Monitorul Oficial 71-72/1990: Diferență între versiuni

Sari la navigare Sari la căutare

Monitorul Oficial 71-72/1990 (vedeți sursa)

Versiunea de la data 12 august 2012 20:29

21 de octeți adăugați ,  12 august 2012
→‎Hotărâre privind organizarea și funcționarea învățământului în România în anul școlar (universitar) 1990/1991
Fără descriere a modificării
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 12: Linia 12:
:'''Guvernul României''' hotărăște:
:'''Guvernul României''' hotărăște:


Cetățenii României au dreptul la învățătură, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie și fără orice altă îngrădire care ar putea constitui nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului. În România, învățământul are un caracter deschis, fiecărui cetățean asigurându-i-se accesul la toate gradele și formele de învățământ, cât și posibilitatea trecerii de 1a un tip de școală la altul, prin examene de diferență.
Cetățenii României au dreptul la învățătură, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie și fără orice altă îngrădire care ar putea constitui nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului. În România, învățământul are un caracter deschis, fiecărui cetățean asigurându-i-se accesul la toate gradele și formele de învățământ, cât și posibilitatea trecerii de la un tip de școală la altul, prin examene de diferență.


Statul asigură condiții de protecție și ocrotire a minorilor până la vârsta de 16 ani prin cuprinderea în diferite forme de învățământ sau de ocrotire.
Statul asigură condiții de protecție și ocrotire a minorilor până la vârsta de 16 ani prin cuprinderea în diferite forme de învățământ sau de ocrotire.
Linia 20: Linia 20:
Întregul învățământ este subordonat Ministerului Învățământului, care răspunde de organizarea, conținutul și controlul procesului instructiv-educativ.
Întregul învățământ este subordonat Ministerului Învățământului, care răspunde de organizarea, conținutul și controlul procesului instructiv-educativ.


'''CAPITOLUL A - Sistemul de învățământ'''
'''Capitolul A - Sistemul de învățământ'''


Art. 1. - În anul școlar 1990/1991, sistemul de învățământ din România cuprinde:
Art. 1. - În anul școlar 1990/1991, sistemul de învățământ din România cuprinde:
* învățământul preșcolar;
* învățământul preșcolar;
* învățământul primar cu clasele I-IV;
* învățământul primar cu clasele I-IV;
Linia 72: Linia 71:


În localitățile izolate se organizează școli cu clasele I-IV cu predare simultană, dacă există cel puțin 5 elevi de vârsta acestor clase. Desfășurarea procesului de învățământ se asigură de către:
În localitățile izolate se organizează școli cu clasele I-IV cu predare simultană, dacă există cel puțin 5 elevi de vârsta acestor clase. Desfășurarea procesului de învățământ se asigură de către:
* un învățător pentru 5-20 elevi;
* un învățător pentru 5-20 elevi;
* doi învățători pentru 21-40 elevi, de regulă unul la clasele I-III și al doilea la clasele II-IV;
* doi învățători pentru 21-40 elevi, de regulă unul la clasele I-III și al doilea la clasele II-IV;
Linia 90: Linia 88:
Școlile cu program de educație fizică și sport se organizează pe ramuri sportive. Clase cu acest program se pot organiza și în cadrul altor școli cu clasele I-VIII.
Școlile cu program de educație fizică și sport se organizează pe ramuri sportive. Clase cu acest program se pot organiza și în cadrul altor școli cu clasele I-VIII.


Clasele de început din școlile cu program de muzică, arte plastice și coregrafie, precum și din școlile cu program de educație fizică și sport, se constituie din
Clasele de început din școlile cu program de muzică, arte plastice și coregrafie, precum și din școlile cu program de educație fizică și sport, se constituie din 25 elevi. Activitatea de învățământ din aceste școli se desfășoară pe clase, pe grupe sau individual. Numărul de elevi din care se constituie o grupă se stabilește prin norme, de către Ministerul Învățământului, în funcție de specificul activității.
25 elevi. Activitatea de învățământ din aceste școli se desfășoară pe clase, pe grupe sau individual. Numărul de elevi din care se constituie o grupă se stabilește prin norme, de către Ministerul Învățământului, în funcție de specificul activității.


