Monitorul Oficial 87bis/1990: Diferență între versiuni

Art. 52. - Senatul își va putea constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte obiective, indicate în hotărârea de înființare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii. Prin aceeași hotărâre se vor preciza senatorii ce compun comisia și biroul acesteia, la propunerea biroului permanent al Senatului, precum și termenul în care va fi depus raportul comisiei. Celelalte probleme legate de organizarea și funcționarea comisiei vor fi reglementate de biroul comisiei, în măsura în care prevederile art. 23-37 din prezentul capitol nu sunt îndestulătoare.

4. Comisii de anchetă

 

Art. 53. - La cererea unei treimi din membrii săi, Senatul va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă, fiind aplicabile prevederile art. 23-37, art. 51 alin. 4-6 și art. 52 alin. 2 și 3.

 

5. Comisii de mediere

 

Art. 54. - În situația în care una din camere adoptă un proiect de lege sau propunere legislativă cu modificări față de textul adoptat de cealaltă cameră, președințele Senatului, de acord. cu președintele Adunării Deputaților, va iniția, dacă este cazul, procedura de mediere. În acest scop, biroul permanent va desemna, la propunerea grupurilor parlamentare, un număr de 7 senatori care vor face parte din comisia de mediere a celor două camere, urmărind-se respectarea principiilor prevăzute de art. 25. Senatorii stabiliți de biroul permanent, împreună cu 7 deputați desemnați de organul de lucru similar al Adunării Deputaților, formează comisia de mediere.

 

Art. 55. - Comisia de mediere se reunește, la convocarea celui mai în vârstă senator sau deputat, la sediul camerei din care el face parte, alege un birou și stabilește regulile după care își va desfășura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul. Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prin rotație de către un senator sau un deputat, stabiliți de comisie.

 

Art. 56. - Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorității membrilor acesteia. În caz de paritate, decide votul președintelui care conduce ședința comisiei, în ziua când are loc punerea la vot.

 

Art. 57. - Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului a cărui aprobare are loc în condițiile art.56. În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord eu privire la problemele aflate în divergență, în termenul stabilit potrivit art. 55 alin. 1, textele în divergentă se supun dezbaterii în ședința comună a celor două camere, sub conducerea succesivă a președintelui Adunării Deputaților, respectiv a președintelui Senatului.Hotărîrea se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

 

Secțiunea a-3-a.

 

 

Art. 58. - Prevederile art. 24-26 se aplică și pentru alegerea altor organe de lucru constituite de Senat.

 

 

Desfășurarea lucrărilor Senatului.

 

 

 

 

Art. 61. - Proiectul ordinii ale zi cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, precum și, după caz, interpelări, petiții sau alte probleme propuse de guvern, de biroul permanent ori de senatori. Prima jumătate de oră a fiecărei ședințe este rezervată eventualelor întrebări puse de senatori.

Proiectele de legi, avizate de comisii, se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei sesizate în fond.

 

Art. 62. - La cererea Președintelui României, biroul permanent înscrie cu prioritate prezentarea și dezbaterea mesajelor pe care el le adresează Senatului. În mod asemănător se va proceda și cu alte cereri ale Președintelui României, legate de exercițiul atribuțiilor acestuia.

 

Art. 63. - Proiectul ordinii de zi este supus spre aprobare Senatului în ultima zi din săptămâna de lucru a acestuia ce precede perioada pentru care a

fost întocmit. Proiectul se adopta cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți și se afișează la sediul Senatului.

 

Art. 64. - Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai în prima zi a săptămânii de lucru, la cererea

biroului permanent, a unui grup parlamentar sau aunei comisii a Senatului. Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opoziție, se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot. În mod excepțional, președintele Senatului poate propune, în orice ședință a Senatului, modificarea ordinii de zi. la cererea biroului permanent sau a unui grup parlamentar.

