Monitorul Oficial 87bis/1990: Diferență între versiuni

Art. 52. - Senatul își va putea constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte obiective, indicate în hotărârea de înființare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii. Prin aceeași hotărâre se vor preciza senatorii ce compun comisia și biroul acesteia, la propunerea biroului permanent al Senatului, precum și termenul în care va fi depus raportul comisiei. Celelalte probleme legate de organizarea și funcționarea comisiei vor fi reglementate de biroul comisiei, în măsura în care prevederile art. 23-37 din prezentul capitol nu sunt îndestulătoare.

4. Comisii de anchetă

5. Comisii de mediere.

Art. 54. - În situația în care una din camere adoptă un proiect de lege sau propunere legislativă cu modificări față de textul adoptat de cealaltă cameră, președintele Senatului, de acord. cu președintele Adunării Deputaților, va iniția, dacă este cazul, procedura de mediere. În acest scop, biroul permanent va desemna, la propunerea grupurilor parlamentare, un număr de 7 senatori care vor face parte din comisia de mediere a celor două camere, urmărind-se respectarea principiilor prevăzute de art. 25. Senatorii stabiliți de biroul permanent, împreună cu 7 deputați desemnați de organul de lucru similar al Adunării Deputaților, formează comisia de mediere.

Art. 55. - Comisia de mediere se reunește, la convocarea celui mai în vârstă senator sau deputat, la sediul camerei din care el face parte, alege un birou și stabilește regulile după care își va desfășura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul. Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prin rotație de către un senator sau un deputat, stabiliți de comisie.

Art. 57. - Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului a cărui aprobare are loc în condițiile art.56. În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord eu privire la problemele aflate în divergență, în termenul stabilit potrivit art. 55 alin. 1, textele în divergentă se supun dezbaterii în ședința comună a celor două camere, sub conducerea succesivă a președintelui Adunării Deputaților, respectiv a președintelui Senatului.Hotărârea se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

Secțiunea a-3-a.

Alte dispoziții.

Capitolul 3.

Desfășurarea lucrărilor Senatului.

Secțiunea 1.

Ordinea de zi.

Art. 59. - Proiectul ordinii de zi a ședințelor Senatului se adoptă de către biroul permanent, de regulă, în fiecare zi de miercuri a săptămânii premergătoare ședințelor parlamentare, în condițiile prevăzute de art. 18 lit. f). Toate materialele care se supun Senatului spre a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit biroului permanent cu cel puțin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazul în care prin lege nu se prevede un termen mai scurt.

Art. 61. - Proiectul ordinii ale zi cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, precum și, după caz, interpelări, petiții sau alte probleme propuse de guvern, de biroul permanent ori de senatori. Prima jumătate de oră a fiecărei ședințe este rezervată eventualelor întrebări puse de senatori.

Art. 62. - La cererea Președintelui României, biroul permanent înscrie cu prioritate prezentarea și dezbaterea mesajelor pe care el le adresează Senatului. În mod asemănător se va proceda și cu alte cereri ale Președintelui României, legate de exercițiul atribuțiilor acestuia.

Art. 63. - Proiectul ordinii de zi este supus spre aprobare Senatului în ultima zi din săptămâna de lucru a acestuia ce precede perioada pentru care a

fost întocmit. Proiectul se adopta cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți și se afișează la sediul Senatului.

Art. 64. - Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai în prima zi a săptămânii de lucru, la cererea

biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului. Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opoziție, se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot. În mod excepțional, președintele Senatului poate propune, în orice ședință a Senatului, modificarea ordinii de zi. la cererea biroului permanent sau a unui grup parlamentar.

Secțiunea a-2-a.

Procedura legislativă.

