Monitorul Oficial 71-72/1990: Diferență între versiuni

Cetățenii României au dreptul la învățătură, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie și fără orice altă îngrădire care ar putea constitui nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului. În România, învățământul are un caracter deschis, fiecărui cetățean asigurându-i-se accesul la toate gradele și formele de învățământ, cât și posibilitatea trecerii de la un tip de școală la altul, prin examene de diferență.

'''Capitolul A - Sistemul de învățământ'''

Clasele de început din școlile cu program de muzică, arte plastice și coregrafie, precum și din școlile cu program de educație fizică și sport, se constituie din 25 elevi. Activitatea de învățământ din aceste școli se desfășoară pe clase, pe grupe sau individual. Numărul de elevi din care se constituie o grupă se stabilește prin norme, de către Ministerul Învățământului, în funcție de specificul activității.

'''Secțiunea III - Învățământul liceal'''

Art. 14. - Învățământul liceal se realizează prin licee, respectiv colegii, școli normale și seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca învățământ de zi sau seral.

Art. 15. - Învățământul liceal se organizează prin următoarele tipuri:

Art. 16. - a) Liceele și colegiile teoretice se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi și IX-XIII învățământ seral, în profilurile: real (cu clase de matematică-fizică, chimie-biologie, fizică-chimie etc.) și umanist (cu clase de filologie, limbi străine, limbi clasice, istorie-științe sociale etc.). În cadrul acestui tip de licee se asigură pregătirea umanist-socială și științifică generală, acordându-se pondere disciplinelor specifice profilului și, respectiv, claselor menționate.

b) Liceele industriale, agricole, silvice, sanitare, economice-administrative și de servicii se organizează cu clasele IX-XIII învățământ de zi și seral, iar cele de informatică și de metrologie cu clasele IX-XII învățământ de zi. În cadrul acestor tipuri de licee se asigură atât pregătire generală asemănătoare celei date prin liceele teoretice, cât și pregătire de specialitate, tehnologică și instruire practică într-o meserie, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 1.

c) Școlile normale se organizează cu clasele IX-XIII învățământ de zi. Aceste școli pregătesc învățători și educatoare necesare școlilor primare, respectiv grădinițelor de copii și caselor de copii preșcolari.

d) Liceele de artă se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi sau IX-XIII învățământ seral, într-unul din profilurile: arte plastice și decorative, muzică și coregrafie. Activitatea în aceste licee se desfășoară pe clase, pe grupe și individual, conform normelor stabilite de Ministerul Învățământului.

e) Liceele cu program de educație fizică și sport se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi și asigură atât pregătire generală asemănătoare celei date prin liceele teoretice, cât și pregătire pentru o ramură de sport (gimnastică, atletism, șah, fotbal, handbal, rugbi și altele).

Activitatea în liceele cu program de educație fizică și sport se organizează pentru una până la trei ramuri sportive, pe grupe constituite conform normelor stabilite de Ministerul Învățământului.

f) Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării Naționale potrivit normelor stabilite de acest minister, cu respectarea planurilor de învățământ pentru liceele teoretice cu profil real și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățământului.

g) Seminariile teologice se organizează de Ministerul Cultelor potrivit normelor stabilite de acest minister, cu respectarea planurilor de învățământ pentru liceele teoretice cu profil umanist și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățământului.

Art. 17. - În învățământul liceal, clasele se constituie din 28 elevi, fără a depăși 36 elevi, dar nu mai puțin de 18 elevi.

În liceele de artă și în cele cu program de educație fizică și sport, clasele de început se constituie din 25 elevi.

Art. 18. - Admiterea în clasa a IX-a în învățământul liceal se face prin concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. La concursul de admitere pot participa absolvenți ai învățământului gimnazial. Elevii admiși în clasa a IX-a de liceu, începând cu anul școlar 1990/1991, pot continua studiile până la absolvirea învățământului liceal.

Art. 19. - Promovații clasei a XII-a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XIII-a cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot susține examenul de bacalaureat. La școlile normale examenul de bacalaureat se susține după promovarea clasei a XIII-a. Diploma de bacalaureat eliberată de Ministerul Învățământului pentru toate tipurile de licee și școli normale (inclusiv liceele militare și seminariile teologice) conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învățământul superior, în învățământul postliceal de specialitate sau să ocupe funcții pentru care se cer studiile medii.

