Monitorul Oficial 87bis/1990: Diferență între versiuni

=== Hotărîre privind Regulamentul Senatului ===

Imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către președințele de vârstă sau de către unul ori mai mulți secretari prevăzuți la alin. 1 atrage, de drept, înlocuirea acestora cu senatorul eel mai în vârstă sau, după caz. cu cei mai tineri senatori din rândul celor prezenți,

Art. 5. Comisia de validare își alege un președințe și doi vicepreședinți, care alcătuiesc biroul comisiei, și se organizează în trei grupe de lucru, albcătuite din cite 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.

Art. 6. - Biroul comisiei repartizează grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu excepția celor privind membrii grupelor de lucru. Verificarea legalității alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei

de validare. Biroul comisiei de validare și grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senatori, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorității membrilor.

După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluționate se face în plenul comisiei.  

Sectiunea 1  

Art. 14. - Președintele Senatului este ales. prin vot secret. cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. `

Art. 16. - Alegerea viccpresedintilor, secretarilor și chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.

bl supune aprobării Regulamentul Senatului, precum și propunerile de modificare a acestuia;

d) supune votului senatorilor, la propunerea grupurilor parlanientare, componenta nominală a comisiilor permanente;

Art. 21. - Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, în ordinea în care au fost făcute, prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, notează rezultatul votului, țin evidența hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor și proceselorverbale, asista președintele în realizarea atribuțiilor ce-i revin și îndeplinesc orice alte sarcini trasate de acesta.

Numărul, denumirea și coiiipctențn fiecüei comisii permanente se va hotărî de Senat, la propunerea biroului permanent, în prima ședință ce urmează adoptării regulamentului său. Cu același prilej se va stabili și numărul de senatori ce trebuie să facă parte din fiecare comisie permanentă.

Art. 25. - Compunerea comisiilor sc stabilește în funcție de configurația politică a Senatului, așa cum rezultă ea din constituirea grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanții acestora.

Biroul permanent, potrivit principiului de mai sus și ținând seama de opțiunea fiecărui senator, propune Senatului, pentru fiecare comisie, lista nominală a membrilor acestora. În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se va supune votului Senatului. Depunerea candidaturilor urmează să se facă de grupurile parlamentareîn termenul stabilit de președintele Senatului. Senatul va aproba, pentru fiecare situație în parte, componența comisiilor, cu votul deschis al majorității membrilor săi.

Art. 26. - În prima lor ședință, convocată de Președințele Senatului, comisiile își aleg birourile, compuse, de regulă, dintre-un președinte, un vicepreședinte și un secretar. În componența birourilor se va urmări respectarea, pe cit posibiL a configurației politice a Senatului, precum și a specializării senatorilor.

Art. 27. - Biroul fiecărei comisii propune ordinea de zi a ședințelor; propune constituirea, daca este cazul, de subcomisii, desemnîndule componența, sarcinile civile și conducerea; stabilește sarcinile ce revin senatorilor în cadrul comisiilor și ia hotarĭri în toate problemele ce interesează bunul mers al activității comisiilor. Ordinea de zi se aprobă de comisie prin votul majorității mernbrilor săi.

Purticiparczt senatorilor la ședințele comisiilor este obligatorie. În caz de absenta nemotivată la 3 ședințe consecutive ale comisiei, senatorului în cauză i se reduce indemnizația cu până la 1/4 pe o lună, iar dacă absența continuă, comisia apreciază asupra altor sancțiuni. În cazul când. un membru al comisiei lipsește nemotivat la mai mult de 6 ședințe intr-o sesiune, el se consideră demisionat din comisie, iar grupul parlamentar care l-a propus va putea desemna un alt reprezentant în locul lui.

Art. 30. - Ședințele comisiilor nu sunt publice. În mod excepțional, comisiile pot hotărî ca la dezbaterile lor să fie invitați delegați ai prcsel și, după caz, să fie transmise de radio sau televiziune, dacă acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care recomandă păstrarea secretului acestor dezbateri.