Art. 66. - Dreptul de inițiativă legislativă aparține guvernului și senatorilor. Senatul dezbate și proiectele sau propunerile legislative transmise de către Adunarea Deputaților. În exercițiul dreptului de inițiativă legislativă, guvernul înaintează Senatului proiecte de legi, iar senatorii. propuneri legislative. Ele trebuie însoțite de expunere de motive și redactate în forma proprie unui act normativ, în articole și, după caz, capitole și secțiuni. În vederea promovării de propuneri legislative care privesc desfășurarea activității locale, senatorii sunt obligați să se consulte cu organele locale ale administrației de stat din județele în care au fost aleși. La redactarea propunerilor legislative vor tine seama de eventualele propuneri sau sugestii făcute de organele locale, precum și direct de către alegători. O dată cu prezentarea propunerii legislative la biroul permanent. senatorul va face precizări cu privire la modul În care s-a conformat acestei proceduri.

Art. 57. - Toate proiectele și propunerile legislative se înregistrează de către biroul permanent în ordinea prezentării lor și sunt aduse la cunoștință Senatului la prima ședință, prin anunțarea titlului și inițiatorului acestora. Ele se imprimă și se distribuie senatorilor de îndată, dar nu pot fi trecute pe ordinea de zi decât după trecerea unui termen de cel puțin 10 zile.

Art. 69. - Inițiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa-și retragă proiectul sau propunerea până la înscrierea acestora pe ordinea de zi.

Art. 70. - După examinarea proiectului sau propunerii legislative, comisia permanentă sesizată în fond întocmește un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau propunerii legislative examinate. Raportul, însoțit de avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea legislativă, se transmite biroului permanent, care va asigura multiplicarea și difuzarea acestuia către guvern și senatori, cu respectarea termenului prevăzut la art. 47 alin. 2.

Art. 72. - Senatorii sau guvernul au dreptul de a prezenta amendamente în scris, motivate, care se transmit biroului permanent cu cel puțin 7 zile înainte de dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative. Amendamentele se supun examinării comisiilor competente și concluziile acestora se adaugă la raportul întocmit anterior.

Art. 73. - Dezbaterea proiectului sau propunerii legislative este precedată de prezentarea. de către inițiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum și a raportului comisiei permanente. Raportul comisiei permanente este prezentat de către președintele acesteia sau un raportor desemnat de comisie.

Art. 74. - Pentru dezbaterea generala a proiectului sau propunerii legislative. președintele Senatului dă cuvântul senatorilor în ordinea înscrierii la cuvânt.

Art. 77. - Dacă prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative,

după închiderea dezbaterii generale președintele poate cere Senatului să se pronunțe prin vot.

Art. 79. - La discutarea fiecărui articol, senatorii pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al

grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere. De asemenea, va putea lua cuvântul și reprezentantul guvernului.

Art. 80. - Discutarea articolelor începe cu amendamentele. În cursul dezbaterilor, senatorii sau guvernul pot propune amendamente scrise la modificările intervenite în urma examinării și definitivării textului în comisii. Amendamentele trebuie să se refere la conținutul unui singur articol.

Art. 82. - Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune suprimarea unora din textele cuprinse în articolul supus dezbaterii și, după aceea, cu cele privind modificarea sau completarea acestora. Senatul se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte.

Art. 83. - La propunerea președintelui, Senatul va putea stabili 0 procedură legislativă specială pentru dezbaterea unor proiecte de acte normative cu caracter deosebit (legi financiare, ratificarea unor tratate internaționale etc.).

Secțiunea a-3-a.

Procedura de vot.

Art. 85. - Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret. Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, apel nominal sau ridicare în picioare. Votul secret se exprimă prin buletine de vot pentru numiri și prin bile sau electronic în cazul votării legilor sau altor hotărâri. Aprobarea nominală a componenței guvernului se face prin vot secret. Senatul hotărăște, la propunerea biroului, ce modalități de vot va folosi, afară de cazul în care prin regulament se stabilește o anumită procedură de vot.

Art. 86. - Votarea prin apel nominal se face în modul următor: președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor „pentru” și „contra”; unul din secretari dă citire numelui și prenumelui senatorilor; fiecare senator răspunde „pentru” sau,,contra”. După terminarea apelului se repetă numele și prenumele senatorilor care nu au răspuns.

