2.178 de modificări
Monitorul Oficial 71-72/1990: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Monitorul Oficial 71-72/1990 (vedeți sursa)
Versiunea de la data 12 august 2012 20:29
, 12 august 2012→Hotărâre privind organizarea și funcționarea învățământului în România în anul școlar (universitar) 1990/1991
Fără descriere a modificării |
Gall (discuție | contribuții) |
||
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
Linia 12: | Linia 12: | ||
:'''Guvernul României''' hotărăște: | :'''Guvernul României''' hotărăște: | ||
Cetățenii României au dreptul la învățătură, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie și fără orice altă îngrădire care ar putea constitui nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului. În România, învățământul are un caracter deschis, fiecărui cetățean asigurându-i-se accesul la toate gradele și formele de învățământ, cât și posibilitatea trecerii de | Cetățenii României au dreptul la învățătură, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie și fără orice altă îngrădire care ar putea constitui nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului. În România, învățământul are un caracter deschis, fiecărui cetățean asigurându-i-se accesul la toate gradele și formele de învățământ, cât și posibilitatea trecerii de la un tip de școală la altul, prin examene de diferență. | ||
Statul asigură condiții de protecție și ocrotire a minorilor până la vârsta de 16 ani prin cuprinderea în diferite forme de învățământ sau de ocrotire. | Statul asigură condiții de protecție și ocrotire a minorilor până la vârsta de 16 ani prin cuprinderea în diferite forme de învățământ sau de ocrotire. | ||
Linia 20: | Linia 20: | ||
Întregul învățământ este subordonat Ministerului Învățământului, care răspunde de organizarea, conținutul și controlul procesului instructiv-educativ. | Întregul învățământ este subordonat Ministerului Învățământului, care răspunde de organizarea, conținutul și controlul procesului instructiv-educativ. | ||
''' | '''Capitolul A - Sistemul de învățământ''' | ||
Art. 1. - În anul școlar 1990/1991, sistemul de învățământ din România cuprinde: | Art. 1. - În anul școlar 1990/1991, sistemul de învățământ din România cuprinde: | ||
* învățământul preșcolar; | * învățământul preșcolar; | ||
* învățământul primar cu clasele I-IV; | * învățământul primar cu clasele I-IV; | ||
Linia 72: | Linia 71: | ||
În localitățile izolate se organizează școli cu clasele I-IV cu predare simultană, dacă există cel puțin 5 elevi de vârsta acestor clase. Desfășurarea procesului de învățământ se asigură de către: | În localitățile izolate se organizează școli cu clasele I-IV cu predare simultană, dacă există cel puțin 5 elevi de vârsta acestor clase. Desfășurarea procesului de învățământ se asigură de către: | ||
* un învățător pentru 5-20 elevi; | * un învățător pentru 5-20 elevi; | ||
* doi învățători pentru 21-40 elevi, de regulă unul la clasele I-III și al doilea la clasele II-IV; | * doi învățători pentru 21-40 elevi, de regulă unul la clasele I-III și al doilea la clasele II-IV; | ||
* trei învățători pentru 41 | * trei învățători pentru 41-60 elevi; | ||
* patru învățători pentru 60 elevi | * patru învățători pentru 60 elevi. | ||
Art. | Art. 6. - Învățământul gimnazial se organizează ca învățământ de zi cu clasele V-VIII. | ||
În mod excepțional, învățământul gimnazial se poate organiza și ca învățământ seral sau fără frecvență numai pentru persoanele care au depășit vârsta școlarizării. | |||
În învățământul gimnazial clasele se constituie, în medie, din 26 elevi, fără a depăși 30 elevi, dar nu mai puțin de 15 elevi, în funcție de baza materială existentă. | |||
Art. 7. - În comunele și satele în care funcționează școli cu predare în limbile minorităților naționale se organizează și clase cu predarea în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 15. | |||
Art. 8. - În cadrul învățământului primar și gimnazial, pentru copiii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza școli cu clasele I-VIII cu program de muzică, arte plastice și coregrafie sau școli cu program de educație fizică și sport. | |||
arte plastice și coregrafie | |||
Școlile cu program de educație fizică și sport se organizează pe ramuri sportive. Clase cu acest program se pot organiza și în cadrul altor școli cu clasele I-VIII. | |||
Clasele de început din școlile cu program de muzică, arte plastice și coregrafie, precum și din școlile cu program de educație fizică și sport, se constituie din 25 elevi. Activitatea de învățământ din aceste școli se desfășoară pe clase, pe grupe sau individual. Numărul de elevi din care se constituie o grupă se stabilește prin norme, de către Ministerul Învățământului, în funcție de specificul activității. | |||
Art. 9. - Pentru promovarea activității elevilor din învățământul primar, gimnazial și liceal cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanță funcționează cluburi și cercuri sportive, ca instituții de învățământ cu profil special. Elevii acestor cluburi și cercuri sunt selecționați din toate clasele diferitelor școli unde se realizează pregătirea de bază. | |||
Cluburile sportive școlare pot funcționa ca unități independente sau pe lângă școli și licee. | |||
Cercurile sportive școlare vor fi organizate numai ca secții pe lângă școli și licee. | |||
În cadrul cluburilor și cercurilor sportive școlare activitatea se organizează pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de Ministerul Învățământului. | |||
Pentru copiii | Art. 10. - Pentru copiii cu deficiențe senzoriale și intelectuale se organizează școli cu clasele I-VIII. | ||