 

 

Secțiunea a-2-a

 

 

Art. 66. - Dreptul de inițiativă legislativă aparține guvernului și senatorilor. Senatul dezbate și proiectele sau propunerile legislative transmise de către Adunarea Deputaților. În exercițiul dreptului de inițiativă legislativă, guvernul înaintează Senatului proiecte de legi, iar senatorii. propuneri legislative. Ele trebuie însoțite de expunere de motive și redactate în forma proprie unui act norrnativ, tn articole și, după caz, capitole și secțiuni. În vederea promovării de propune-ri legislative care privesc desfășurarea activității locale, senatorii sunt obligați să se consulte cu organele locale ale administrației de stat din județele în care au fost aleși. La redactarea propunerilor legislative vor tine seama de eventualele propuneri sau sugestii făcute de organele locale, precum și direct de către alegători. O dată cu prezentarea propunerii legislative la biroul permanent. senatorul va face precizări cu privire la modul În care s-a conformat acestei proceduri.

 

Art. 57. - Toate proiectele și propunerile legislative se înregistrează de către biroul permanent în ordinea prezentării lor și sunt aduse la cunoștință Senatului la prima ședință, prin anunțarea titlului și inițiatorului acestora. Ele se imprimă și se distribuie senatorilor de îndată, dar nu pot fi trecute pe ordinea de zi decât după trecerea unui termen de cel puțin 10 zile.

 

Art. 58. - Proiectele și propunerile legislative se trimit de biroul permanent, spre dezbatere și avizare, comisiilor permanente competente.

De asemenea, aceste propuneri sau proiect se vor transmite și compartimentului tehnic-legislativ, spre examinare, care își va comunica opinia comisiei sesizate în fond. Examinarea proiectelor și propunerilor legislative se poate face și la cererea altei comisii care se consideră competentă, în condițiile art. 42.

 

Art. 70. - După examinarea proiectului sau propunerii legislative, comisia permanentă sesizată în fond întocmește un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau propunerii legislative examinate. Raportul, însoțit de avizele celorlalte comisii careau examinat proiectul sau propunerea legislativă, se transmite biroului permanent, care va asigura multiplicarea și difuzarea acestuia către guvern și senatori, cu respectarea termenului prevăzut la art. 47 alin. 2.

 

 

Art. 72. - Senatorii sau guvernul au dreptul de a prezenta amendamente în scris, motivate, care se transmit biroului permanent cu cel puțin 7 zile înainte de dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative. Amendamentele se supun examinării comisiilor competente și concluziile acestora se adaugă la raportul întocmit anterior.

 

 

 

 

 

 

 

 

grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere. De asemenea, va putea lua cuvântul și reprezentantul guvernului.

În cursul luărilor de cuvânt pot fi făcute amendamente orale privind probleme de redactare.

 

Art. 80. - Discutarea articolelor începe cu amendamentele. În cursul dezbaterilor, senatorii sau guvernul pot propune amendamente scrise la modificările intervenite în urma examinării și clefinitivărli textului în comisii. Amendamentele trebuie să se refere la conținutul unui singur articol.

 

Art. 81. - În cazul în care amendamentul are consecințe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, președintele Senatului îl poate trimite spre avizare comisiilor competente, suspendând dezbaterile. În acest caz, autorul amendamentului are dreptul de a fi ascultat în cadrul comisiilor. Același drept îl au și reprezentanții guvernului.

 

Art. 82. - Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune suprimarea unora din textele cuprinse în articolul supus dezbaterii și, după aceea, cu cele privind modificarea sau completarea acestora. Senatul se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte.

 

Art. 83. - La propunerea președintelui, Senatul va putea stabili 0 procedură legislativă specială pentru dezbaterea unor proiecte de acte normative cu caracter deosebit (legi financiare, ratilicarca unor tratate internaționale etc.).

 

Art. 84. - Dispozițiile art. 68-83 sunt aplicabile și pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Adunării Deputaților.

 

Sectiunea a-3-a

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Art. 94. - Președintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să ceară printre-un mesaj motivat o nouă deliberare a legii sau a unor articole din lege, în cazul în care consideră că acestea contravin principiului separației puterilor în stat sau drepturilor fundamentale ale omului ori prevederilor tratatelor internaționale la care România este parte. Reexaminarea poate fi cerută în cel mult 15 zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare urmînd să înceapă, în cel mult 3 zile, în camera care a aprobat prima textul de lege.

Președintele României poate prezenta mesajul personal. Dacă ambele camere, după reexaminarea legii, adoptă textul legii în forma sa inițială, Președintele României este obligat să procedeze la promulgarea legii, în termen de 5 zile de la data la care a primit-o din partea camerei care s-a pronunțat ultima.

 

Art. 95. - În cazul în care Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de Adunarea Deputaților, intr-o altă redactare sau cu unele texte diferite față de proiectul votat de Adunarea Deputaților, președintele Senatului, de acord cu președintele Adunării Deputaților, va iniția procedura de mediere. Dacă Adunarea Deputaților adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de

Senat, intr-o altă redactare sau cu unele texte diferite în report cu cel votat de Senat, președintele acestuia, primind proiectul legislativ modificat în sensul de mai sus, va iniția, de acord cu președintele Adunării Deputaților, procedura de mediere. Această activitate se va desfășura prin intermediul unei comisii de mediere, care va lucra potrivit normelor cuprinse în art. 38-51 și 54-57 din prezentul regulament. Raportul comisiei de mediere, precum și textul de conciliere propus, vor fi înscrise pe ordinea de zi a Senatului, urmând-se Procedura prevăzută de art. 59-84 din prezentul regulament.

 

Art. 96. - Raportul comisiei de mediere se dezbate mai întâi în Adunarea Deputaților și apoi în Senat. Dacă Adunarea Deputaților și Senatul își însușesc

textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 93 alin. 2. În cazul în care fie Adunarea Deputaților, fie Senatul aduc modificări textului legii în forma propusă de comisia de mediere, birourile permanente ale celor două adunări vor iniția procedura de conciliere.

În acest scop, ele se vor reuni, prin acord comun al președinților ambelor adunări, și vor încerca redactarea unui text convenabil acestora, care va trebui adoptat cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor celor două birouri. Fiecare adunare va lua în dezbatere, separat, textul de conciliere propus de birouri. Legea se va socoti adoptată dacă membrii fiecărei adunări vor aproba acest text cu votul a jumătate plus unu din numărul

membrilor lor. În caz contrar sau al adoptării unor modificări neconcordante, indiferent din partea oricărei adunări ar veni, ori în situația în care birourile permanente nu ajung la un acord pentru un text comun, în condițiile alin. 2, proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră respinse.

 

SECȚIUNEA a-4-a

 

 

Art. 97. - Ședințele Senatului sunt publice, în afară cazurilor în care, la cererea președintelui sau a 20 de senatori, se hotărăște, cu cel puțin jumătate plus unu din voturile senatorilor prezenți, ca acestea să fie secrete.

 

Art. 98. - La ședințele publice ale Senatului pot participa diplomați, reprezentanți ai presei, radioului și televiziunii, precum și cetățeni, pe baza autorizației sau invitației emise de secretarul general al aparatului Senatului, în condițiile stabilite de biroul permanent. La toate ședințele Senatului este obligatorie prezenta, pe banca ministerială, a cel puțin unui reprezentant al guvernului. Persoanele aflate în tribune trebuie să păstreze liniștea și să se abțină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind. eliminate din sală. Președintele are dreptul să atragă atenția ziarelor și celorlalte mijloace de informare în masă asupra informațiilor vădit inexacte privind lucrările Senatului. La

cererea președintelui, mijloacele de informare în masă sunt obligate să dea publicității cele arătate de președințe. Dacă abaterea se repetă, președintele Senatului va putea, consultând Senatul, să retragă pe un timp anumit, reprezentantului ziarului sau al altui mijloc de informare în masă aflat în culpă, autorizația de participare la lucrările Senatului.

