Monitorul Oficial 87bis/1990: Diferență între versiuni

Capitolul 1.

Biroul provizoriu și validarea alegerii senatorilor.

Art. 1. - Până la alegerea biroului permanent, lucrările Senatului sunt conduse, potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a

Președintelui României, de cel mai în vârstă senator, asistat de 4 secretari, stabiliți din rândul celor mai tineri senatori.

Imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către președintele de vârstă sau de către unul ori mai mulți secretari prevăzuți la alin. 1 atrage, de drept, înlocuirea acestora cu senatorul cel mai în vârstă sau, după caz. cu cei mai tineri senatori din rândul celor prezenți,

Art. 2. - În vederea formării organelor de lucru și desfășurării activității Senatului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare alcătuite din cel puțin 10 senatori. Senatorii partidelor sau formațiunilor politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni, pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupuri parlamentare constituite potrivit alin. L Grupurile parlamentare astfel constituite și aleg un președinte și, după caz, unu sau mai multi vicepreședinți. Președintele grupului comunică Senatului numărul senatorilor și componența nominală a grupului parlamentar pe care îl conduce.

Succesiunea comunicărilor se stabilește de către președintele de vârstă al Senatului, în ordinea mărimi grupurilor parlamentare.

Art. 3. - Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa ședință, o comisie compusă din 12 senatori, care să reflecte configurația politica a Senatului, așa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. Comisia de validare funcționează până la intrarea în vigoare a Regulamentului Senatului.

Art. 4. - Numărul senatorilor ce vor fi desemnați în comisia de validare de către fiecare grup parlamentar este în funcție de proporția membrilor fiecărui grup în totalul senatorilor. Propunerile pentru stabilirea numărului de senatori ce revine fiecărui grup parlamentar se fac de președinții acestor grupuri și se transmit secretarilor. Președintele de vârstă prezintă Senatului aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, iar Senatul hotărăște asupra lor cu votul a puțin jumătate plus unu din numărul membrilor. Componența comisiei este aprobată de Senat cu votul a cel puțin jumătate plus unu din membrii săi.

Art. 5. Comisia de validare își alege un președinte și doi vicepreședinți, care alcătuiesc biroul comisiei, și se organizează în trei grupe de lucru, alcătuite din cite 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.

Art. 6. - Biroul comisiei repartizează grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu excepția celor privind membrii grupelor de lucru. Verificarea legalității alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei de validare. Biroul comisiei de validare și grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senatori, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorității membrilor. După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluționate se face în plenul comisiei.  

Art. 9. - Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumătate plus unu din membrii acesteia; în caz de paritate. votul președintelui este hotărâtor.

Art. 11. În cazul senatorilor pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7. se întocmește o listă cu numele și prenumele acestora, asupra

căreia Senatul se pronunță printre-un singur vot. În cazul senatorilor la care a fost propusă invalidarea mandatului, Senatul dezbate și se pronunță prin vot pentru fiecare caz în parte. Validarea sau invalidarea mandatelor de senatori se face cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor Senatului.

Capitolul 2.

Organizarea și funcționarea Senatului.

Secțiunea 1.

Biroul permanent al Senatului.

Art. 14. - Președintele Senatului este ales prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.  

Este declarat ales președinte al Senatului, candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel puțin jumătate plus unu din voturile tuturor senatorilor. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, în cadrul căruia va fi declarat președinte al Senatului candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate. În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin, la care vor participa candidații aflați în balotaj. -

În vederea depunerii propunerilor, Senatul stabilește numărul de locuri din biroul permanent care revine fiecărui grup parlamentar în condițiile art. 4. Propunerile se transmit 'președintelui Senatului. Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. 1 se fac de președinții grupurilor parlamentare. în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Propunerile se înaintează președintelui Senatului, care le va supune votului Senatului în condițiile art. 14.

e) asigură legătura Senatului cu Președintele

României, cu Adunarea Deputaților și cu guvernul;

Art. 20. - Vicepreședinții. îndeplinesc, în ordinea stabilită de biroul permanent, atribuții ale președintelui, la solicitarea sau în absenta acestuia.

Art. 21. - Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, în ordinea în care au fost făcute, prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, notează rezultatul votului, țin evidența hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor și proceselor verbale, asista președintele în realizarea atribuțiilor ce-i revin și îndeplinesc orice alte sarcini trasate de acesta.

Art. 22. - Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Senatului proiectul de buget și încheierea exercițiului bugetar anual, asigură menținerea ordinii în localul Senatului și îndeplinesc alte atribuții, în conformitate cu dispozițiile președintelui Senatului și ale biroului permanent.

Secțiunea a-2-a.

Dispoziții comune.

Art. 26. - În prima lor ședință, convocată de Președintele Senatului, comisiile își aleg birourile, compuse, de regulă, dintre-un președinte, un vicepreședinte și un secretar. În componența birourilor se va urmări respectarea, pe cit posibil a configurației politice a Senatului, precum și a specializării senatorilor.