Art. 87. - Votul prin bile se desfășoară astfel: în fața președintelui senatului se așează o urnă albă și alta neagră. Senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari cite două bile, din care una albă și una neagră, pe care le le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot în favoarea proiectului sau propunerii ce se votează, iar bila neagră introdusă în urna

albă și bila albă introdusă în urna neagră semnifică vot împotriva proiectului sau propunerii.

grupul parlamentar din care face parte. Senatorul votează „pentru”, lăsând neatins pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse; el votează „contra” ștergând numele și prenumele persoanei propuse. Buletinele de vot se introduc într-o singură urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele pe care nu și fost șters numele nici unui candidat.

Art. 89. - Legile și celelalte propuneri se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor, dacă prin prezentul regulament nu se prevede altfel. În cazul în care numirile, confirmările sau avizele pentru numiții în funcții se fac, potrivit legii, de către Senat, ele se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți, la propunerea președintelui Senatului. Numirile, confirmările sau avizele se supun dezbaterii Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități. În vederea întocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, confirmări sau avize, având dreptul de a chema spre audiere persoanele în cauză. Dacă în sala Senatului nu sunt prezenți jumătate plus unu din numărul senatorilor, președintele amână votarea până la întrunirea acestui număr.

Art. 93. - Proiectele de legi și propunerile legislative adoptate de Senat se semnează de președintele Senatului și se înaintează Adunării Deputaților în vederea dezbaterii și adoptării. Guvernul va fi înștiințat despre aceasta. În cazul în care Senatul a adoptat un proiect de lege sau propunere legislativă în redactarea aprobată de Adunarea Deputaților, acestea vor fi înaintate sub semnătura președintelui Senatului, în termen de 10 zile de la adoptare, Președintelui României, în vederea promulgării legii.

Art. 94. - Președintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să ceară printre-un mesaj motivat o nouă deliberare a legii sau a unor articole din lege, în cazul în care consideră că acestea contravin principiului separației puterilor în stat sau drepturilor fundamentale ale omului ori prevederilor tratatelor internaționale la care România este parte. Reexaminarea poate fi cerută în cel mult 15 zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare urmând să înceapă, în cel mult 3 zile, în camera care a aprobat prima textul de lege.

Președintele României poate prezenta mesajul personal. Dacă ambele camere, după reexaminarea legii, adoptă textul legii în forma sa inițială, Președintele României este obligat să procedeze la promulgarea legii, în termen de 5 zile de la data la care a primit-o din partea camerei care s-a pronunțat ultima.

Art. 95. - În cazul în care Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de Adunarea Deputaților, într-o altă redactare sau cu unele texte diferite față de proiectul votat de Adunarea Deputaților, președintele Senatului, de acord cu președintele Adunării Deputaților, va iniția procedura de mediere. Dacă Adunarea Deputaților adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de Senat, într-o altă redactare sau cu unele texte diferite în report cu cel votat de Senat, președintele acestuia, primind proiectul legislativ modificat în sensul de mai sus, va iniția, de acord cu președintele Adunării Deputaților, procedura de mediere. Această activitate se va desfășura prin intermediul unei comisii de mediere, care va lucra potrivit normelor cuprinse în art. 38-51 și 54-57 din prezentul regulament. Raportul comisiei de mediere, precum și textul de conciliere propus, vor fi înscrise pe ordinea de zi a Senatului, urmând-se Procedura prevăzută de art. 59-84 din prezentul regulament.

Art. 96. - Raportul comisiei de mediere se dezbate mai întâi în Adunarea Deputaților și apoi în Senat. Dacă Adunarea Deputaților și Senatul își însușesc

textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 93 alin. 2. În cazul în care fie Adunarea Deputaților, fie Senatul aduc modificări textului legii în forma propusă de comisia de mediere, birourile permanente ale celor două adunări vor iniția procedura de conciliere.