Art. 20. - Elevii cuprinși în liceele industriale, agricole, silvice, sanitare și economic-administrative și de servicii, cursuri de zi, pot continua studiile în clasa a XIII-a, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de bacalaureat, după absolvirea clasei a XII-a. În clasa a XIII-a de liceu, cursuri de zi, se asigură aprofundarea pregătirii tehnologice și practice în meseria în care vor fi calificați elevii. Pentru această perioadă se pot încheia contracte de școlarizare între elevi și unitățile economice. În cazul când numărul de burse de contract ce pot fi oferite de unitatea economică este mai mic decât numărul de candidați, se stabilesc, de către unitatea economică și unitatea școlară, criterii de departajare, prin care să se stimuleze interesul la învățătură al elevilor.

După promovarea clasei a XIII-a elevii susțin examenul de calificare organizat pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale.

În cazul liceelor de informatică și de metrologie, cu durata de 4 ani (clasele IX-XII), examenul de calificare se susține după promovarea clasei a XII-a.

Art. 21. - Trecerea la noua structură a învățământului liceal se face începând cu anul școlar 1990/1991, pentru clasele a IX-a, a X-a și a XI-a. Elevii din clasele a XII-a cursuri de zi și din clasele a XII-a și a XIII-a cursuri serale, anul școlar 1990/1991, vor continua studiile după planurile de învățământ aplicate în anul școlar 1989/1990.

Admiterea în clasa a XI-a de liceu, în anii școlari 1990/1991 și 1991/1992, se face, după caz, prin probe de verificare a cunoștințelor în vederea departajării, organizate potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului.

'''Secțiunea IV - Învățământul profesional, complementar sau de ucenici'''

Art. 22. - Învățământul profesional se realizează prin școli profesionale cu durata de 3-4 ani, învățământ de zi, potrivit nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 2. Școlile profesionale se organizează de ministere, de alte organe centrale, precum și de primăriile județene și a municipiului București, cu acordul Ministerului Învățământului. Aceste școli pot funcționa de sine stătător sau împreună cu licee, școli tehnice de maiștri și școli postliceale de specialitate, constituind grupuri școlare cu conducere unică.

Prin procesul de învățământ ce se organizează în aceste școli se asigură atât pregătire profesională și instruire practică, cât și o pregătire generală, asemănătoare celei din clasele IX-X de liceu.

Clasele de elevi din școala profesională se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi.

Art. 25. - Absolvenții școlii profesionale pot continua studiile în clasa a XI-a a învățământului liceal, cursuri serale, după promovarea unor examene de diferență, organizate ca probe de concurs.

Art. 26. - În anii școlari 1990/1991 și 1991/1992 se organizează, în continuare, învățământ profesional pentru absolvenții clasei a X-a. În aceste școli înscrierea elevilor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului.

Art. 27. - Învățământul complementar sau de ucenici se organizează de către organele administrative locale, respectiv de către unitățile economice, pentru promovații clasei a VIII-a gimnaziale care nu au fost cuprinși în învățământul liceal sau profesional.

Învățământul complementar sau de ucenici se organizează ca învățământ de zi și seral cu durata de 2-3 ani. Clasele se constituie, în medie, din 25 elevi, dar nu mai mult de 30 elevi și nu mai puțin de 20 elevi. Acestea funcționează în cadrul grupurilor școlare, școlilor profesionale sau școlilor cu clasele I-VIII.

În cadrul învățământului complementar sau de ucenici se asigură pregătire generală, asemănător claselor IX-X de liceu, precum și pregătire profesională și de instruire practică într-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperație, prestări servicii, inițiativă particulară, asociații cu caracter industrial și din alte sectoare.

Art. 28. - Meseriile în care se pregătesc elevii prin acest învățământ se aleg din cele prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare, care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregătire prin licee sau școli profesionale.

Absolvenții primesc diplomă de absolvire, ceea ce le dă dreptul să exercite meseria în care au fost pregătiți, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale.

Art. 30. - Absolvenții învățământului complementar sau de ucenici, care doresc să continue studiile în învățământul liceal, pot susține examene de diferență, organizate sub formă de concurs pentru înscrierea în clasa a X-a (cei care au urmat școli cu durata de 2 ani) sau în clasa a XI-a (cei care au urmat școli cu durata de 3 ani).

'''Secțiunea V - Învățământul tehnic de maiștri'''

Art. 31. - Învățământul tehnic de maiștri se realizează prin școli tehnice de maiștri cu o durată de 1½-2 ani cursuri de zi sau 2-3 ani cursuri serale, organizate de ministere și alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 3.

Art. 32. - Clasele la școlile tehnice de maiștri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acestea se organizează în cadrul grupurilor școlare.