Art. 34. - Președinții comisiilor, în acord cu președințele Senatului, vor stabili zilele consacrate activității în comisii.

Art. 36. - Votul în comisie este, de regulă, deschis, dar în anumite situații, hotăritc prin vot de membrii acesteia, se poate recurge și la vot secret.

Art. 37. - Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiilor se încheie procese-verbale; acestea pot fi puse

la dispoziția altor persoane decât membrilor Senatului numai cu încuviințarea președintelui comisiei, afară de cazul în care ședințele comisiei au fost publice. Orice membru al Senatului poate lua cunoștință de actele și documentele remise comisiilor, fără strămutarea lor și fără ca lucrările comisiilor să fie stânjenite. Președintele comisiei va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia.

Art. 39. - Un senator poate face parte din cel mult două comisii pemianente.

Senatului. Președintele Senatului va supune cererea aprobării biroului permanent și va comunica încuviințarea ei, dacă majoritatea membrilor acestuia este de acord sau, după caz, respingerea cererii. În vederea desfășurării anchetei, comisia permanentă va putea invita, pentru a da relații, orice persoană care are u calitate oficială, cu excepția Președintelui României, a președinților celor data camere parlamentare, zi judecătorilor Curții Supreme de Justiție și a procurorului general. Persoanele invitate pentru audiere vor fi înștiinnțate despre aceasta cu cel puțin 10 zile înainte, iar cheltuielile de deplasare și eventual, cazare, se vor suporta din fondurile Senatului. Prezența la audieri este obligatorie. În cadrul audierilor, persoanele invitate pot refuza să dea relații în cazul în care întrebările ce le sunt adresate privesc, hm condițiile prevăzute de lege, secrete de stat referitoare la apărarea țării sau secrete de stat de importanță deosebită. Refuzul celui invitat poate fi adus la cunoștința Senatului, care va decide în ședință secretă. Nu pot fi puse întrebări privind viața personală a celui audiat sau a familiei acestuia. Dacă dezbaterile asupra raportului comisiei relevă existența unor abateri grave în activitatea unui membru al guvemului, Senatul poate cere primului-ministru destituirea acestuia.

Art. 54. - În situația în care una din camere adoptă un proiect de lege sau propunere legislativă cu modificări față de textul adoptat de cealaltă cameră, președințele Senatului, de acord. cu președintele Adunării Deputaților, va iniția, dacă este cazul, procedura de mediere. În acest scop, biroul permanent va desemna, la propunerea grupurilor parlamentare, un număr de 7 senatori care vor face parte din comisia de mediere a celor două camere, urmărind-se respectarea principiilor prevăzute de art. 25. Senatorii stabiliți de biroul permanent, împreună cu 7 deputați desemnați de organul de lucru similar al Adunării Deputaților, formează comisia de mediere.

Art. 57. - Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului a cărui aprobare are loc în condițiile art.56. În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord eu privire la problemele aflate în divergență, în termenul stabilit potrivit art. 55 alin. 1, textele în divergentă se supun dezbaterii în ședința comună a celor două camere, sub conducerea succesivă a președintelui Adunării Deputaților, respectiv a președintelui Senatului.Hotărîrea se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

Art. 59. - Proiectul ordinii de zi a ședințelor Senatului se adoptă de către biroul permanent, de regulă, în fiecare zi de miercuri a săptămânii premergătoare ședințelor parlamentare, în condițiile prevăzute de art. 18 lit. f). Toate materialele care se supun Senatului spre a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit bicului permanent cu cel puțin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazul în care prin lege nu se prevede un termen mai scurt.

biroului permanent, a unui grup parlamentar sau aunei comisii a Senatului. Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opoziție, se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot. În mod excepțional, președintele Senatului poate propune, în orice ședință a Senatului, modificarea ordinii de zi. la cererea biroului permanent sau a unui grup parlamentar.

