Monitorul Oficial 87bis/1990: Diferență între versiuni

 

 

Art. 2. - În vederea formării organelor de lucru și desfășurării activității Senatului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare alcătuite din cel puțin 10 senatori. Senatorii partidelor sau formațiunilor politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni, pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupuri parlamentare constituite potrivit alin. L Grupurile parlamentare astfel constituite și aleg un președinte și, după caz, unu sau mai multi vicepreședinți. Președintele grupului comunică Senatului numărul senatorilor și componența nominală a grupului parlamentar pe care îl conduce.

 

 

Art. 4. - Numărul senatorilor ce vor fi desemnați în comisia de validare de către fiecare grup parlamentar este în funcție de proporția membrilor fiecărui grup în totalul senatorilor. Propunerile pentru stabilirea numărului de senatori ce revine fiecărui grup parlamentar se fac de presedinții acestor grupuri și se transmit secretarilor. Președintele de vârstă prezintă Senatului aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, iar Senatul hotărăște asupra lor cu votul a puțin jumătate plus unu din numărul membrilor. Componența comisiei este aprobată de Senat cu votul a cel puțin jumătate plus unu din membrii săi.

 

Art. 5. Comisia de validare își alege un președințe și doi vicepreședinți, care alcătuiesc biroul comisiei, și se organizează în trei grupe de lucru, albcătuite din cite 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.

 

Art. 6. - Biroul comisiei repartizează grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu excepția celor privind membrii grupelor de lucru. Verificarea legalității alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei

de validare. Biroul comisiei de validare și grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senatori, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorității membrilor.

După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluționate se face în plenul comisiei.  

 

Art. 7. - Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constată că alegerea senatorului s-a făcut prin fraudă electorală.

 

Art. 8. - Comisia, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmește un raport în care vor fi precizați senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare.

 

Art. 9. - Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumătate plus unu din membrii acesteia; în caz de paritate. votul președintelui este hotărâtor.

 

Art. 1O. - Raportul comisiei de validare se prezintă Senatului de președintele comisiei, a doua zi după aprobarea acestuia,

 

Art. 11. În cazul senatorilor pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7. se întocmește o listă cu numele și prenumele acestora, asupra

căreia Senatul se pronunță printre-un singur vot. În cazul senatorilor la care a fost propusă invalidarea mandatului, Senatul dezbate și se pronunță prin vot pentru fiecare caz în parte. Validarea sau invalidarea mandatelor de senatori se face cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor Senatului.

 

 

 

 

Sectiunea 1  

 

Biroul permanent al Senatului

 

 

Art. 13. - După constituirea legală a senatului se alege președintele Senatului și biroul permanent al acestuia.

Președintele Senatului este și președintele biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreședinți, 4 secretari și 2 chestori.

Compunerea biroului permanent se stabilește în funcție de configurația politica a Senatului, așa cum rezultă ea din constituirea grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanții acestora. În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se va supune votului Senatului.

 

Art. 14. - Președintele Senatului este ales. prin vot secret. cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. `

Este declarat ales președinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel puțin jumătate plus unu din voturile tuturor senatorilor. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, în cadrul căruia va fi declarat președinte al Senatului candidatul care a obținut cel mai mare numai* de voturi din totalul voturilor exprimate. În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin, la care vor participa candidații aflați în balotaj. -

 

 

Art. 16. - Alegerea viccpresedintilor, secretarilor și chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.

În vederea depunerii propunerilor, Senatul stabilește numărul de locuri din biroul permanent care revine fiecărui grup parlamentar în condițiile art. 4. Propunerile se transmit 'președintelui Senatului. Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. 1 se (ac de președinții grupurilor parlamentare. în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Propunerile se înaintează președintelui Senatului, care le va supune votului Senatului în condițiile art. 14.

 

Art. 17. - O dată cu alegerea biroului permanent, activitatea secretarilor desemnați în condițiile art. 1 alin. 1 încetează.

 

Art. 18. - Biroul permanent al Senatului are următoarele atribuții:

 

a) propune Senatului perioada în care se va desfășura sesiunea, iar la terminarea acesteia, data la care Senatul își va relua lucrările;

d) supune votului senatorilor, la propunerea grupurilor parlanientare, componenta nominală a comisiilor permanente;

e) primește și distribuie proiectele și propunerile de legi, precum și rapoartele comisiilor;

Art. 19. - Președintele Senatului are următoarele atribuții:

a) conduce lucrările Senatului, fiind asistat de 2 secretari;

b) conduce lucrările biroului permanent, asistat de 2 secretari, dintre care unul va întocmi procesul-verbal al ședinței;

c) asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor și respectarea regulamentului;

g) îndeplinește oricare alte atribuții prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat.