În acest scop, ele se vor reuni, prin acord comun al președinților ambelor adunări, și vor încerca redactarea unui text convenabil acestora, care va trebui adoptat cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor celor două birouri. Fiecare adunare va lua în dezbatere, separat, textul de conciliere propus de birouri. Legea se va socoti adoptată dacă membrii fiecărei adunări vor aproba acest text cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor lor. În caz contrar sau al adoptării unor modificări neconcordante, indiferent din partea oricărei adunări ar veni, ori în situația în care birourile permanente nu ajung la un acord pentru un text comun, în condițiile alin. 2, proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră respinse.

Secțiunea a-4-a.

Desfășurarea ședințelor Senatului.

Art. 97. - Ședințele Senatului sunt publice, în afară cazurilor în care, la cererea președintelui sau a 20 de senatori, se hotărăște, cu cel puțin jumătate plus unu din voturile senatorilor prezenți, ca acestea să fie secrete.

Art. 98. - La ședințele publice ale Senatului pot participa diplomați, reprezentanți ai presei, radioului și televiziunii, precum și cetățeni, pe baza autorizației sau invitației emise de secretarul general al aparatului Senatului, în condițiile stabilite de biroul permanent. La toate ședințele Senatului este obligatorie prezenta, pe banca ministerială, a cel puțin unui reprezentant al guvernului. Persoanele aflate în tribune trebuie să păstreze liniștea și să se abțină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind. eliminate din sală. Președintele are dreptul să atragă atenția ziarelor și celorlalte mijloace de informare în masă asupra informațiilor vădit inexacte privind lucrările Senatului. La

cererea președintelui, mijloacele de informare în masă sunt obligate să dea publicității cele arătate de președinte. Dacă abaterea se repetă, președintele Senatului va putea, consultând Senatul, să retragă pe un timp anumit, reprezentantului ziarului sau al altui mijloc de informare în masă aflat în culpă, autorizația de participare la lucrările Senatului.

Art. 99. - Senatorii sunt obligați să fie prezenți la lucrările Senatului și să se înscrie pe lista de prezentă, ținută de unul din secretari. Senatorul care nu poate lua parte la ședință, din motive independente de voința sa, va trebui să anunțe din timp biroul permanent, menționând cauzele care îl împiedică să participe.

Art. 101. - Ședința Senatului este deschisă de pre- ședințe sau de vicepreședintele care îl înlocuiește.

Președintele este asistat de 2 secretari. Persoana care conduce lucrările Senatului este obligată să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal și

să anunțe ordinea de zi.

Art. 102. - Senatul lucrează legal în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor. În timpul ședințelor, președinții grupurilor parlamentare pot cere președintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului. Președintele Senatului va decide dacă acest lucru este necesar. În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, președintele Senatului suspendă ședința și arată ziua și ora de reluare a lucrărilor. Secretarii vor informa ulterior Senatul despre cauzele lipsei senatorilor care nu și-au anunțat absenta.

Art. 103. - Președintele Senatului sau vicepreședintele care îl înlocuiește conduce dezbaterile, veghează la respectarea regulamentului și menținerea

ordinii în sala de ședințe.

Art. 104. - Înainte de începerea lucrărilor, secretarii întocmesc lista cu senatorii care se înscriu la cuvânt. Senatorii vor lua cuvântul în ordinea de pe listă, cu încuviințarea președintelui Senatului. Președintele Senatului poate supune acestuia spre aprobare ca la discutarea aceluiași articol dintre-un proiect sau propunere legislativă sau a unui alt material ori a unei probleme aflate în dezbaterea Senatului, după ce au luat cuvântul mai multi vorbitori din același grup parlamentar, să se dea cuvântul vorbitorilor aparținând altui grup parlamentar. În acest caz, ordinea luării cuvântului se stabilește de președinte. Miniștrilor prezenți în Senat li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii și ori de cite ori solicită

acest lucru.

Art. 106. - Președintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor. Vorbitorii sunt obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt. În caz contrar, președintele le atrage atenția și, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul.