Monitorul Oficial 4/1989

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare


Monitorul Oficial al României

Anul I, Nr. 4 - Miercuri, 27 decembrie 1989

Decrete-lege

Decret-lege privind abrogarea unor legi, decrete și alte acte normative

În scopul eliminării imediate din legislația României a unora dintre legile și decretele emise de fostul regim dictatorial, acte normative cu un profund caracter nedrept și contrare intereselor poporului român,

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Articol unic. - Sunt și rămân abrogate următoarele legi, decrete și alte acte normative:

  1. Toate decretele prin care s-au acordat titluri și ordine ale României lui Ceaușescu Nicolae și Ceaușescu Elena.
  2. Legea nr. 5/1969 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Apărării Republicii Socialiste România.
  3. Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale.
  4. Legea nr. 29/1977 privind normele de adresare în relațiile dintre cetățenii Republicii Socialiste România.
  5. Legea nr. 22/1981 privind obligatia activiștilor de partid, de stat și ai organizațiilor de masă și obștești, a cadrelor din conducerea unităților socialiste, a specialiștilor din agricultură, din alte domenii de activitate de a locui în localitățile în care își desfășoară activitatea.
  6. Legea nr. 3/1982 privind participarea cu părți sociale a oamenilor muncii din unitățile economice de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică. Restituirea părților sociale reținute până în prezent se va face eșalonat, incepind cu 1 ianuarie 1990, în următorii 3 ani.
  7. Hotărârea Marii Adunări Naționale nr. 5/1984 privind aprobarea Programului de alimentație științifică a populației.
  8. Decretul nr. 770/1966 privind reglementarea întreruperii cursului sarcinii.
  9. Decretul nr. 68/1976 privind schimbarea domiciliului din alte localități în orașe declarate potrivit legii orașe mari.
  10. Decretul nr. 56/1978 privind organizarea Comisiei centrale de partid și de stat pentru sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale și a comisiilor locale de sistematizare.
  11. Decretul nr. 98/1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris.
  12. Următoarele articole din Codul penal:
    • articolele 185-188 privind avortul;
    • articolul 237 privind defăimarea unei organizații de stat sau obștești prin orice mijloace, în public.
  13. Legea nr. 1/1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară și autofinanțarea unităților administrativ-teritoriale.

PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE

ION ILIESCU

București, 26 decembrie 1989.

Nr. 1.

Decret-lege privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale

Frontul Salvării Naționale s-a constituit și reprezintă unirea tuturor forțelor patriotice și democratice ale țării pentru răsturnarea clanului dictatorial ceaușist, pentru concentrarea aspirațiilor celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă și demnă și cadrul afirmării acestora.

În scopul instaurării democrației și libertății, al afirmării demnității poporului român, s-a constituit Consiliul Frontului Salvării Naționale, ca organ suprem al puterii de stat.

Consiliul Frontului Salvării Naționale reunește reprezentanți ai tuturor forțelor patriotice ale țării, de toate categoriile sociale și de toate naționalitățile.

Pentru realizarea unei societăți cu adevărat democratice în țara noastră și pentru asigurarea și apărarea drepturilor fundamentale ale omului și cetățeanului, Programul Consiliului Frontului Salvării Naționale prevede:

  • abandonarea rolului conducător al unui singur partid și statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ;
  • organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie 1990;
  • separarea puterilor legislativă, executivă și judecătorească în stat și alegerea tuturor conducătorilor politici pentru unu sau, cel mult, două mandate;
  • restructurarea întregii economii naționale pe baza criteriilor rentabilității și eficienței. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizată, promovarea liberei inițiative și a competenței în conducerea tuturor sectoarelor economice;
  • restructurarea agriculturii și sprijinirea micii producții țărănești. Oprirea distrugerii satelor;
  • reorganizarea învățământului românesc potrivit cerințelor contemporane. Reașezarea structurilor învățământului pe baze democrate și umaniste;
  • promovarea unei ideologii umaniste și democratice, a adevăratelor valori ale umanității. Eliminarea minciunii și a imposturii, statuarea unor criterii de competență și justiție în toate domeniile de activitate;
  • așezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naționale;
  • libertatea presei, radioului și a televiziunii; trecerea acestora în mîinile poporului;
  • respectarea drepturilor și libertăților minorităților naționale și asigurarea deplinei lor egalități în drepturi cu românii;
  • libertatea cultelor; garantarea liberei manifestări a credințelor religioase;
  • organizarea întregului comerț al țării pornind de la cerințele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populației României. În acest scop, se va pune capăt exportului de produse agroalimentare și se va reduce exportul de produse petroliere, acordându-se prioritate satisfacerii nevoilor de căldură și lumină ale oamenilor;
  • salvarea echilibrului ecologic și eliminarea acelor lucrări și investiții care provoacă daune aerului, apei, solului și pădurilor țării; promovarea unor tehnologii moderne nepoluante;
  • întreaga politică externă a țării va servi promovării bunei vecinătăți, prieteniei și păcii in lume, integrându-se în procesul de constituire a unei Europe unite, casă comună a tuturor popoarelor continentului.