Art. 9. - Pentru promovarea activității elevilor din învățământul primar, gimnazial și liceal cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanță funcționează cluburi și cercuri sportive, ca instituții de învățământ cu profil special. Elevii acestor cluburi și cercuri sunt selecționați din toate clasele diferitelor școli unde se realizează pregătirea de bază.
Art. 9. - Pentru promovarea activității elevilor din învățământul primar, gimnazial și liceal cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanță funcționează cluburi și cercuri sportive, ca instituții de învățământ cu profil special. Elevii acestor cluburi și cercuri sunt selecționați din toate clasele diferitelor școli unde se realizează pregătirea de bază.
Linia 122: Linia 119:


Art. 15. - Învățământul liceal se organizează prin următoarele tipuri:
Art. 15. - Învățământul liceal se organizează prin următoarele tipuri:
* licee și colegii teoretice;
* licee și colegii teoretice;
* licee industriale;
* licee industriale;
Linia 137: Linia 133:
* seminarii teologice.
* seminarii teologice.


Art. 16. - a) Liceele și colegiile teoretice se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi și IX-XIII învățământ seral, în profilurile: rea1 (cu clase de matematică-fizică, chimie-biologie, fizică-chimie etc.) și umanist (cu clase de filologie, limbi străine, limbi clasice, istorie-științe sociale etc.). În cadrul acestui tip de licee se asigură pregătirea umanist-socială și științifică generală, acordându-se pondere disciplinelor specifice profilului și, respectiv, claselor menționate.
Art. 16. - a) Liceele și colegiile teoretice se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi și IX-XIII învățământ seral, în profilurile: real (cu clase de matematică-fizică, chimie-biologie, fizică-chimie etc.) și umanist (cu clase de filologie, limbi străine, limbi clasice, istorie-științe sociale etc.). În cadrul acestui tip de licee se asigură pregătirea umanist-socială și științifică generală, acordându-se pondere disciplinelor specifice profilului și, respectiv, claselor menționate.


b) Liceele industriale, agricole, silvice, sanitare, economice-administrative și de servicii se organizează cu clasele IX-XIII învățământ de zi și seral, iar cele de informatică și de metrologie cu clasele IX-XII învățământ de zi. În cadrul acestor tipuri de licee se asigură atât pregătire generală asemănătoare celei date prin liceele teoretice, cât și pregătire de specialitate, tehnologică și instruire practică într-o meserie, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 1.
b) Liceele industriale, agricole, silvice, sanitare, economice-administrative și de servicii se organizează cu clasele IX-XIII învățământ de zi și seral, iar cele de informatică și de metrologie cu clasele IX-XII învățământ de zi. În cadrul acestor tipuri de licee se asigură atât pregătire generală asemănătoare celei date prin liceele teoretice, cât și pregătire de specialitate, tehnologică și instruire practică într-o meserie, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 1.
Linia 151: Linia 147:
Activitatea în liceele cu program de educație fizică și sport se organizează pentru una până la trei ramuri sportive, pe grupe constituite conform normelor stabilite de Ministerul Învățământului.
Activitatea în liceele cu program de educație fizică și sport se organizează pentru una până la trei ramuri sportive, pe grupe constituite conform normelor stabilite de Ministerul Învățământului.


f) Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării Naționale potrivit normelor stabilite de acest minister, cu respectarea planurilor de învățământ pentru liceele teoretice cu profil real și a programelor școlare avizate de Ministerul învățământului.
f) Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării Naționale potrivit normelor stabilite de acest minister, cu respectarea planurilor de învățământ pentru liceele teoretice cu profil real și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățământului.


g) Seminariile teologice se organizează de Ministerul Cultelor potrivit normelor stabilite de acest minister, cu respectarea planurilor de învățământ pentru liceele teoretice cu profil umanist și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățământului.
g) Seminariile teologice se organizează de Ministerul Cultelor potrivit normelor stabilite de acest minister, cu respectarea planurilor de învățământ pentru liceele teoretice cu profil umanist și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățământului.
Linia 203: Linia 199:
Absolvenții primesc diplomă de absolvire, ceea ce le dă dreptul să exercite meseria în care au fost pregătiți, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale.
Absolvenții primesc diplomă de absolvire, ceea ce le dă dreptul să exercite meseria în care au fost pregătiți, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale.