'''Secțiunea VI - Învățământul postliceal de specialitate'''

Art. 34. - Învățământul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani și se realizează în școli postliceale de specialitate organizate de ministere sau alte organe centrale. În aceste școli pot fi școlarizați absolvenți de liceu, cu diplomă de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural și sanitar, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 4.

Școlile postliceale de specialitate se organizează cu învățământ de zi și seral în cadrul grupurilor școlare sau împreună cu unitățile de învățământ liceal.

Pentru pregătirea institutorilor în dublă specializare se organizează școli postliceale de specialitate cu durata de 3 ani cu predare atât în limba română, cât și în limbi ale minorităților naționale.

Art. 35. - Clasele școlilor postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi.

Art. 36. - Admiterea în școlile postliceale de specialitate și examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățământului.

'''Secțiunea VII - Alte categorii de școli'''

Art. 37. - În subordinea Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale vor funcționa: cămine-școală pentru deficienți mintali, motori și mintali-motori incapabili de inserția socială, școli profesionale speciale pentru deficienți de auz, de vedere, mintali, motori și mintali-motori recuperabili, licee speciale pentru deficienți de vedere și motori recuperabili, școli speciale de reeducare și cursuri de calificare și recalificare pentru invalizi. Procesul de învățământ din aceste școli se desfășoară pe baza planurilor de învățământ și programelor școlare specifice, avizate de Ministerul Învățământului.

Art. 38. - Pentru corectarea vorbirii elevilor din învățământul primar și gimnazial se organizează centre logopedice.

Centrul logopedic interșcolar funcționează pentru corectarea tulburărilor de limbaj la copiii școlari și preșcolari și se organizează pe lângă o grădiniță sau școală gimnazială, fiind coordonat și îndrumat de inspectoratul școlar.

Art. 39. - Pentru a veni în sprijinul elevilor și al părinților, cât și pentru creșterea eficienței sistemului învățământului, se organizează laboratoare de orientare școlară și profesională.

Laboratoarele de orientare școlară și profesională sprijină activitatea de orientare a elevilor desfășurată în școli. Ele îndrumă profesorii și diriginții în cunoașterea, informarea și educarea elevilor pentru alegerea profesiunii, efectuează examene psihologice și acordă consultații la cererea elevilor și părinților.

Laboratoarele de orientare sunt instituții cu caracter interșcolar și se înființează de Ministerul Învățământului cel mult unu pe județ sau în municipiul București, fiind subordonate direct inspectoratelor școlare.

* 2-3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau pedagogie), în funcție de numărul elevilor și complexitatea activității.

Profesorii pentru orientare lucrează, în medie, 8 ore pe zi, din care activitate la clasă 25% din norma didactică.

'''Secțiunea VIII - Învățământul superior și postuniversitar'''

Art. 40. - Învățământul superior pregătește specialiști cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate și se realizează prin: universități, politehnici, institute și academii, organizate pe facultăți și secții.

Instituțiile de învățământ superior se înființează prin hotărâri ale guvernului, iar facultățile și secțiile prin ordin al ministrului învățământului.

'''Secțiunea IX - Învățământul în limbile minorităților naționale'''

Art. 42. - Copiilor și elevilor din rândurile minorităților naționale li se asigură condiții egale de pregătire în limba maternă ca și celor de naționalitate română.

Art. 43. - În localitățile cu populație din rândul minorităților naționale pot funcționa grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee teoretice, școli normale, licee de artă, clase, grupe sau secții cu predarea în limba maternă.

Pregătirea de specialitate și tehnologică, precum și instruirea practică se realizează în limba română.

Art. 44. - Pentru a putea participa activ la întreaga viață economică, socială, politică și culturală a României, trebuie ca tinerii din rândul minorităților naționale să cunoască limba română, asigurându-se condițiile necesare în acest scop.

Limba și literatura română este probă obligatorie la examenul de bacalaureat.

Art. 45. - Tinerilor proveniți din rândul minorităților naționale care au optat pentru clase cu predarea în limba română li se asigură, la cerere, însușirea limbii materne.

Art. 46. - La concursurile și examenele de admitere în învățământul superior și la probele de verificare, candidații din rândul minorităților naționale pot susține probele în limba maternă.

Art. 47. - În situații deosebite, funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase din celelalte tipuri de învățământ cu efective mai mici de 15 copii sau elevi va fi aprobată de către Ministerul Învățământului.

Ministerul Învățământului stabilește, în funcție de cerințele învățământului gimnazial și liceal și ale vieții culturale, cifre corespunzătoare de școlarizare în limbile minorităților naționale, în cadrul instituțiilor de învățământ superior și la școlile postliceale de specialitate pentru institutori.