Pentru copiii orfani, fără susținători legali sau proveniți din familii dezorganizate se organizează case de copii școlari, în cadrul cărora pot funcționa și unități de învățământ. | |||
În școlile pentru copii cu deficiențe senzoriale și intelectuale, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 14 elevi și nu mai puțin de 7 elevi. Pentru copiii cu deficiențe asociate, clasele se constituie din 4-8 elevi. | |||
La casele de copii școlari care funcționează împreună cu școli speciale pentru copii cu deficiențe, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 14 elevi și nu mai puțin de 7 elevi. La casele de copii școlari, grupele se constituie din 15-20 copii. | |||
Art. 11. - Pentru a oferi elevilor posibilitatea de a desfășura și activități extrașcolare se organizează case ale elevilor și copiilor, ca instituții subordonate inspectoratelor școlare. În municipiul București funcționează Palatul copiilor, subordonat Ministerului Învățământului. | |||
Activitatea în aceste instituții se desfășoară pe baza unor norme stabilite de Ministerul Învățământului. | |||
Art. 12. - | Art. 12. - Învățământul primar și gimnazial se desfășoară pe baza unor planuri de învățământ și programe unitare elaborate de Ministerul Învățământului. | ||
Art. 13. - Școlile primare și gimnaziale se înființează de către inspectoratele școlare. | Art. 13. - Școlile primare și gimnaziale se înființează de către inspectoratele școlare. | ||
Secțiunea III | '''Secțiunea III - Învățământul liceal''' | ||
Art. 14. - | Art. 14. - Învățământul liceal se realizează prin licee, respectiv colegii, școli normale și seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca învățământ de zi sau seral. | ||
Art. 15. - | Art. 15. - Învățământul liceal se organizează prin următoarele tipuri: | ||
* licee și colegii teoretice; | * licee și colegii teoretice; | ||
* licee industriale; | * licee industriale; | ||
Linia 151: | Linia 133: | ||
* seminarii teologice. | * seminarii teologice. | ||
Art. 16. - | Art. 16. - a) Liceele și colegiile teoretice se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi și IX-XIII învățământ seral, în profilurile: real (cu clase de matematică-fizică, chimie-biologie, fizică-chimie etc.) și umanist (cu clase de filologie, limbi străine, limbi clasice, istorie-științe sociale etc.). În cadrul acestui tip de licee se asigură pregătirea umanist-socială și științifică generală, acordându-se pondere disciplinelor specifice profilului și, respectiv, claselor menționate. | ||
b) Liceele industriale, agricole, silvice, sanitare, economice-administrative și de servicii se organizează cu clasele | b) Liceele industriale, agricole, silvice, sanitare, economice-administrative și de servicii se organizează cu clasele IX-XIII învățământ de zi și seral, iar cele de informatică și de metrologie cu clasele IX-XII învățământ de zi. În cadrul acestor tipuri de licee se asigură atât pregătire generală asemănătoare celei date prin liceele teoretice, cât și pregătire de specialitate, tehnologică și instruire practică într-o meserie, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 1. | ||
tehnologică | |||
c) Școlile normale se organizează cu clasele IX | c) Școlile normale se organizează cu clasele IX-XIII învățământ de zi. Aceste școli pregătesc învățători și educatoare necesare școlilor primare, respectiv grădinițelor de copii și caselor de copii preșcolari. | ||
d) Liceele de artă se organizează cu clasele IX | d) Liceele de artă se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi sau IX-XIII învățământ seral, într-unul din profilurile: arte plastice și decorative, muzică și coregrafie. Activitatea în aceste licee se desfășoară pe clase, pe grupe și individual, conform normelor stabilite de Ministerul Învățământului. | ||
e) Liceele cu program de educație fizică și sport se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi și asigură atât pregătire generală asemănătoare celei date prin liceele teoretice, cât și pregătire pentru o ramură de sport (gimnastică, atletism, șah, fotbal, handbal, | e) Liceele cu program de educație fizică și sport se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi și asigură atât pregătire generală asemănătoare celei date prin liceele teoretice, cât și pregătire pentru o ramură de sport (gimnastică, atletism, șah, fotbal, handbal, rugbi și altele). | ||
rugbi și altele). | |||
Clase cu program de educație fizică și sport se pot organiza și în alte licee. | Clase cu program de educație fizică și sport se pot organiza și în alte licee. | ||
Activitatea în liceele cu program de educație fizică și sport se organizează pentru una până la trei | Activitatea în liceele cu program de educație fizică și sport se organizează pentru una până la trei ramuri sportive, pe grupe constituite conform normelor stabilite de Ministerul Învățământului. | ||
f) Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării | f) Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării Naționale potrivit normelor stabilite de acest minister, cu respectarea planurilor de învățământ pentru liceele teoretice cu profil real și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățământului. | ||
g) Seminariile teologice se organizează de Ministerul Cultelor potrivit normelor stabilite de acest minister, | g) Seminariile teologice se organizează de Ministerul Cultelor potrivit normelor stabilite de acest minister, cu respectarea planurilor de învățământ pentru liceele teoretice cu profil umanist și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățământului. | ||