Art. 30. - Absolvenții învățământului Complementar sau de ucenici, care doresc să continue studiile în învățământul liceal, pot susține examene de diferență,
Art. 30. - Absolvenții învățământului complementar sau de ucenici, care doresc să continue studiile în învățământul liceal, pot susține examene de diferență, organizate sub formă de concurs pentru înscrierea în clasa a X-a (cei care au urmat școli cu durata de 2 ani) sau în clasa a XI-a (cei care au urmat școli cu durata de 3 ani).
organizate sub formă de concurs pentru înscrierea în clasa a X-a Cei care au urmat școli cu durata de 2
ani sau în clasa a XI-a Cei care au urmat școli cu durata de 3 ani.


secțiunea V
'''Secțiunea V - Învățământul tehnic de maiștri'''


învățământul tehnic Ale maiștri
Art. 31. - Învățământul tehnic de maiștri se realizează prin școli tehnice de maiștri cu o durată de 1½-2 ani cursuri de zi sau 2-3 ani cursuri serale, organizate de ministere și alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 3.


Art. 31. - învățământul tehnic de maiștri se realizează prin școli tehnice de maiștri cu o durată de
Art. 32. - Clasele la școlile tehnice de maiștri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acestea se organizează în cadrul grupurilor școlare.
11/2-2 ani cursuri de zi sau 2--3 ani cursuri serale,
organizate de ministere și alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 3.
 
Art. 32. - Clasele la școlile tehnice de maiștri se constituie, în medie, din 30 elevi. dar nu mai mult de
36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acestea se organizează în cadrul grupurilor școlare.


Art. 33. - Concursul și condițiile de admitere, precum și examenul de absolvire în școlile tehnice de maiștri, se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului.
Art. 33. - Concursul și condițiile de admitere, precum și examenul de absolvire în școlile tehnice de maiștri, se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului.
Linia 222: Linia 211:
Absolvenții școlilor tehnice de maiștri primesc diplomă de absolvire, ceea ce le conferă dreptul să profeseze în specialitatea respectivă, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale.
Absolvenții școlilor tehnice de maiștri primesc diplomă de absolvire, ceea ce le conferă dreptul să profeseze în specialitatea respectivă, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale.


Secțiunea VI
'''Secțiunea VI - Învățământul postliceal de specialitate'''
 
învățământul postliceal de specialitate
 
Art. 34. - învățământul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani și se realizează în școli postliceale de specialitate organizate de ministere sau alte organe centrale. În aceste școli pot fi școlarizați absolvenți de liceu, cu diplomă de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau so-


-cel-cultural și sanitar, conform nomenclatorului de
Art. 34. - Învățământul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani și se realizează în școli postliceale de specialitate organizate de ministere sau alte organe centrale. În aceste școli pot fi școlarizați absolvenți de liceu, cu diplomă de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural și sanitar, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 4.


pregătire din anexa nr. 4.
Școlile postliceale de specialitate se organizează cu învățământ de zi și seral în cadrul grupurilor școlare sau împreună cu unitățile de învățământ liceal.


Școlile postliceale de specialitate se organizează cu învățământ de zi și seral în cadrul grupurilor școlare sau 'împreună cu unitățile de învățământ liceal.
Pentru pregătirea institutorilor în dublă specializare se organizează școli postliceale de specialitate cu durata de 3 ani cu predare atât în limba română, cât și în limbi ale minorităților naționale.


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr 71--72 5
Art. 35. - Clasele școlilor postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi.


Pentru pregătirea institutorilor în dublă specializare se organizează școli postliceale de specialitate cu durata de '3 ani cu predare atât în limba română, cât și în limbi ale minorităților naționale
Art. 36. - Admiterea în școlile postliceale de specialitate și examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățământului.


Art '35 - Clasele școlilor postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi
Absolvenții primesc diplomă de absolvire, ceea ce le conferă dreptul să profeseze în specialitatea absolvită.


Art '36 -- Admiterea în școlile postliceale de specialitate și examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățământului
'''Secțiunea VII - Alte categorii de școli'''


Absolvenții primesc diplomă de absolvire, ceea ce le conferă dreptul să pr profeseze în specialitatea absolvită
Art. 37. - În subordinea Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale vor funcționa: cămine-școală pentru deficienți mintali, motori și mintali-motori incapabili de inserția socială, școli profesionale speciale pentru deficienți de auz, de vedere, mintali, motori și mintali-motori recuperabili, licee speciale pentru deficienți de vedere și motori recuperabili, școli speciale de reeducare și cursuri de calificare și recalificare pentru invalizi. Procesul de învățământ din aceste școli se desfășoară pe baza planurilor de învățământ și programelor școlare specifice, avizate de Ministerul Învățământului.