România va respecta angajamentele sale internaționale și, în primul rând, cele decurgând din Tratatul de la Varșovia și din acordurile de la Helsinki.

În realizarea scopului și programului său, Consiliul Frontului Salvării Naționale d e c r e t e a z ă : Art. 1. - Numele țării este România, e) numeste comisia de elaborare a proiectului noii Forma de guvemamlnt a țării este republică. Constituții ; Drapelul țării este tricolorul tradițional al României, avind culorile așezate vertical ln urmatoarea ordine, pornind de la lance : albastru, galben, roșu. Art. 2. - Consiliul Frontului Salvării Naționale, ca organ al puterii. are următoarele atribuții : a) emite decrete cu putere de lege și decrete; aces- tea se adopta cu majoritate simpla de voturi ale mem- bnlor consiliului și se publica ln Monitorul Oficial; b) numește și revocă pe primul-ministru și aprobă componefllfl guvernului, la propunerea primului-rru- nistru ; C) flUn'{9SfB și revocå pe președintele Curtii Supreme 59 Justitie și pe procurorul general al republicii; d) reglementează sistemul electoral; f) aproba bugetul de stat; g) instituie și conferă decoratii; h) acordă gradele de general, amiral și maresal, tre- cerea în rezervă și rechemarea în activitate a acestora 3 t i) acordă gratierea și comutarea pedepsei cu moar- ea ; j) ratifioli și denunță tratatele internaționale: k) declară stare excepțională, mobilizarea generală sau parțială. precum si starea de război. ln subordinea Consiliului Frontului Salvarii Națio- nale funcționează Consiliul Militar Superior, care co- ordoneaza întreaga activitate a armatei și a unităților prelugte de la Ministerul de Interne. Ministerul Apararii Naționale exercită comanda unica asupra trupelor și mijloacelor de luptă ale țării.