cu respectarea planurilor de învățământ pentru liceele teoretice cu profil umanist și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățământului. | |||
Art. | Art. 17. - În învățământul liceal, clasele se constituie din 28 elevi, fără a depăși 36 elevi, dar nu mai puțin de 18 elevi. | ||
În liceele de artă și în cele cu program de educație fizică și sport, | În liceele de artă și în cele cu program de educație fizică și sport, clasele de început se constituie din 25 elevi. | ||
elevi. | |||
Art. 18. - Admiterea în clasa a IX-a în învățământul liceal se face prin concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. La concursul de admitere pot participa absolvenți ai învățământului gimnazial. Elevii | Art. 18. - Admiterea în clasa a IX-a în învățământul liceal se face prin concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. La concursul de admitere pot participa absolvenți ai învățământului gimnazial. Elevii admiși în clasa a IX-a de liceu, începând cu anul școlar 1990/1991, pot continua studiile până la absolvirea învățământului liceal. | ||
Art. 19. - Promovații clasei a XII-a cursuri de zi, | Art. 19. - Promovații clasei a XII-a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XIII-a cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot susține examenul de bacalaureat. La școlile normale examenul de bacalaureat se susține după promovarea clasei a XIII-a. Diploma de bacalaureat eliberată de Ministerul Învățământului pentru toate tipurile de licee și școli normale (inclusiv liceele militare și seminariile teologice) conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învățământul superior, în învățământul postliceal de specialitate sau să ocupe funcții pentru care se cer studiile medii. | ||
respectiv ai clasei a XIII-a cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot susține examenul de bacalaureat. | |||
La școlile normale examenul de bacalaureat se susține după promovarea clasei a XIII-a. Diploma de bacalaureat eliberată de Ministerul Învățământului pentru toate tipurile de licee și școli normale (inclusiv liceele militare și | |||
învățământul superior, în învățământul postliceal de specialitate sau să ocupe funcții pentru care se cer studiile medii. | |||
Art. 20. - Elevii cuprinși în liceele industriale, | Art. 20. - Elevii cuprinși în liceele industriale, agricole, silvice, sanitare și economic-administrative și de servicii, cursuri de zi, pot continua studiile în clasa a XIII-a, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de bacalaureat, după absolvirea clasei a XII-a. În clasa a XIII-a de liceu, cursuri de zi, se asigură aprofundarea pregătirii tehnologice și practice în meseria în care vor fi calificați elevii. Pentru această perioadă se pot încheia contracte de școlarizare între elevi și unitățile economice. În cazul când numărul de burse de contract ce pot fi oferite de unitatea economică este mai mic decât numărul de candidați, se stabilesc, de către unitatea economică și unitatea școlară, criterii de departajare, prin care să se stimuleze interesul la învățătură al elevilor. | ||
agricole, silvice, sanitare și economic-administrative și de servicii, cursuri de zi, pot continua studiile în clasa a XIII-a, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de bacalaureat, după absolvirea clasei a XII-a. | |||
După promovarea clasei a | După promovarea clasei a XIII-a elevii susțin examenul de calificare organizat pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. | ||
Elevii care promovează acest examen primesc certificat de calificare, ce le conferă dreptul să exercite meseria respectivă. | Elevii care promovează acest examen primesc certificat de calificare, ce le conferă dreptul să exercite meseria respectivă. | ||
În cazul liceelor de informatică și de metrologie, cu durata de 4 ani (clasele IX-XII), examenul de calificare se susține după promovarea clasei a XII-a. | |||
Art. 21. - Trecerea la noua structură a învățământului liceal se face începând cu anul școlar 1990/1991, | Art. 21. - Trecerea la noua structură a învățământului liceal se face începând cu anul școlar 1990/1991, pentru clasele a IX-a, a X-a și a XI-a. Elevii din clasele a XII-a cursuri de zi și din clasele a XII-a și a XIII-a cursuri serale, anul școlar 1990/1991, vor continua studiile după planurile de învățământ aplicate în anul școlar 1989/1990. | ||
pentru clasele a IX-a, a X-a și | |||
Admiterea în clasa a XI-a de liceu, în anii școlari | Admiterea în clasa a XI-a de liceu, în anii școlari 1990/1991 și 1991/1992, se face, după caz, prin probe de verificare a cunoștințelor în vederea departajării, organizate potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. | ||
1990/1991 și 1991/1992, se face, după caz, prin probe de verificare a cunoștințelor în vederea departajării, | |||
organizate potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. | |||
Secțiunea IV | '''Secțiunea IV - Învățământul profesional, complementar sau de ucenici''' | ||
Art. 22. | Art. 22. - Învățământul profesional se realizează prin școli profesionale cu durata de 3-4 ani, învățământ de zi, potrivit nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 2. Școlile profesionale se organizează de ministere, de alte organe centrale, precum și de primăriile județene și a municipiului București, cu acordul Ministerului Învățământului. Aceste școli pot funcționa de sine stătător sau împreună cu licee, școli tehnice de maiștri și școli postliceale de specialitate, constituind grupuri școlare cu conducere unică. | ||