 

Art. 99. - Senatorii sunt obligați să fie prezenți la lucrările Senatului și să se înscrie pe lista de prezentă, ținută de unul din secretari. Senatorul care nu poate lua parte la ședință, din motive independente de voința sa, va trebui să anunțe din timp biroul permanent, menționând cauzele care îl împiedică să participe.

 

Art. 100. - Senatul își desfășoară activitatea, în plen și pe comisii, în zilele de luni, de la ora 13, marți, miercuri și joi.

La propunerea biroului permanent se vor putea tine ședințe sau efectua deplasări ale senatorilor în județe și după un alt program.

 

Art. 101. - Ședința Senatului este deschisă de pre- ședințe sau de vicepreședintele care îl înlocuiește.

Președintele este asistat de 2 secretari. Persoana care conduce lucrările Senatului este obligată să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal și

 

Art. 102. - Senatul lucrează legal în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor. În timpul ședințelor, președinții grupurilor parlamentare pot cere președintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului. Președintele Senatului va decide dacă acest lucru este necesar. În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, președintele Senatului suspendă ședința și arată ziua și ora de reluare a lucrărilor. Secretarii vor informa ulterior Senatul despre cauzele lipsei senatorilor care nu și-au anunțat absenta.

 

 

Art. 104. - Înainte de începerea lucrărilor, secretarii întocmesc lista cu senatorii care se înscriu la cuvânt. Senatorii vor lua cuvântul în ordinea de pe listă, cu încuviințarea președintelui Senatului. Președintele Senatului poate supune acestuia spre aprobare ca la discutarea aceluiași articol dintre-un proiect sau propunere legislativă sau a unui alt material ori a unei probleme aflate în dezbaterea Senatului, după ce au luat cuvântul mai multi vorbitori din același grup parlamentar, să se dea cuvântul vorbitorilor apazținlnd altui grup parlamentar. În acest caz, ordinea luării cuvântului se stabilește de președinte. Miniștrilor prezenți în Senat li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii și ori de cite ori solicită

 

Art. 106. - Președintele are septul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor. Vorbitorii sunt obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt. În caz contrar, președintele le atrage atenția și, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul.

 

Art. 107. - Președintele Senatului poate da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde intr-o chestiune de ordin personal care îl privește, limitînd timpul acordat în acest scop. Prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament.

 

Art. 108. - Președintele, un grup parlamentar sau 15 senatori pot care încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția Senatului.

Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a ce] puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți.

Art. 109. - Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii am de la tribuna Senatului, cât și din sala de ședințe. Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribuna și persoanele aflate în sală.

 

Art. 110. - Președintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbură dezbaterile sau creează agitație. E1 poate întrerupe ședința când tulburarea persistă și poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfășurarea normală a lucrarilor Senatului.

 

Art. 111. - Dezbaterile din ședințele Senatului se înregistrează pe bandă magnetică și se stenografiază. Separat, prin grija secretarilor, se întocmesc procese verbale pentru fiecare ședință a Senatului. Procesele-verbele se semnează de către președinte și secretarii care i-au asistat la conducerea lucrărilor. Stenogramele se publică în Monitorul Oficial, Partea a-2-a, cu excepția celor. privitoare la ședințele secrete.

Senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial.

 

Întrebări, interpelări și petiții.

 

Sectiunea 1

 

 

Art. 112. - Fiecare senator poate adresa întrebări miniștrilor sau altor cnnducămri ai organelor centrale ale administrației de stat. Întrebarea, constă intr-a simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informație este exactă, dacă guvernul înțelege să comunice Senatului actele ori informațiile solicitate de senator sau dată are intenția de a lua o hotărâre intr-o problemă determinată. Cei întrebați vor răspunde imediat, la fiecare întrebare în parte sau vor declara că nu pot răspunde ori că vor prezenta răspunsul tn zilele următoare, indicând ziua respectivă.