Secțiunea VII
Art. 38. - Pentru corectarea vorbirii elevilor din învățământul primar și gimnazial se organizează centre logopedice.


Alte categorii de școli
Centrul logopedic interșcolar funcționează pentru corectarea tulburărilor de limbaj la copiii școlari și preșcolari și se organizează pe lângă o grădiniță sau școală gimnazială, fiind coordonat și îndrumat de inspectoratul școlar.


Art. 37. - În subordinea Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale vor funcționa: cămine-școală pentru deficienți mintali, motori și mintali-motori incapabili de inserția socială, școli profesionale speciale pentru deficienți de auz, de vedere mintali, motori și mintali-motori recuperabili, licee speciale pentru deficienți de vedere și motori recuperabili școli speciale de reeducare și cursuri de calificare și recalificare pentru invalizi Procesul de învățământ din aceste școli se desfășoară pe baza planurilor de învățământ și programelor școlare specifice, avizate de Ministerul Învățământului
Centrul logopedic se organizează cu cel puțin 2 posturi de profesori logopezi. Fiecare profesor logoped lucrează 8 ore pe zi, în medie, din care 18 ore săptămânal activitate direct cu un număr de 12-15 copii. Activitatea se desfășoară cu un copil sau cu 2-4 copii în decursul a câte 2-5 ședințe săptămânal.


Art. 38. - Pentru colectarea vorbirii elevilor din învățământul primar și gimnazial se organizează centre logopedice
Art. 39. - Pentru a veni în sprijinul elevilor și al părinților, cât și pentru creșterea eficienței sistemului învățământului, se organizează laboratoare de orientare școlară și profesională.


Centrul logopedic interșcolar funcționează pentru corectarea tulburărilor de limbaj la copiii școlari și preșcolari și se organizează pe lângă o grădiniță sau școală gimnazială fiind coordonat și îndrumat de inspectoratul școlar
Laboratoarele de orientare școlară și profesională sprijină activitatea de orientare a elevilor desfășurată în școli. Ele îndrumă profesorii și diriginții în cunoașterea, informarea și educarea elevilor pentru alegerea profesiunii, efectuează examene psihologice și acordă consultații la cererea elevilor și părinților.


Centrul logopedic se organizează cu cel puțin 2 posturi de profesori logopezi Fiecare profesor logoped lucrează 8 ore pe zi, în medie, din care 18 ore săptămânal activitate direct cu un număr de 12-15
Laboratoarele de orientare sunt instituții cu caracter interșcolar și se înființează de Ministerul Învățământului cel mult unu pe județ sau în municipiul București, fiind subordonate direct inspectoratelor școlare.
copii Activitatea se desfășoară cu un copil sau cu
2-4 copii în decursul a câte 2--5 ședințe săptămânal
 
Art. 39. - Pentru a veni în sprijinul elevilor și al părinților, cât și pentru creșterea eficienței sistemului învățământului, se organizează laboratoare de orientare școlară și profesională
 
Laboratoarele de orientare școlară și profesională sprijină activitatea de orientare a elevilor desfășurată în școli Ele unor ama profesorii și din iginții în cunoașterea, informarea și educarea elevilor pentru alegerea profesiunii efectuează examene psihologice și acordă consultații la cererea elevilor și părinților
 
Laboratoarele de orientare sunt instituții cu caracter interșcolar și se înființează de Ministerul Învățământului cel mult unu pe județ sau în municipiul FuCureȘti, fiind subordonate direct inspectoratelor școlare


Personalul didactic al laboratoarelor se normează:
Personalul didactic al laboratoarelor se normează:
* 2-3 posturi de profesori pentru orientare Specialitatea psihologie sau pedagogice, în funcție de numărul elevilor și complexitatea activității Personalul auxiliar se normează:
* 2-3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau pedagogie), în funcție de numărul elevilor și complexitatea activității.
* 1 post de asistentă socială sau de laborant la fiecare laborator
 
Personalul medical se normează potrivit normativelor Ministerului Sănătății
 
în unitățile școlare mari se pot organiza cabinete de orientare școlară și profesională, afiliate laboratoare-


lor și încadrate cu personal de specialitate Un cabinet de orientare se organizează pentru un număr de cel puțin 800 elevi din școala respectivă Nu se pot înființa mai mult de 6 cabinete între-un județ, respectiv 12 în municipiul București
Personalul auxiliar se normează:
* 1 post de asistentă socială sau de laborant la fiecare laborator.