Prin procesul de învățământ ce se organizează în aceste școli se asigură atât pregătire profesională și instruire practică, cât | Prin procesul de învățământ ce se organizează în aceste școli se asigură atât pregătire profesională și instruire practică, cât și o pregătire generală, asemănătoare celei din clasele IX-X de liceu. | ||
Clasele de elevi din școala profesională se constituie | Clasele de elevi din școala profesională se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. | ||
în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. | |||
Art. 23. - Admiterea în școlile profesionale se face pe bază de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. La concursul de admitere pot participa absolvenți ai învățământului gimnazial. | Art. 23. - Admiterea în școlile profesionale se face pe bază de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. La concursul de admitere pot participa absolvenți ai învățământului gimnazial. | ||
Linia 216: | Linia 183: | ||
Art. 24. - La școlile profesionale studiile se încheie prin examen de absolvire și calificare. Promovații acestui examen primesc diplomă de absolvire în meseria în care s-au pregătit, care le conferă dreptul să exercite meseria respectivă, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. | Art. 24. - La școlile profesionale studiile se încheie prin examen de absolvire și calificare. Promovații acestui examen primesc diplomă de absolvire în meseria în care s-au pregătit, care le conferă dreptul să exercite meseria respectivă, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. | ||
Art. 25. - Absolvenții școlii profesionale pot continua studiile în clasa a XI-a a învățământului liceal, | Art. 25. - Absolvenții școlii profesionale pot continua studiile în clasa a XI-a a învățământului liceal, cursuri serale, după promovarea unor examene de diferență, organizate ca probe de concurs. | ||
cursuri serale, după promovarea unor examene de diferență, organizate ca probe de concurs | |||
Art. | Art. 26. - În anii școlari 1990/1991 și 1991/1992 se organizează, în continuare, învățământ profesional pentru absolvenții clasei a X-a. În aceste școli înscrierea elevilor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. | ||
Art. 27. - Învățământul complementar sau de ucenici se organizează de către organele administrative locale, respectiv de către unitățile economice, pentru promovații clasei a VIII-a gimnaziale care nu au fost cuprinși în învățământul liceal sau profesional. | |||
Învățământul complementar sau de ucenici se organizează ca învățământ de zi și seral cu durata de 2-3 ani. Clasele se constituie, în medie, din 25 elevi, dar nu mai mult de 30 elevi și nu mai puțin de 20 elevi. Acestea funcționează în cadrul grupurilor școlare, școlilor profesionale sau școlilor cu clasele I-VIII. | |||
În cadrul învățământului complementar sau de ucenici se asigură pregătire generală, asemănător claselor IX-X de liceu, precum și pregătire profesională și de instruire practică într-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperație, prestări servicii, inițiativă particulară, asociații cu caracter industrial și din alte sectoare. | |||
Art. 28. - Meseriile în care se pregătesc elevii prin acest învățământ se aleg din cele prevăzute | Art. 28. - Meseriile în care se pregătesc elevii prin acest învățământ se aleg din cele prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare, care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregătire prin licee sau școli profesionale. | ||
Art. 29. - Încheierea studiilor învățământului complementar sau de ucenici se face prin examene de absolvire și calificare. | Art. 29. - Încheierea studiilor învățământului complementar sau de ucenici se face prin examene de absolvire și calificare. | ||
Absolvenții primesc diplomă de absolvire | Absolvenții primesc diplomă de absolvire, ceea ce le dă dreptul să exercite meseria în care au fost pregătiți, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. | ||
Art. 30. - Absolvenții învățământului complementar sau de ucenici, care doresc să continue studiile în învățământul liceal, pot susține examene de diferență, organizate sub formă de concurs pentru înscrierea în clasa a X-a (cei care au urmat școli cu durata de 2 ani) sau în clasa a XI-a (cei care au urmat școli cu durata de 3 ani). | |||
'''Secțiunea V - Învățământul tehnic de maiștri''' | |||
Art. 31. - | Art. 31. - Învățământul tehnic de maiștri se realizează prin școli tehnice de maiștri cu o durată de 1½-2 ani cursuri de zi sau 2-3 ani cursuri serale, organizate de ministere și alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 3. | ||
organizate de ministere și alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 3. | |||
Art. 32. - Clasele la școlile tehnice de maiștri se constituie, în medie, din 30 elevi | Art. 32. - Clasele la școlile tehnice de maiștri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acestea se organizează în cadrul grupurilor școlare. | ||
36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acestea se organizează în cadrul grupurilor școlare. | |||
Art. 33. - Concursul și condițiile de admitere, precum și examenul de absolvire în școlile tehnice de maiștri, se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. | Art. 33. - Concursul și condițiile de admitere, precum și examenul de absolvire în școlile tehnice de maiștri, se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. | ||
Linia 259: | Linia 211: | ||