MONITORUL OFICIAL Organele de politic și unitățile de pompieri _ care isi păstrează toate atribuțiile specifice _ se subordo- nează nemijlocit Consiliului Frontului Salvării Națio- nale și consiliilor teritoriale ale acestora. Denumirea de „Militie“ se schimbă in ,,Poliție“. Art. 3. _ Consiliul Frontului Salvării Naționale este compus din 145 membri. Consiliul alege direct dintre membrii sai un birou executiv format din 11 membri și anume : președintele consiliului, un prim-vicepreședinte, doi vicepresedinti, un secretar și șase membri. Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Na- ționale Exercită atribuțiile consiliului in intervalul dintre sesiunile acestuia. Art. 4. _ Consiliul Frontului Salvårii Nationale își desfășoară activitatea in sesiuni, precum și prin urmă- toarele comisii de specialitate : de reconstructie și dezvoltare economică ; constitutionala, juridică și pentru drep- - Comisia - Comisia pentru agricultură; _ Comisia furile omului ; _ Comisia pentru tineret ; _ Comisia Comisia Comisia pentru politică externă ; pentru știință și învățămînt ; pentru cultură ; pentru mediu și echilibru ecologic ; pentru minoritățile naționale ; pentru administrația locală ; Comisia Comisia _ Comisia Comisia ai consiliului. niciți Pe lîngă Biroul executiv al Consiliului Frontulul Salvării Nationale funcționează un colectiv pentru relațiile cu publicul și mijloacele informației de masă. Art. 5. _ Presedintele Consiliului Frontului Salvării Nationale are următoarele atributii t _ reprezintă țara in relațiile internaționale ; încheie tratate internaționale ; organizatorică și colectivul de imputer- - numeste si recheamă pe ambasadorii României în și din străinătate ; _ primeste scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentantilor diplomatiei ai altor state ; - aconlă cetățenia română, aprobă renunțarea la cetățenie si retrage cetățenia romană ; _ aprobă stabilirea domiciliului hi România pentru cetățeni ai altor state :_ _ acorda dreptul de azil; AL ROMÂNIEI Nr. 4 _, _ aprobă înfierea unor minori, cetățeni străini, de către cetățeni români, precum si infierea unor minori, cetățeni români, de către străini. Art. 6. _ In unitățile administrativ-teritoriale ju- dețene, municipale, orășenești și comunale se consti- tuie consilii ale Frontului Salvarii Naționale, organe ale puterii locale, ierarhic subordonate Consiliului Fron. tului Salvarii Naționale. Art. 7. _ Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale au următoarea componență : _ consiliile județene și cel al municipiului Bucu- reștț intre 35 și 51 membri; _ consiliile municipale, intre 15 și 27 membri; _ consiliile orașenești și ale sectoarelor municipiului București, între 11 și 21 membri; _ consiliile comunale, intre 9 și 15 membri. Consiliile teritoriale ale Frontului Salvătíi Nationale aleg dintre membrii lor un birou executiv format din 2 un președinte, doi vicepreșeclinți, un seuetar și 3-5 membri, Președintele consiliului este și președintele biroului executiv. Art. 8. - Consiliile teritoriale ale Frontului Salvarii Naționale răspund pe plan local de organizarea și desfășurarea activităților economice, comerciale, de ocrotire a sănătății populației, de învățămînt și Cultură, edilitar-gospodărești, precum și de apărarea avutiei poporului, de ocrotirea drepturilor cetățenești, de asi- gurarea legalității și mentinerea ordinii publice in unitățile administrativ-teritoriale in care sunt consti- tuite. În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile teri- toriale adoptă hotărîri, care sunt luate cu majoritate simplă a voturilor membrilor acestora. Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale isi desfășoară activitatea ln sesiuni, precum și prin co- misíi de specialitate. Aparatul propriu al comitetelor și birourilor execu- tive ale fostelor consilii populare, cel al organelor locale de Specialitate ale administrației de stat, precum și al instituțiilor social-culturale locale, iși vor desfășura activitatea in actuala lor structură. Art. B. -_ Numărul personalului și structura apara- tului Consiliului Frontului Salvării Nationale se stabi- lesc de către bircul executiv al acestuia. Art. 10. _ Sunt și rămîn dizolvate toate sixflcturiie de putere ale fostului regim dictatorial. PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRIY NATIONALE ION ILIESCU București, 27 decembrie 1989. Nr. 2.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 4 COMUNICATE COMUNICAT din partea Consiliului Frontului Salvării Naționale Consiliul Fronlului Salvăiil Naționale a ales in funcția de președinte pe Ion iar in funcția de prim-vicepreședinte pe Dumitru Mazilu. COMUNICAT ln ziua de 27 decembrie 1989 a avut loc ședința Consiliului Fron- tului Salvarii Naționale. In cadrul acesteia la primul punct al ordinii de zi președintele Consiliului Frontului Salvarii Naționale, ion Iliescu, a făcut o informare asupra activității desfășurate și a măsurilor luate in primele zile după declanșarea luptei revoluționare. Consiliul a aprobat informarea și măsurile adoptate stabilind acțiunile prioritare pentru perioada imediat următoare. In continuare consiliul a dezbătut și aprobat Decretul-lege privind organizarea și funcționarea sa, care a fost dat publicității. De asemenea, s~a discutat structura Biroului executiv al Consiliului Frontului Salvării Nationale, care are următoarea componență: Președinte : Ion Iliescu Prim-vicepreședinte: Dumitru Mazilu Vicepreședinti : Cazimir Ionescu Carol Kiraly Secretar : Dan Marțian Membri : Bogdan Teodor-iu Vasile Neaxșa Silviu Brucan Gheorghe Manole Ion Caramitru Nicolae Radu. Au fost constituite, totodată, comisii de lucru ale consiliului, și anume : 1. Comisia de reconstrucție și dezvoltare economică. Z Comisia pentru agricultură. 3. Comisia constitutionalå, juridică și pentru drepturile omului. 4. Comisia pentru tineret. 5. Comisia pentru poliflcă externă. 6. Comisia pentru știință și invåțămlnt. 7. Comisia pentru cultură. 8. Comisia pentru mediu și echilibru ecologic. 9. Comisia pentru minoritatile naționale. 10. Comisia pentru administrația locală. 11. Comisia organizatorică și colectivul de împutemiciți ai consiliului; 12. Colectivul pentru relațiile cu publicul și mijloacele inionnatiei de masă. Iliescu;