Art. 66. - Dreptul de inițiativă legislativă aparține guvernului și senatorilor. Senatul dezbate și proiectele sau propunerile legislative transmise de către Adunarea Deputaților. În exercițiul dreptului de inițiativă legislativă, guvernul înaintează Senatului proiecte de legi, iar senatorii. propuneri legislative. Ele trebuie însoțite de expunere de motive și redactate în forma proprie unui act norrnativ, tn articole și, după caz, capitole și secțiuni. În vederea promovării de propune-ri legislative care privesc desfășurarea activității locale, senatorii sunt obligați să se consulte cu organele locale ale administrației de stat din județele în care au fost aleși. La redactarea propunerilor legislative vor tine seama de eventualele propuneri sau sugestii făcute de organele locale, precum și direct de către alegători. O dată cu prezentarea propunerii legislative la biroul permanent. senatorul va face precizări cu privire la modul În care s-a conformat acestei proceduri.

Art. 70. - După examinarea proiectului sau propunerii legislative, comisia permanentă sesizată în fond întocmește un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau propunerii legislative examinate. Raportul, însoțit de avizele celorlalte comisii careau examinat proiectul sau propunerea legislativă, se transmite biroului permanent, care va asigura multiplicarea și difuzarea acestuia către guvern și senatori, cu respectarea termenului prevăzut la art. 47 alin. 2.

Art. 76. - În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendarnente.

Art. 80. - Discutarea articolelor începe cu amendamentele. În cursul dezbaterilor, senatorii sau guvernul pot propune amendamente scrise la modificările intervenite în urma examinării și clefinitivărli textului în comisii. Amendamentele trebuie să se refere la conținutul unui singur articol.

Sectiunea a-3-a

Art. 85. - Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret. Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, apel nominal sau ridicare în picioare. Votul secret se exprimă prin buletine de vot pentru numiri și prin bile sau electronic în cazul votării legilor sau altor hotarĭri. Aprobarea nominală a componenței guvernului se face prin vot secret. Senatul hotărăște, la propunerea biroului, ce modalități de vot va folosi, afară de cazul în care prin regulament se stabilește o anumită procedură de vot.

Art. 86. - Votarea prin apel nominal sc face în modul următor: președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor „pentru” și „contra”; unul din secretari dă citire numelui și prenumelui senatorilor; fiecare senator răspunde „pentru” sau,,contra”. După terminarea apelului se repetă numele și prenumele senatorilor cara nu au răspuns.

Art. 87. - Votul prin bile se desfășoară astfel: în fața președintelui senatului se așază o urmă albă și alta neagră. Senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari cite două bile, din care una albă și una neagră, pe care le le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot în favoarea proiectului sau propunerii ce se votează, iar bila neagră introdusă în urna

grupul parlamentar din care face parte. Senatorul votează „pentru”, lăsând neatins pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse; el votează „contra” ștergând numele și prenumele persoanei propuse. Buletinele de vot se introduc intr-o singură urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele pe care nu și fost șters numele nici unui candidat.

Art. 89. - Legile și celelalte propuneri se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor, dacă prin prezentul regulament nu se prevede altfel. În cazul în care numirile, confirmările sau avizele pentru numiții în funcții se fac, potrivit legii, de către Senat, ele se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți, la propunerea președintelui Senatului. Numirile, confirmările sau avizele se supun dezbaterii Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități. În vederea intocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, cunfirniâri sau avize, având dreptul de a chema spre audiere persoanele în cauză. Dacă în sala Senatului nu sunt prezenți jumătate plus unu din numărul senatorilor, președintele amână votarea până la întrunirea acestui număr.