Absolvenții școlilor tehnice de maiștri primesc diplomă de absolvire, ceea ce le conferă dreptul să profeseze în specialitatea respectivă, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. | Absolvenții școlilor tehnice de maiștri primesc diplomă de absolvire, ceea ce le conferă dreptul să profeseze în specialitatea respectivă, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. | ||
Secțiunea VI | '''Secțiunea VI - Învățământul postliceal de specialitate''' | ||
pregătire din anexa nr. 4. | Art. 34. - Învățământul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani și se realizează în școli postliceale de specialitate organizate de ministere sau alte organe centrale. În aceste școli pot fi școlarizați absolvenți de liceu, cu diplomă de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural și sanitar, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 4. | ||
Școlile postliceale de specialitate se organizează cu învățământ de zi și seral în cadrul grupurilor școlare sau | Școlile postliceale de specialitate se organizează cu învățământ de zi și seral în cadrul grupurilor școlare sau împreună cu unitățile de învățământ liceal. | ||
Pentru pregătirea institutorilor în dublă specializare se organizează școli postliceale de specialitate cu durata de 3 ani cu predare atât în limba română, cât și în limbi ale minorităților naționale. | |||
Art. 35. - Clasele școlilor postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. | |||
Art | Art. 36. - Admiterea în școlile postliceale de specialitate și examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățământului. | ||
Absolvenții primesc diplomă de absolvire, ceea ce le conferă dreptul să profeseze în specialitatea absolvită. | |||
'''Secțiunea VII - Alte categorii de școli''' | |||
Art. 37. - În subordinea Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale vor funcționa: cămine-școală pentru deficienți mintali, motori și mintali-motori incapabili de inserția socială, școli profesionale speciale pentru deficienți de auz, de vedere, mintali, motori și mintali-motori recuperabili, licee speciale pentru deficienți de vedere și motori recuperabili, școli speciale de reeducare și cursuri de calificare și recalificare pentru invalizi. Procesul de învățământ din aceste școli se desfășoară pe baza planurilor de învățământ și programelor școlare specifice, avizate de Ministerul Învățământului. | |||
Art. 38. - Pentru corectarea vorbirii elevilor din învățământul primar și gimnazial se organizează centre logopedice. | |||
Centrul logopedic interșcolar funcționează pentru corectarea tulburărilor de limbaj la copiii școlari și preșcolari și se organizează pe lângă o grădiniță sau școală gimnazială, fiind coordonat și îndrumat de inspectoratul școlar. | |||
Centrul logopedic se organizează cu cel puțin 2 posturi de profesori logopezi. Fiecare profesor logoped lucrează 8 ore pe zi, în medie, din care 18 ore săptămânal activitate direct cu un număr de 12-15 copii. Activitatea se desfășoară cu un copil sau cu 2-4 copii în decursul a câte 2-5 ședințe săptămânal. | |||
Art. 39. - Pentru a veni în sprijinul elevilor și al părinților, cât și pentru creșterea eficienței sistemului învățământului, se organizează laboratoare de orientare școlară și profesională. | |||
Laboratoarele de orientare școlară și profesională sprijină activitatea de orientare a elevilor desfășurată în școli. Ele îndrumă profesorii și diriginții în cunoașterea, informarea și educarea elevilor pentru alegerea profesiunii, efectuează examene psihologice și acordă consultații la cererea elevilor și părinților. | |||
Laboratoarele de orientare sunt instituții cu caracter interșcolar și se înființează de Ministerul Învățământului cel mult unu pe județ sau în municipiul București, fiind subordonate direct inspectoratelor școlare. | |||
Laboratoarele de orientare sunt instituții cu caracter interșcolar și se înființează de Ministerul Învățământului cel mult unu pe județ sau în municipiul | |||
Personalul didactic al laboratoarelor se normează: | Personalul didactic al laboratoarelor se normează: | ||
* 2-3 posturi de profesori pentru orientare | * 2-3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau pedagogie), în funcție de numărul elevilor și complexitatea activității. | ||
Personalul auxiliar se normează: | |||
* 1 post de asistentă socială sau de laborant la fiecare laborator. | |||
Personalul medical se normează potrivit normativelor Ministerului Sănătății. | |||
În unitățile școlare mari se pot organiza cabinete de orientare școlară și profesională, afiliate laboratoarelor și încadrate cu personal de specialitate. Un cabinet de orientare se organizează pentru un număr de cel puțin 800 elevi din școala respectivă. Nu se pot înființa mai mult de 6 cabinete într-un județ, respectiv 12 în municipiul București. | |||
La cabinetul de orientare lucrează un profesor pentru orientare. | |||
Profesorii pentru orientare lucrează, în medie, 8 ore pe zi, din care activitate la clasă 25% din norma didactică. | |||
'''Secțiunea VIII - Învățământul superior și postuniversitar''' | |||
Art | Art. 40. - Învățământul superior pregătește specialiști cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate și se realizează prin: universități, politehnici, institute și academii, organizate pe facultăți și secții. | ||
Instituțiile de învățământ superior se înființează prin hotărâri ale guvernului, iar facultățile și secțiile prin ordin al ministrului învățământului. | |||
Studiile în instituțiile de învățământ superior se realizează prin cursuri de zi, serale și fără frecvență cu durate intre 4 și 7 ani. | |||
Art. 41. - Învățământul postuniversitar se realizează prin cursuri de zi și fără frecvență. | |||
'''Secțiunea IX - Învățământul în limbile minorităților naționale''' | |||