Art. 28. - Președintele comisiei asigură reprezentarea acesteia în raporturile ei cu biroul permanent și cu celelalte comisii. El conduce ședințele comisiei, poate propune ca la lucrările acesteia să participe și alte persoane din afară ei dacă interesele efectuării lucrării respective o cer; are acces, ca reprezentant al comisiei, la lucrările altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanță pentru comisia pe care o conduce; îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezentul Regulament. Vicepreședintele îndeplinește, în lipsa președintelui, atribuțiile acestuia.

Participarea senatorilor la ședințele comisiilor este obligatorie. În caz de absenta nemotivată la 3 ședințe consecutive ale comisiei, senatorului în cauză i se reduce indemnizația cu până la 1/4 pe o lună, iar dacă absența continuă, comisia apreciază asupra altor sancțiuni. În cazul când. un membru al comisiei lipsește nemotivat la mai mult de 6 ședințe într-o sesiune, el se consideră demisionat din comisie, iar grupul parlamentar care l-a propus va putea desemna un alt reprezentant în locul lui.

Art. 32. - Comisia poate invita să participe la ședințele sale și alte persoane interesate, specialiști calificați din partea unor organe de stat sau a altor organisme specializate. La ședințele comisiilor au dreptul să participe senatorii care au făcut propuneri ce stau la baza lucrărilor acestora (autori de propuneri legislative, amendamente, de anchetă parlamentară etc.), precum și, la cererea președintelui comisiei, specialiști din compartimentul tehnic-legislativ. Persoanele prevăzute în prezentul articol pot fi ascultate în ședința comisiei, dar nu pot fi prezente în timpul votării.

Art. 35. - După încheierea dezbaterilor sau efectuarea lucrării aflate în examinarea comisiei, aceasta desemnează, la propunerea președintelui, unul sau mai multi raportări dintre membrii săi. Raportorii vor redacta raportul sau avizul comisiei, care va fi supus aprobării acesteia prin vot.

Art. 37. - Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiilor se încheie procese-verbale; acestea pot fi puse la dispoziția altor persoane decât membrilor Senatului numai cu încuviințarea președintelui comisiei, afară de cazul în care ședințele comisiei au fost publice. Orice membru al Senatului poate lua cunoștință de actele și documentele remise comisiilor, fără strămutarea lor și fără ca lucrările comisiilor să fie stânjenite. Președintele comisiei va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia.

2. Comisiile permanente

Art. 41. - Biroul permanent înaintează, spre dezbatere și avizare, proiectele de lege, propunerile legislative și amendamentele comisiei permanente sesizată în fond, în competenta căreia intră materia reglementată prin proiectul sau propunerea respectivă. El poate sesiza și alte comisii pentru a-și da avizul cu privire la lucrarea respectivă.

Art. 43. - Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenta în fond a altei comisii, ea poate cere biroului permanent trimiterea lor către acea comisie.

În caz de refuz din partea acestuia, se va proceda potrivit art. 42 alin. 2. La fel se va proceda și în caz de conflict de competentă între comisii.

Art. 44. - Comisia permanentă sesizată în fond va putea stabili un termen în care să-i fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul sau propunerea legislativă. În caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizată în fond își va putea redacta raportul fără a mai

aștepta avizul sau avizele respective.

Art. 46. - În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă. Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări și se înaintează biroului permanent.

Art. 47. - Dacă biroul permanent stabilește un termen înăuntrul căruia comisia sesizată în fond trebuie să-și depună raportul, modificarea acestui termen poate fi aprobată numai de Senat. Raportul va fi imprimat și distribuit senatorilor cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului sau propunerii legislative în plenul Senatului.

Art. 51. - Orice comisie permanentă poate porni o anchetă în cadrul competenței sale, privitoare la activitatea desfășurată de guvern, cu încuviințarea biroului permanent. Pentru a obține încuviințarea, comisia va prezenta o cerere scrisă, adoptată cu votul majorității membrilor comisiei, în care vor fi enunțate materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare și termenul în care raportul comisiei urmează a fi prezentat

Senatului. Președintele Senatului va supune cererea aprobării biroului permanent și va comunica încuviințarea ei, dacă majoritatea membrilor acestuia este de acord sau, după caz, respingerea cererii. În vederea desfășurării anchetei, comisia permanentă va putea invita, pentru a da relații, orice persoană care are u calitate oficială, cu excepția Președintelui României, a președinților celor data camere parlamentare, zi judecătorilor Curții Supreme de Justiție și a procurorului general. Persoanele invitate pentru audiere vor fi înștiințate despre aceasta cu cel puțin 10 zile înainte, iar cheltuielile de deplasare și eventual, cazare, se vor suporta din fondurile Senatului. Prezența la audieri este obligatorie. În cadrul audierilor, persoanele invitate pot refuza să dea relații în cazul în care întrebările ce le sunt adresate privesc, hm condițiile prevăzute de lege, secrete de stat referitoare la apărarea țării sau secrete de stat de importanță deosebită. Refuzul celui invitat poate fi adus la cunoștința Senatului, care va decide în ședință secretă. Nu pot fi puse întrebări privind viața personală a celui audiat sau a familiei acestuia. Dacă dezbaterile asupra raportului comisiei relevă existența unor abateri grave în activitatea unui membru al guvernului, Senatul poate cere primului-ministru destituirea acestuia.

3. Comisii speciale.