Art. 93. - Proiectele de legi și propunerile legislative adoptate de Senat se semnează de președintele Senatului și se înaintează Adunării Deputaților în vederea dezbaterii și adoptării. Guvernul va fi înștiințat despre aceasta. În cazul în care Senatul a adoptat un proiect de lege sau propunere legislativă în redactarea aprobatăde Adunarea Deputaților, acestea vor fi înaintate sub semnătura președintelui Senatului, în termen de 10 zile de la adoptare, Președintelui României, în vederea promulgării legii.

Art. 94. - Președintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să ceară printre-un mesaj motivat o nouă deliberare a legii sau a unor articole din lege, în cazul în care consideră că acestea contravin principiului separației puterilor în stat sau drepturilor fundamentale ale omului ori prevederilor tratatelor internaționale la care România este parte. Reexaminarea poate fi cerută în cel mult 15 zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare urmînd să înceapă, în cel mult 3 zile, în camera care a aprobat prima textul de lege.

Art. 95. - În cazul în care Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de Adunarea Deputaților, intr-o altă redactare sau cu unele texte diferite față de proiectul votat de Adunarea Deputaților, președintele Senatului, de acord cu președintele Adunării Deputaților, va iniția procedura de mediere. Dacă Adunarea Deputaților adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de

Senat, intr-o altă redactare sau cu unele texte diferite în report cu cel votat de Senat, președintele acestuia, primind proiectul legislativ modificat în sensul de mai sus, va iniția, de acord cu președintele Adunării Deputaților, procedura de mediere. Această activitate se va desfășura prin intermediul unei comisii de mediere, care va lucra potrivit normelor cuprinse în art. 38-51 și 54-57 din prezentul regulament. Raportul comisiei de mediere, precum și textul de conciliere propus, vor fi înscrise pe ordinea de zi a Senatului, urmând-se Procedura prevăzută de art. 59-84 din prezentul regulament.

În acest scop, ele se vor reuni, prin acord comun al președinților ambelor adunări, și vor încerca redactarea unui text convenabil acestora, care va trebui adoptat cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor celor două birouri. Fiecare adunare va lua în dezbatere, separat, textul de conciliere propus de birouri. Legea se va socoti adoptată dacă membrii fiecărei adunări vor aproba acest text cu votul a jumătate plus unu din numărul

membrilor lor. În caz contrar sau al adoptării unor modificări neconcordante, indiferent din partea oricărei adunări ar veni, ori în situația în care birourile permanente nu ajung la un acord pentru un text comun, în condițiile alin. 2, proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră respinse.

cererea președintelui, mijloacele de informare în masă sunt obligate să dea publicității cele arătate de președințe. Dacă abaterea se repetă, președintele Senatului va putea, consultând Senatul, să retragă pe un timp anumit, reprezentantului ziarului sau al altui mijloc de informare în masă aflat în culpă, autorizația de participare la lucrările Senatului.

Art. 104. - Înainte de începerea lucrărilor, secretarii întocmesc lista cu senatorii care se înscriu la cuvânt. Senatorii vor lua cuvântul în ordinea de pe listă, cu încuviințarea președintelui Senatului. Președintele Senatului poate supune acestuia spre aprobare ca la discutarea aceluiași articol dintre-un proiect sau propunere legislativă sau a unui alt material ori a unei probleme aflate în dezbaterea Senatului, după ce au luat cuvântul mai multi vorbitori din același grup parlamentar, să se dea cuvântul vorbitorilor apazținlnd altui grup parlamentar. În acest caz, ordinea luării cuvântului se stabilește de președinte. Miniștrilor prezenți în Senat li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii și ori de cite ori solicită

Art. 106. - Președintele are septul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor. Vorbitorii sunt obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt. În caz contrar, președintele le atrage atenția și, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul.

Art. 107. - Președintele Senatului poate da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde intr-o chestiune de ordin personal care îl privește, limitînd timpul acordat în acest scop. Prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament.

Art. 110. - Președintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbură dezbaterile sau creează agitație. E1 poate întrerupe ședința când tulburarea persistă și poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfășurarea normală a lucrarilor Senatului.