Art. 42. - Copiilor și elevilor din rândurile minorităților naționale li se asigură condiții egale de pregătire în limba maternă ca și celor de naționalitate română. | |||
Art. 43. - În localitățile cu populație din rândul minorităților naționale pot funcționa grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee teoretice, școli normale, licee de artă, clase, grupe sau secții cu predarea în limba maternă. | |||
Pregătirea de specialitate și tehnologică, precum și instruirea practică se realizează în limba română. | |||
Art. 44. - Pentru a putea participa activ la întreaga viață economică, socială, politică și culturală a României, trebuie ca tinerii din rândul minorităților naționale să cunoască limba română, asigurându-se condițiile necesare în acest scop. | |||
Limba și literatura română este probă obligatorie la examenul de bacalaureat. | |||
Art. | Art. 45. - Tinerilor proveniți din rândul minorităților naționale care au optat pentru clase cu predarea în limba română li se asigură, la cerere, însușirea limbii materne. | ||
Art. | Art. 46. - La concursurile și examenele de admitere în învățământul superior și la probele de verificare, candidații din rândul minorităților naționale pot susține probele în limba maternă. | ||
Art. 47. - În situații deosebite, funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase din celelalte tipuri de învățământ cu efective mai mici de 15 copii sau elevi va fi aprobată de către Ministerul Învățământului. | |||
Ministerul Învățământului stabilește, în funcție de cerințele învățământului gimnazial și liceal și ale vieții culturale, cifre corespunzătoare de școlarizare în limbile minorităților naționale, în cadrul instituțiilor de învățământ superior și la școlile postliceale de specialitate pentru institutori. | |||
'''Capitolul B - Dispoziții finale''' | |||
de stat, prin Ministerul Învățământului, pentru toate gradele de învățământ și inspectoratele școlare. | Art. 48. - Finanțarea cheltuielilor pentru salariile tuturor categoriilor de personal se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Învățământului, pentru toate gradele de învățământ și inspectoratele școlare. | ||
Baza materială se asigură de ministere, alte organe centrale sau locale care organizează instituția de învățământ după cum urmează: | Baza materială se asigură de ministere, alte organe centrale sau locale care organizează instituția de învățământ după cum urmează: | ||
* grădinițele, de către ministere, alte organe centrale sau locale; | |||
* școlile primare, gimnaziale și instituțiile de învățământ superior, de către Ministerul Învățământului; | * școlile primare, gimnaziale și instituțiile de învățământ superior, de către Ministerul Învățământului; | ||
* liceele, școlile profesionale, complementare, de | * liceele, școlile profesionale, complementare, de ucenici, postliceale și de maiștri, de către ministere, alte organe centrale sau locale. | ||
ucenici, postliceale și de maiștri, de către ministere, alte organe centrale sau locale. | |||
Art. 49. - Planul de școlarizare, pentru anul de învățământ 1990/1991, pentru toate gradele de învățământ, este cel prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din această hotărâre. | Art. 49. - Planul de școlarizare, pentru anul de învățământ 1990/1991, pentru toate gradele de învățământ, este cel prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din această hotărâre. | ||
Art. 50. - Numărul de locuri la cursurile de perfecționare se stabilește de Ministerul Învățământului. | Art. 50. - Numărul de locuri la cursurile de perfecționare se stabilește de Ministerul Învățământului. | ||
de învățământ se aprobă de Ministerul | Art. 51. - Rețeaua școlară și denumirea instituțiilor de învățământ se aprobă de Ministerul Învățământului. | ||
Planul de școlarizare pentru învățământul preșcolar, | Planul de școlarizare pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial, instituțiile de educație, de ocrotire și învățământul complementar sau de ucenici se repartizează pe inspectorate școlare de Ministerul Învățământului. | ||
primar, gimnazial, instituțiile de educație, de ocrotire și învățământul complementar sau de ucenici se repartizează pe inspectorate școlare de Ministerul Învățământului. | |||
Planul de școlarizare pentru învățământul liceal, | Planul de școlarizare pentru învățământul liceal, superior și postuniversitar se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului. | ||
superior și postuniversitar se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului. | |||
Planul de școlarizare pentru învățământul profesional, | Planul de școlarizare pentru învățământul profesional, tehnic de maiștri și postliceal de specialitate se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului în colaborare cu ministerele organizatoare de școli. | ||
tehnic de maiștri și postliceal de specialitate se repartizează pe instituții de învățământ | |||
Art. 52. - Norma medie săptămânală de predare în învățământul gimnazial, liceal, profesional, complementar sau de ucenici, tehnic de maiștri și postliceal de specialitate este de 18 ore în mediul urban și 16 ore în mediul rural pentru profesori și 24 de ore săptămânal pentru maiștri instructori. | Art. 52. - Norma medie săptămânală de predare în învățământul gimnazial, liceal, profesional, complementar sau de ucenici, tehnic de maiștri și postliceal de specialitate este de 18 ore în mediul urban și 16 ore în mediul rural pentru profesori și 24 de ore săptămânal pentru maiștri instructori. | ||
Linia 389: | Linia 310: | ||