La cabinetul de orientare lucrează un profesor pentru u orientare
Personalul medical se normează potrivit normativelor Ministerului Sănătății.


Profesorii pentru orientare lucrează, în medie, 8
În unitățile școlare mari se pot organiza cabinete de orientare școlară și profesională, afiliate laboratoarelor și încadrate cu personal de specialitate. Un cabinet de orientare se organizează pentru un număr de cel puțin 800 elevi din școala respectivă. Nu se pot înființa mai mult de 6 cabinete într-un județ, respectiv 12 în municipiul București.


ore pe zi, din care activitate la clasă 25% din norma didactică
La cabinetul de orientare lucrează un profesor pentru orientare.


Secțiunea VIII
Profesorii pentru orientare lucrează, în medie, 8 ore pe zi, din care activitate la clasă 25% din norma didactică.


învățământul superior și postuniversitar
'''Secțiunea VIII - Învățământul superior și postuniversitar'''


40 - învățământul superior pregătește specialiști cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate_ ȘI se.realizează prin: universități, politehȘrclä" institute ȘI academii, organizate pe facultăți și ec 11
Art. 40. - Învățământul superior pregătește specialiști cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate și se realizează prin: universități, politehnici, institute și academii, organizate pe facultăți și secții.


Instituțiile de învățământ superior se înființează prin holărrrr ale guvernului rar facultățile și secțiile prin ordin al ministrului învățământului
Instituțiile de învățământ superior se înființează prin hotărâri ale guvernului, iar facultățile și secțiile prin ordin al ministrului învățământului.


Studiile în instituțiile de învățământ superior se realizează prin cursuri de Z1, serale Ș! fara frecvență cu durate intre 4 Șl 7 am
Studiile în instituțiile de învățământ superior se realizează prin cursuri de zi, serale și fără frecvență cu durate intre 4 și 7 ani.


Art 4l -- învățământul postuniversitar se realizează prin cursuri de zr și fără frecvență
Art. 41. - Învățământul postuniversitar se realizează prin cursuri de zi și fără frecvență.


Secțiunea IX
'''Secțiunea IX - Învățământul în limbile minorităților naționale'''


învățământul în limbile minorităților naționale
Art. 42. - Copiilor și elevilor din rândurile minorităților naționale li se asigură condiții egale de pregătire în limba maternă ca și celor de naționalitate română.


u Art 42.- Copiilor și elevilor din rândurile minori-
Art. 43. - În localitățile cu populație din rândul minorităților naționale pot funcționa grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee teoretice, școli normale, licee de artă, clase, grupe sau secții cu predarea în limba maternă.
_tațrlor naționale lr se asigură condiții egale de pregătire în limba maternă ca și celor de naționalitate română


Art_ etc' -- În.localitățile cu populație din rândul nrrnorrtațrlor_ naționale pot funcționa grădinițe, școli primare ȘI gimnaziale, licee teoretice, școli normale, li-
Pregătirea de specialitate și tehnologică, precum și instruirea practică se realizează în limba română.


cee de artă, clase, grupe sau secții cu predarea în limba maternă
Art. 44. - Pentru a putea participa activ la întreaga viață economică, socială, politică și culturală a României, trebuie ca tinerii din rândul minorităților naționale să cunoască limba română, asigurându-se condițiile necesare în acest scop.


Pregătirea de specialitate și tehnologică, precum și instruirea practică se realizează în limba română
Limba și literatura română este probă obligatorie la examenul de bacalaureat.


Art. 44. - Pentru a putea participa activ la întreaga viață economică, socială, politică și culturală a Reamâniei, trebuie ca tinerii din rândul minorităților naționale să cunoască limba română,- asigurându-se condițiile necesare în acest scop
Art. 45. - Tinerilor proveniți din rândul minorităților naționale care au optat pentru clase cu predarea în limba română li se asigură, la cerere, însușirea limbii materne.