'''Capitolul B - Dispoziții finale'''

Art. 48. - Finanțarea cheltuielilor pentru salariile tuturor categoriilor de personal se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Învățământului, pentru toate gradele de învățământ și inspectoratele școlare.

* grădinițele, de către ministere, alte organe centrale sau locale;

* liceele, școlile profesionale, complementare, de ucenici, postliceale și de maiștri, de către ministere, alte organe centrale sau locale.

Art. 51. - Rețeaua școlară și denumirea instituțiilor de învățământ se aprobă de Ministerul Învățământului.

Planul de școlarizare pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial, instituțiile de educație, de ocrotire și învățământul complementar sau de ucenici se repartizează pe inspectorate școlare de Ministerul Învățământului.

Planul de școlarizare pentru învățământul liceal, superior și postuniversitar se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului.

Planul de școlarizare pentru învățământul profesional, tehnic de maiștri și postliceal de specialitate se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului în colaborare cu ministerele organizatoare de școli.

Nomenclatoarele de meserii și specialități pentru toate gradele și formele de învățământ preuniversitar se elaborează de Ministerul Învățământului împreună cu Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și în colaborare cu celelalte ministere sau alte organe centrale.

Art. 54. - Ministerul Învățământului răspunde de conținutul, îndrumarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională, din toate instituțiile de învățământ.

Ministerele și celelalte organe centrale răspund de organizarea și, împreună cu Ministerul Învățământului, de conținutul și controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate și profesională din instituțiile de învățământ din subordinea acestora.

Inspectoratele școlare județene și al municipiului București răspund de organizarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională din toate instituțiile de învățământ preuniversitar de pe raza județului (a municipiului București).

Art. 55. - Situațiile deosebite privind funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase de elevi din celelalte tipuri de învățământ, cu efective mai mici sau mai mari,

respectiv cu norme de predare mai mici decât cele stabilite, vor fi analizate și aprobate de Ministerul Învățământului.

Art. 56. - Începând cu anul școlar 1990/1991, specialiștii care asigură predarea disciplinelor de specialitate și tehnologice, precum și instruirea practică, vor fi încadrați în instituțiile de învățământ ca personal didactic și salarizați de la bugetul de stat, după rețeaua de salarizare a personalului didactic. Profesorilor și maiștrilor instructori care asigură pregătire de specialitate și profesională, precum și instruirea practică în gimnazii, în licee și școli profesionale, transferați în unități economice pe baza decretelor nr. 476/1983 și 451/1984, li se recunosc drepturile pe care le-au avut în calitate de cadre didactice până la data transferării, cât și vechime în învățământ perioada cât au fost încadrați în producție, dar au prestat activitate de predare, respectiv de instruire practică, în învățământul preuniversitar.

Art. 57. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor asigura fondurile necesare pentru plata salariilor personalului din învățământ, pentru cheltuielile bugetare necesare unităților de învățământ, precum și pentru bursele ce se acordă elevilor și studenților.

Art. 58. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul de învățământ 1990/1991.

Pe aceeași dată se abrogă din Legea educației și învățământului nr. 28/1978, art. 1, 3, 8, 12 lit. b), d), 16, 19-65, 74, 93, 94, 115-123, 142 lit. a), 148 lit. b), c), e) și 188.

29. Metalurgist feroase

Mecanic-montator întreținere și reparații în industria construcțiilor de mașini

60 Operator chimist în industria de prelucrare țiței și petrochimie 3

123 Preparator în industria laptelui 3

35 Maistru electrician protecții prin relee și automatizări în cen-

21 Proiectant în industria de petrol și gaze 2 Idem V Geologie

43 _Tehnician proiectant pentru instalații în construcții 2

2 Număr de elevi în clasele și grupele cu program de muzică, arte plastice și coregrafie

XI învățământ dc maiștri Număr de elevi în anul I)

                       ALOCATIILE DE HRANA în unitatile sanitare pentru bolnavii internati și alocatiile de hrana pentru donatorii de singe

  - bolnavi adulti internati în unitati

  - bolnavi internati în stationare la zi        15

   maternitati, sectii sau compartimente<ref>În cazul alimentatiei naturale, de alocatia nou nascutului poate beneficia mama copilului.</ref>      5

  - copii 0-3 ani internati în unitatile

  - copii 3-16 ani internati în unitatile

  - copii în crese cu program zilnic            15

  - copii în crese cu program saptaminal        23

  - copii în leagane de copii                    23

  - bolnavi arsi internati în unitatile

  - bolnavi în leprozerii                        50

Art. 2. - Prețurile aprobate conform art 1 se înțeleg în condiția de livrare france depozit furnizor,