Art. 53. - Ministerul Învățământului elaborează planurile de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar cu sprijinul Institutului de cercetări pedagogice, al comisiilor de specialitate pe discipline și în colaborare cu ministerele și celelalte organe centrale pentru pregătirea de specialitate, tehnologică și instruire practică din unitățile de învățământ organizate de acestea. Manualele școlare pentru toate gradele de învățământ se elaborează numai pe bază de concurs și se aprobă de către Ministerul Învățământului. | Art. 53. - Ministerul Învățământului elaborează planurile de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar cu sprijinul Institutului de cercetări pedagogice, al comisiilor de specialitate pe discipline și în colaborare cu ministerele și celelalte organe centrale pentru pregătirea de specialitate, tehnologică și instruire practică din unitățile de învățământ organizate de acestea. Manualele școlare pentru toate gradele de învățământ se elaborează numai pe bază de concurs și se aprobă de către Ministerul Învățământului. | ||
Nomenclatoarele de meserii și specialități pentru toate gradele și formele de învățământ preuniversitar | Nomenclatoarele de meserii și specialități pentru toate gradele și formele de învățământ preuniversitar se elaborează de Ministerul Învățământului împreună cu Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și în colaborare cu celelalte ministere sau alte organe centrale. | ||
Art. 54. - Ministerul Învățământului răspunde de conținutul, îndrumarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională, din toate instituțiile de învățământ. | |||
Ministerele și celelalte organe centrale răspund de organizarea și, împreună cu Ministerul Învățământului, de conținutul și controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate și profesională din instituțiile de învățământ din subordinea acestora. | |||
Inspectoratele școlare județene și al municipiului București răspund de organizarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională din toate instituțiile de învățământ preuniversitar de pe raza județului (a municipiului București). | |||
Art. 55. - Situațiile deosebite privind funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase de elevi din celelalte tipuri de învățământ, cu efective mai mici sau mai mari, | |||
respectiv cu norme de predare mai mici decât cele stabilite, vor fi analizate și aprobate de Ministerul Învățământului. | |||
Art. | Art. 56. - Începând cu anul școlar 1990/1991, specialiștii care asigură predarea disciplinelor de specialitate și tehnologice, precum și instruirea practică, vor fi încadrați în instituțiile de învățământ ca personal didactic și salarizați de la bugetul de stat, după rețeaua de salarizare a personalului didactic. Profesorilor și maiștrilor instructori care asigură pregătire de specialitate și profesională, precum și instruirea practică în gimnazii, în licee și școli profesionale, transferați în unități economice pe baza decretelor nr. 476/1983 și 451/1984, li se recunosc drepturile pe care le-au avut în calitate de cadre didactice până la data transferării, cât și vechime în învățământ perioada cât au fost încadrați în producție, dar au prestat activitate de predare, respectiv de instruire practică, în învățământul preuniversitar. | ||
Art. | Art. 57. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor asigura fondurile necesare pentru plata salariilor personalului din învățământ, pentru cheltuielile bugetare necesare unităților de învățământ, precum și pentru bursele ce se acordă elevilor și studenților. | ||
Art. | Art. 58. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul de învățământ 1990/1991. | ||
Pe aceeași dată se abrogă din Legea educației și învățământului nr. 28/1978, art. 1, 3, 8, 12 lit. b), d), 16, 19-65, 74, 93, 94, 115-123, 142 lit. a), 148 lit. b), c), e) și 188. | |||
19 | |||
e) și 188. | |||
{{SemnPm|Petre Roman|București|12 mai 1990|521}} | {{SemnPm|Petre Roman|București|12 mai 1990|521}} | ||
Linia 422: | Linia 334: | ||
==== Anexa Nr. 1 ==== | ==== Anexa Nr. 1 ==== | ||
'''Nomenclatorul de meserii în care se pregătesc elevii prin învățământul liceal''' | |||
{| | |||
!Nr. crt. || Domeniul de activitate || Meseria | |||
|- | |||
|colspan="3" | I. Licee industriale | |||
|- | |||
|colspan="3" | I.1. Construcții de mașini | |||
|} | |||
1. Lăcătuș construcții de mașini | 1. Lăcătuș construcții de mașini | ||
2. Mecanic montator, întreținere și reparații în industria construcțiilor de mașini | 2. Mecanic montator, întreținere și reparații în industria construcțiilor de mașini | ||
Linia 462: | Linia 374: | ||
27. Mecanic exploatare, întreținere și reparare mașini și utilaje petroliere | 27. Mecanic exploatare, întreținere și reparare mașini și utilaje petroliere | ||
28. Electrician mașini și echipamente electrice pentru foraj-extracție l 5. Metalurgie | 28. Electrician mașini și echipamente electrice pentru foraj-extracție l 5. Metalurgie | ||
29. | 29. Metalurgist feroase | ||
30. Metalurgist neferoase | 30. Metalurgist neferoase | ||
31. Prelucrător produse metalurgice | 31. Prelucrător produse metalurgice | ||
Linia 697: | Linia 609: | ||
Lăcătuș construcții navale | Lăcătuș construcții navale | ||
Mecanic-montator întreținere și reparații | Mecanic-montator întreținere și reparații în industria construcțiilor de mașini | ||
Mecanic motoare termice | Mecanic motoare termice | ||
Linia 786: | Linia 698: | ||
58 Operator chimist în industria de sinteze organice 3 | 58 Operator chimist în industria de sinteze organice 3 | ||