Limba și literatura română este probă obligatorie la examenul de bacalaureat
Art. 46. - La concursurile și examenele de admitere în învățământul superior și la probele de verificare, candidații din rândul minorităților naționale pot susține probele în limba maternă.


Art. 45. - Tinerilor proveniți din rândul minorităților naționale care au optat pentru clase cu predarea în limba română li se asigură la cerere, însușirea limbii materne
Art. 47. - În situații deosebite, funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase din celelalte tipuri de învățământ cu efective mai mici de 15 copii sau elevi va fi aprobată de către Ministerul Învățământului.


Art. 46. - La concursurile și examenele de admitere în învățământul superior și la probele de verificare,
Ministerul Învățământului stabilește, în funcție de cerințele învățământului gimnazial și liceal și ale vieții culturale, cifre corespunzătoare de școlarizare în limbile minorităților naționale, în cadrul instituțiilor de învățământ superior și la școlile postliceale de specialitate pentru institutori.
candidații din rândul minorităților naționale pot susține probele în limba maternă


Art. 47. - În situații deosebite, funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase din celelalte tipuri de învățământ cu efective mai mici de 15 copii sau elevi va fi aprobată de către Ministerul Învățământului
'''Capitolul B - Dispoziții finale'''


Ministerul Învățământului stabilește, în funcție de cerințele învățământului gimnazial și liceal și ale vieții culturale, cifre corespunzătoare de școlarizare în limbile minorităților naționale, în cadrul instituțiilor de învățământ superior și la școlile postliceale de specialitate pentru u institutcri
Art. 48. - Finanțarea cheltuielilor pentru salariile tuturor categoriilor de personal se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Învățământului, pentru toate gradele de învățământ și inspectoratele școlare.
 
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 71--72
 
CAPITOLUL B Dispoziții finale Art. 48. - Finanțarea cheltuielilor pentru salariile tuturor categoriilor de personal se asigură de la bugetul
 
de stat, prin Ministerul Învățământului, pentru toate gradele de învățământ și inspectoratele școlare.


Baza materială se asigură de ministere, alte organe centrale sau locale care organizează instituția de învățământ după cum urmează:
Baza materială se asigură de ministere, alte organe centrale sau locale care organizează instituția de învățământ după cum urmează:
 
* grădinițele, de către ministere, alte organe centrale sau locale;
_ grădinițele, de către ministere, alte organe centrale sau locale;
* școlile primare, gimnaziale și instituțiile de învățământ superior, de către Ministerul Învățământului;
* școlile primare, gimnaziale și instituțiile de învățământ superior, de către Ministerul Învățământului;
* liceele, școlile profesionale, complementare, de'
* liceele, școlile profesionale, complementare, de ucenici, postliceale și de maiștri, de către ministere, alte organe centrale sau locale.
 
ucenici, postliceale și de maiștri, de către ministere, alte organe centrale sau locale.


Art. 49. - Planul de școlarizare, pentru anul de învățământ 1990/1991, pentru toate gradele de învățământ, este cel prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din această hotărâre.
Art. 49. - Planul de școlarizare, pentru anul de învățământ 1990/1991, pentru toate gradele de învățământ, este cel prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din această hotărâre.


Art. 50. - Numărul de locuri la cursurile de perfecționare se stabilește de Ministerul Învățământului.
Art. 50. - Numărul de locuri la cursurile de perfecționare se stabilește de Ministerul Învățământului.
Art. 51. - rețeaua școlară și denumirea instituțiilor


de învățământ se aprobă de Ministerul Întvătământului.
Art. 51. - Rețeaua școlară și denumirea instituțiilor de învățământ se aprobă de Ministerul Învățământului.


Planul de școlarizare pentru învățământul preșcolar,
Planul de școlarizare pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial, instituțiile de educație, de ocrotire și învățământul complementar sau de ucenici se repartizează pe inspectorate școlare de Ministerul Învățământului.
primar, gimnazial, instituțiile de educație, de ocrotire și învățământul complementar sau de ucenici se repartizează pe inspectorate școlare de Ministerul Învățământului.


Planul de școlarizare pentru învățământul liceal,
Planul de școlarizare pentru învățământul liceal, superior și postuniversitar se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului.
superior și postuniversitar se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului.


