiv în mai 1993 și acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate de către S.U.A. în octombrie 1993. Importurile sunt prognozate să crească foarte puțin în această perioadă, reflectând devalorizarea reală a leului și impactul politicilor financiare restrictive. Deficitul contului curent este astfel prognozat la aproximativ 0,8 miliarele dolari S.U.A. (circa 3,5% din P.I.B.) în 1994 și 1995.
+. Se așteaptă ca investițiile străine directe să joace n rol important în restructurarea economiei, ca și în limitarea datoriei externe. Pentru a atrage investitori străini, România a liberalizat substanțial regimul investițiilor străine directe, eliminând limitările asupra repatrierii dividendelor și veniturilor, permițând efectuarea de investiții străine directe în practic toate sectoarele și eliminând limitele asupra participării capitalului străin într-o societate comercială înființată în România. Ca o consecință a continuării și extinderii acestei politici liberale și a eforturilor în direcția accelerării privatizării, se așteaptă o creștere a fluxurilor de investiții străine cu 80% în anul 1994 și mult mai substanțială în următorii ani.
+. Guvernul prevede o creștere a rezervelor valutare brute ale sistemului bancar cu 0,4 miliarde dolari S.U.A. anual în perioada 1994-1995, adică la un nivel care să acopere 3,1 luni de importuri până la sfârșitul anului 1995. În concordanță cu acest obiectiv final, au fost stabilite obiective trimestriale privind nivelul rezervelor internaționale nete, care vor fi un criteriu de performanță (anexa nr. VIII), în plus, rezervele internaționale nete ale B.N.R. sunt programate să crească cu 211 milioane dolari S.U.A. în anul 1994 și cu 450 milioane dolari S.U.A. în anul 1995 și obiectivele trimestriale pentru aceste rezerve vor constitui sarcini indicative (anexa nr. I).
+. Luând în Considerare creșterea planificată a rezervelor valutare, necesitățile totale de finanțare sunt prognozate Ia un nivel de 1,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 1994 și de 18,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 1995. Au fost identificate surse de finanțare în valoare de aproximativ 1,5 miliarde dolari S.U.A. în anul 1994 și de 1,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 1995, în principal de la F.M.I,, B.I.R.D. (tranșa a doua S.A.L. și împrumutul F.E.S.A.L.), B.E.R.p./B.E.I. și surse bilaterale, altele decât membrii G-24/C.E, în consecință, va exista necesitatea unei finanțări suplimentare de aproximativ 300 milioane dolari S.U.A. în anul 1994-1995. Guvernul a solicitat recent noi angajamente din partea C.E./G-24 pentru acoperirea acestei diferențe.
+. Primirea la timp a finanțării externe constituie o componentă importantă a programului guvernamental de ajustare și stabilizare. Progresul în primirea finanțării externe, în special împrumutul F.E.S.A.L și creditele C.E./G-24, va fi considerat în cadrul ambelor analize ale-programului. În cazul unei insuficiente finanțări externe, Guvernul va acționa rapid și ferm în direcția înăspririi politicilor fiscale și monetare pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor programului.
+. Guvernul își propune să urmeze o politică prudentă de gestionare a datoriei în vederea limitării creșterii datoriei externe corespunzător capacității ele plată a României, acordând o atenție deosebită structurii datoriei și vârfului în rambursarea creditelor, prevăzut pentru anul 1999. Astfel, se propune ca plafoanele la contractarea și garantarea datoriei publice externe cu scadențe de 1-5 ani și de 1-12 ani (inclusiv datoria contractată sau garantată de băncile comerciale aparținând statului) să constituie criterii de performanță conform anexei nr. IX. Vor fi considerate, de asemenea, drept criterii de performanță plafoanele - pentru împrumuturile contractate sau garantate public cu scadențe sub un an, cu excepția finanțării importurilor obișnuite, așa cum se arătă în anexa nr. X. în sfârșit, va constitui un criteriu de performanța și neacumularea de arierate externe de către bugetul consolidat, B.N.R., regiile autonome sau băncile comerciale proprietatea statului. Pentru a se asigura încadrarea în aceste limite, Guvernul va urmări îndeaproape contractarea sau garantarea datoriei externe de către sectorul public.

Monitorul Oficial 247/1994: Diferență între versiuni

Monitorul Oficial 247/1994 (vedeți sursa)

Versiunea de la data 26 noiembrie 2011 13:13

Meniu de navigare

Căutare