59 Operator chimist în industria de medicamente și produse cosmetice 3 | 59 Operator chimist în industria de medicamente și produse cosmetice 3 | ||
60 Operator chimist | 60 Operator chimist în industria de prelucrare țiței și petrochimie 3 | ||
61 Operator chimist în industria produselor sodice și clorosodice 3 | 61 Operator chimist în industria produselor sodice și clorosodice 3 | ||
62 Operator chimist la fabricarea și prelucrarea maselor plastice 3 | 62 Operator chimist la fabricarea și prelucrarea maselor plastice 3 | ||
Linia 861: | Linia 773: | ||
121 Operator în morărit și panificație: 3 | 121 Operator în morărit și panificație: 3 | ||
122 Preparator în industria cărnii 3 | 122 Preparator în industria cărnii 3 | ||
123 Preparator | 123 Preparator în industria laptelui 3 | ||
124 Preparator m industria conservelor de legume și fructe 3 | 124 Preparator m industria conservelor de legume și fructe 3 | ||
125 Mecanic exploatare, întreținere și reparare mașini și utilaje din industria alimentară. 3 | 125 Mecanic exploatare, întreținere și reparare mașini și utilaje din industria alimentară. 3 | ||
Linia 1.070: | Linia 982: | ||
34 Maistru electrician centrale, stații și rețele electrice _ 2 | 34 Maistru electrician centrale, stații și rețele electrice _ 2 | ||
35 Maistru electrician protecții prin relee și automatizări | 35 Maistru electrician protecții prin relee și automatizări în cen- | ||
gradele electrice 2 | gradele electrice 2 | ||
Linia 1.202: | Linia 1.114: | ||
19 Mecanic la exploatarea, întreținerea și repararea echipamentelor de reglare și ardere a gazelor 2 Idem | 19 Mecanic la exploatarea, întreținerea și repararea echipamentelor de reglare și ardere a gazelor 2 Idem | ||
20 Electromecanic la exploatarea, întreținerea și repararea aparatelor de măsură și control pentru petrol și gaze 2 Idem | 20 Electromecanic la exploatarea, întreținerea și repararea aparatelor de măsură și control pentru petrol și gaze 2 Idem | ||
21 Proiectant | 21 Proiectant în industria de petrol și gaze 2 Idem V Geologie | ||
22 Tehnician lucrări geologice și geofizice 2 | 22 Tehnician lucrări geologice și geofizice 2 | ||
23 Tehnician topograf 2 | 23 Tehnician topograf 2 | ||
Linia 1.242: | Linia 1.154: | ||
X Arhitectură, sistematizare și construcții-montaj | X Arhitectură, sistematizare și construcții-montaj | ||
42 Tehnician proiectant pentru construcții 2 | 42 Tehnician proiectant pentru construcții 2 | ||
43 _Tehnician proiectant pentru instalații | 43 _Tehnician proiectant pentru instalații în construcții 2 | ||
44 Tehnician proiectant pentru instalații electrice în construcții 2 | 44 Tehnician proiectant pentru instalații electrice în construcții 2 | ||
45 Desenator arhitectură și sistematizare în construcții 2 | 45 Desenator arhitectură și sistematizare în construcții 2 | ||
Linia 1.379: | Linia 1.291: | ||
* învățământ fără frecvență | * învățământ fără frecvență | ||
2 Număr de elevi | 2 Număr de elevi în clasele și grupele cu program de muzică, arte plastice și coregrafie | ||
3 Număr de elevi în școlile cu program de educație fizică și sport | 3 Număr de elevi în școlile cu program de educație fizică și sport | ||
Linia 1.427: | Linia 1.339: | ||
a) învățământ de zi b) învățământ seral | a) învățământ de zi b) învățământ seral | ||
XI învățământ dc maiștri Număr de elevi | XI învățământ dc maiștri Număr de elevi în anul I) | ||
a) învățământ de zi b) învățământ seral | a) învățământ de zi b) învățământ seral | ||
Linia 1.605: | Linia 1.517: | ||
==== Anexa Nr. 1 ==== | ==== Anexa Nr. 1 ==== | ||
ALOCATIILE DE HRANA | ALOCATIILE DE HRANA în unitatile sanitare pentru bolnavii internati și alocatiile de hrana pentru donatorii de singe | ||
-------------------------------------------------- | -------------------------------------------------- | ||
Beneficiarii Alocatia | Beneficiarii Alocatia | ||
Linia 1.614: | Linia 1.526: | ||
I. Alocatii zilnice de hrana pentru | I. Alocatii zilnice de hrana pentru | ||
bolnavi | bolnavi | ||
- bolnavi adulti internati | - bolnavi adulti internati în unitati | ||
sanitare 30 | sanitare 30 | ||
- bolnavi internati | - bolnavi internati în stationare la zi 15 | ||
- copii nou-nascuti, prematuri, in | - copii nou-nascuti, prematuri, in | ||
maternitati, sectii sau compartimente<ref> | maternitati, sectii sau compartimente<ref>În cazul alimentatiei naturale, de alocatia nou nascutului poate beneficia mama copilului.</ref> 5 | ||
- copii 0-3 ani internati | - copii 0-3 ani internati în unitatile | ||
sanitare 15 | sanitare 15 | ||
- copii 3-16 ani internati | - copii 3-16 ani internati în unitatile | ||
sanitare 25 | sanitare 25 | ||
- copii | - copii în crese cu program zilnic 15 | ||
- copii | - copii în crese cu program saptaminal 23 | ||
- copii | - copii în leagane de copii 23 | ||
- bolnavi arsi internati | - bolnavi arsi internati în unitatile | ||
sanitare 40 | sanitare 40 | ||
- bolnavi | - bolnavi în leprozerii 50 | ||
- insotitori ai bolnavilor internati in | - insotitori ai bolnavilor internati in | ||
unitati sanitare 30 | unitati sanitare 30 | ||
Linia 1.643: | Linia 1.555: | ||
elemente galvanice, conform listei anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre | elemente galvanice, conform listei anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre | ||
Art. 2. - Prețurile aprobate conform art 1 se înțeleg | Art. 2. - Prețurile aprobate conform art 1 se înțeleg în condiția de livrare france depozit furnizor, | ||
exclusiv ambalajul de transport, urmând a se aplica de la data aprobării prezentei hotărâri | exclusiv ambalajul de transport, urmând a se aplica de la data aprobării prezentei hotărâri | ||