 

Art. 20. - Vicepreședinții. îndeplinesc, în ordinea stabilită de biroul permanent, atribuții ale președintelui, la solicitarea sau în absenta acestuia.

 

Art. 21. - Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, în ordinea în care au fost făcute, prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, notează rezultatul votului, țin evidența hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor și proceselorverbale, asista președintele în realizarea atribuțiilor ce-i revin și îndeplinesc orice alte sarcini trasate de acesta.

Art. 22. - Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Senatului proiectul de buget și încheierea exercițiului bugetar anual, asigură menținerea ordinii în localul Senatului și îndeplinesc alte atribuții, în conformitate cu dispozițiile președintelui Senatului și ale biroului permanent.

 

Secțiunea a-2-a

 

 

 

Art. 23. - Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, înființate cu scopul de a îndeplini însărcinările ce le sunt încredințate în vederea pregătirii lucrărilor Senatului.

 

Art. 24. - Senatul organizează comisii permanente și poate constitui comisii speciale, de anchetă sau de mediere.

Numărul, denumirea și coiiipctențn fiecüei comisii permanente se va hotărî de Senat, la propunerea biroului permanent, în prima ședință ce urmează adoptării regulamentului său. Cu același prilej se va stabili și numărul de senatori ce trebuie să facă parte din fiecare comisie permanentă.

 

Art. 25. - Compunerea comisiilor sc stabilește în funcție de configurația politică a Senatului, așa cum rezultă ea din constituirea grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanții acestora.

Biroul permanent, potrivit principiului de mai sus și ținând seama de opțiunea fiecărui senator, propune Senatului, pentru fiecare comisie, lista nominală a membrilor acestora. În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se va supune votului Senatului. Depunerea candidaturilor urmează să se facă de grupurile parlamentareîn termenul stabilit de președintele Senatului. Senatul va aproba, pentru fiecare situație în parte, componența comisiilor, cu votul deschis al majorității membrilor săi.

 

Art. 26. - În prima lor ședință, convocată de Președințele Senatului, comisiile își aleg birourile, compuse, de regulă, dintre-un președinte, un vicepreședinte și un secretar. În componența birourilor se va urmări respectarea, pe cit posibiL a configurației politice a Senatului, precum și a specializării senatorilor.

 

Art. 27. - Biroul fiecărei comisii propune ordinea de zi a ședințelor; propune constituirea, daca este cazul, de subcomisii, desemnîndule componența, sarcinile civile și conducerea; stabilește sarcinile ce revin senatorilor în cadrul comisiilor și ia hotarĭri în toate problemele ce interesează bunul mers al activității comisiilor. Ordinea de zi se aprobă de comisie prin votul majorității mernbrilor săi.

 

Art. 28. - Președintele comisiei asigură reprezentarea acesteia în raporturile ei cu biroul permanent și cu celelalte comisii. El conduce ședințele comisiei, poate propune ca la lucrările acesteia să participe și alte persoane din afară ei dacă interesele efectuării lucrării respective o cer; are acces, ca reprezentant al comisiei, la lucrările altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanță pentru comisia pe care o conduce; îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezentul Regulament. Vicepreședintele îndeplinește, în lipsa președintelui, atribuțiile acestuia.

Secretarul asigură redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize, procese-verbale etc.) și efectuează numărarea voturilor exprimate în cadrul ședințelor comisiei.

 

Art. 29. - Convocarea ședințelor comisiei se face cu cel puțin 3 zile înainte, de către președintele acesteia sau, în lipsa lui, de vicepreședinte.

Purticiparczt senatorilor la ședințele comisiilor este obligatorie. În caz de absenta nemotivată la 3 ședințe consecutive ale comisiei, senatorului în cauză i se reduce indemnizația cu până la 1/4 pe o lună, iar dacă absența continuă, comisia apreciază asupra altor sancțiuni. În cazul când. un membru al comisiei lipsește nemotivat la mai mult de 6 ședințe intr-o sesiune, el se consideră demisionat din comisie, iar grupul parlamentar care l-a propus va putea desemna un alt reprezentant în locul lui.

 

Art. 30. - Ședințele comisiilor nu sunt publice. În mod excepțional, comisiile pot hotărî ca la dezbaterile lor să fie invitați delegați ai prcsel și, după caz, să fie transmise de radio sau televiziune, dacă acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care rece«mândra păstrarea sccrctului acestor dezbateri.