 

Art. 113. - Dacă răspunsul la o întrebare dă naștere unei replici a celui care a adresat întrebarea, pentru a declara dacă răspunsul primit corespunde

întrebării, timpul pentru replică este de 10 minute.

 

Art. 114. - La prezentarea întrebării, senatorul va preciza dacă dorește să primească răspunsul în scris sau oral în ședință publică.

În cazul în care se solicită un răspuns scris, cel chestionat va declara, în cel mult 5 zile, că a dat răspunsul său scris, fără au face alte precizări.

 

Art. 115. - Nici un senator nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeași ședință. Dacă timpul alocat întrebărilor și răspunsurilor la acestea depășește o jumătate de oră, președintele Senatului va amîna de drept, pentru ședința următoare, celelalte întrebări și răspunsuri.

 

Secțiunea a-2-a

 

 

Art. 116. - Interpelăriĭe se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare.

Interpelarea constă intr-o cerere adresată guvernului de un senator, prin care se solicită explicații asupra politicii guvernului în probleme ale activității sale interne sau externe. Ele se citesc de către senator în ședință publică și se transmit președintelui Senatului.

 

Art. 117. - Interpelările se înscriu în ordinea prezentării intr-un registru special și se afișează în sala de ședință.

La începutul fiecărei sesiuni, Senatul va stabili o zi a săptămânii consacrată dezvoltării interpelărilor.

 

din urmă pot, după dezvoltarea interpelării, să răspundă imediat sau să ceară o amânare de cel mult 3 zile pentru a răspunde.

 

Sectiunea a-3-a

 

 

Art. 119. - Fiecare membru al Senatului are dreptul de ar cele, prin imermediul guvernului, de la organele centrale ale administrației de stat, printre-o petiție scrisă adresată președintelui Senatului, orice acte sau dosare, precum și alte informații utile pentru activitatea senatorului.

Guvernul poate refuza. satisfacerea petiției în cazul în care aceasta privește, în condițiile prevăzute de lege, secrete de stat referitoare la apărarea țării sau secrete de stat de importanță deosebită. În acest caz, refuzul guvernului poate fi adus la cunoștința Senatului, care va decide în ședință secretă. De asemenea, senatorii au dreptul de a care, în Scris sau oral, de la organele locale ale administrației de stat din circumscripția electorală pe care o reprezinta, acte, dosare, precum și alte informații utile pentru activitatea lor.

Actele sau dosarele primite se restituie organului respectiv după ce au fost consultate.

 

Sectiunea a-4-a

 

Art. 120. - Oricine are dreptul de a se adresa cu petiții Senatului. Petițiile vor fi prezentate în scris și semnate, precizând-se domiciliul petiționarului sau al unuia dintre petiționari.

 

Art. 121. - Petițiile se înscriu intr-un registru, în ordinea primirii, consemnîndu-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiționarului și obiectul cererii.

 

Art. 122. - Petițiile înregistrate se transmit de către unul din vicepreședinții Senatului, desemnat de președinte, Comisiei de validări și petiții, spre dezbatere și soluționare. Orice membru al Senatului poate lua cunoștință de conținutul unei petiții, adresîndu-se în acest sens președintelui comisiei. Senatorul căruia ii sunt adresate direct petiții are dreptul de a depune diligențeleinecesare pentru soluționarea acestora de organele de stat competente, informîndu-l despre aceasta pe președintele comisiei.

 

Art. 123. - Comisia va decide care sunt petițiile ce nu suferă amânare, sesizând, de îndată, organele competente să le soluționeze. Pentru celelalte petiții, comisia va decide, în cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unui organ competent ori le va clasa sau, în cazuri deosebite, le va prezenta Senatului. Organele de stat sesizate au obligația de a informa Senatul, în scris, în termen de 10 zile, despre soluția