Planul de școlarizare pentru învățământul profesional,
Planul de școlarizare pentru învățământul profesional, tehnic de maiștri și postliceal de specialitate se repartizează pe instituții de învățământ de Ministerul Învățământului în colaborare cu ministerele organizatoare de școli.
tehnic de maiștri și postliceal de specialitate se repartizează pe instituții de învățământ' de Ministerul Învățământului în colaborare cu ministerele organizatoare de școli.


Art. 52. - Norma medie săptămânală de predare în învățământul gimnazial, liceal, profesional, complementar sau de ucenici, tehnic de maiștri și postliceal de specialitate este de 18 ore în mediul urban și 16 ore în mediul rural pentru profesori și 24 de ore săptămânal pentru maiștri instructori.
Art. 52. - Norma medie săptămânală de predare în învățământul gimnazial, liceal, profesional, complementar sau de ucenici, tehnic de maiștri și postliceal de specialitate este de 18 ore în mediul urban și 16 ore în mediul rural pentru profesori și 24 de ore săptămânal pentru maiștri instructori.
Linia 352: Linia 310:
Art. 53. - Ministerul Învățământului elaborează planurile de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar cu sprijinul Institutului de cercetări pedagogice, al comisiilor de specialitate pe discipline și în colaborare cu ministerele și celelalte organe centrale pentru pregătirea de specialitate, tehnologică și instruire practică din unitățile de învățământ organizate de acestea. Manualele școlare pentru toate gradele de învățământ se elaborează numai pe bază de concurs și se aprobă de către Ministerul Învățământului.
Art. 53. - Ministerul Învățământului elaborează planurile de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar cu sprijinul Institutului de cercetări pedagogice, al comisiilor de specialitate pe discipline și în colaborare cu ministerele și celelalte organe centrale pentru pregătirea de specialitate, tehnologică și instruire practică din unitățile de învățământ organizate de acestea. Manualele școlare pentru toate gradele de învățământ se elaborează numai pe bază de concurs și se aprobă de către Ministerul Învățământului.


Nomenclatoarele de meserii și specialități pentru toate gradele și formele de învățământ preuniversitar
Nomenclatoarele de meserii și specialități pentru toate gradele și formele de învățământ preuniversitar se elaborează de Ministerul Învățământului împreună cu Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și în colaborare cu celelalte ministere sau alte organe centrale.


se elaborează de Ministerul Învățământului împreună cu Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și în colaborare cu celelalte ministere sau alte organe centrale.
Art. 54. - Ministerul Învățământului răspunde de conținutul, îndrumarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională, din toate instituțiile de învățământ.


Art.'54. -- Ministerul Învățământului răspunde de conținutul, îndrumarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională, din toate instituțiile de învățământ.
Ministerele și celelalte organe centrale răspund de organizarea și, împreună cu Ministerul Învățământului, de conținutul și controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate și profesională din instituțiile de învățământ din subordinea acestora.


Ministerele și celelalte organe centrale răspund de organizarea și, împreună cu Ministerul Învățământului,
Inspectoratele școlare județene și al municipiului București răspund de organizarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate și profesională din toate instituțiile de învățământ preuniversitar de pe raza județului (a municipiului București).
de conținutul și controlul procesului instmctiia-educativ cu privire la pregătirea de specialitate și profesională din instituțiile de învățământ din subordinea acestora.


inspectoratele școlare județene și al municipiului București răspund de ore-.nizarea și controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală. de specialitate și profesională din toate instituțiile de învățământ preuniversitar de pe raza județului (a municipiului Bucuresti).
Art. 55. - Situațiile deosebite privind funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase de elevi din celelalte tipuri de învățământ, cu efective mai mici sau mai mari,
respectiv cu norme de predare mai mici decât cele stabilite, vor fi analizate și aprobate de Ministerul Învățământului.


Art. 55. - situațiile deosebite privind funcționarea unor grupe de preșcolari sau clase de elevi din celelalte tipuri de învățământ, cu efective mai mici sau mai mari,
Art. 56. - Începând cu anul școlar 1990/1991, specialiștii care asigură predarea disciplinelor de specialitate și tehnologice, precum și instruirea practică, vor fi încadrați în instituțiile de învățământ ca personal didactic și salarizați de la bugetul de stat, după rețeaua de salarizare a personalului didactic. Profesorilor și maiștrilor instructori care asigură pregătire de specialitate și profesională, precum și instruirea practică în gimnazii, în licee și școli profesionale, transferați în unități economice pe baza decretelor nr. 476/1983 și 451/1984, li se recunosc drepturile pe care le-au avut în calitate de cadre didactice până la data transferării, cât și vechime în învățământ perioada cât au fost încadrați în producție, dar au prestat activitate de predare, respectiv de instruire practică, în învățământul preuniversitar.
respectiv cu norme de predare mai mici decât cele stabilite, vor fi analizate și. aprobate de lilinisterul Încă-
(ământului.


Art. 56. - Începând cu anul școlar 590/1991, specialiștii care asigură predarea disciplinelor de specialitate și tehnologice, precum și instruirea practică, vor fi încadrați în instituțiile de învățământ ca personal didactic și salarizați de la bugetul de stat, după rețeaua de salarizare a personalului didactic. Profesorilor și maiștrilor instructori care asigură pregătire de specialitate și profesională, precum și instruirea practică în gimnazii, în licee și scoli profesionale, transferați în unități economice pe baza decretelor nr. 476/1983 si
Art. 57. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor asigura fondurile necesare pentru plata salariilor personalului din învățământ, pentru cheltuielile bugetare necesare unităților de învățământ, precum și pentru bursele ce se acordă elevilor și studenților.
451/1984, li se recunosc drepturile pe care le-au avut în calitate de cadre didactice până la data transferării,
cât și vechime în învățământ perioada cât au fost încadrați în producție dar au prestat activitate de predare,
respectiv de instruire practică, în învățământul preuniversitar.


Art. 57. - Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor asigura fondurile necesare pentru plata salariilor personalului din învățământ, pentru cheltuielile bugetare necesare unităților de învățământ,
Art. 58. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul de învățământ 1990/1991.
precum și pentru bursele ce se acordă elevilor și stuclenților.


Art. 58. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul de învățământ 1990/1991.
Pe aceeași dată se abrogă din Legea educației și învățământului nr. 28/1978, art. 1, 3, 8, 12 lit. b), d), 16, 19-65, 74, 93, 94, 115-123, 142 lit. a), 148 lit. b), c), e) și 188.
` Pe aceeași dată se abrogă din Legea educației și mirățământului nr. 28/1978, art. l, 3, 8, 12 lit. b), d), 16,
19--65,`74, 93, 94, 115-123, 142 lit. a), 148 lit. b), c),
e) și 188.


{{SemnPm|Petre Roman|București|12 mai 1990|521}}
{{SemnPm|Petre Roman|București|12 mai 1990|521}}
Linia 385: Linia 334:
==== Anexa Nr. 1 ====
==== Anexa Nr. 1 ====
    
    
'''Nomenclatorul de meserii în care se pregătesc elevii prin învățământul liceal'''


NOMENCLATORUL DE MESERII în care se pregătesc elevii prin învățământul liceal
{|
 
!Nr. crt. || Domeniul de activitate || Meseria
|-
|colspan="3" | I. Licee industriale
 
|-
|colspan="3" | I.1. Construcții de mașini
|}


Domeniul de activitate Meseria l. Licee industriale
1.1. Construcții de mașini
1. Lăcătuș construcții de mașini
1. Lăcătuș construcții de mașini
2. Mecanic montator, întreținere și reparații în industria construcțiilor de mașini
2. Mecanic montator, întreținere și reparații în industria construcțiilor de mașini
Linia 425: Linia 374:
27. Mecanic exploatare, întreținere și reparare mașini și utilaje petroliere
27. Mecanic exploatare, întreținere și reparare mașini și utilaje petroliere
28. Electrician mașini și echipamente electrice pentru foraj-extracție l 5. Metalurgie
28. Electrician mașini și echipamente electrice pentru foraj-extracție l 5. Metalurgie
29. lvletalurgist feroase
29. Metalurgist feroase
30. Metalurgist neferoase
30. Metalurgist neferoase
31. Prelucrător produse metalurgice
31. Prelucrător produse metalurgice
Gall
Administratori
2.178 de modificări
Adus de la „http://wiki.civvic.ro/wiki/Special:MobileDiff/13287...13932”

Meniu de navigare