Monitorul Oficial 87bis/1990: Diferență între versiuni

Sectiunea 1

Art. 112. - Fiecare senator poate adresa întrebări miniștrilor sau altor cnnducămri ai organelor centrale ale administrației de stat. Întrebarea, constă intr-a simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informație este exactă, dacă guvernul înțelege să comunice Senatului actele ori informațiile solicitate de senator sau dată are intenția de a lua o hotărâre intr-o problemă determinată. Cei întrebați vor răspunde imediat, la fiecare întrebare în parte sau vor declara că nu pot răspunde ori că vor prezenta răspunsul tn zilele următoare, indicând ziua respectivă.

Art. 115. - Nici un senator nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeași ședință. Dacă timpul alocat întrebărilor și răspunsurilor la acestea depășește o jumătate de oră, președintele Senatului va amîna de drept, pentru ședința următoare, celelalte întrebări și răspunsuri.

Art. 116. - Interpelăriĭe se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare.

Interpelarea constă intr-o cerere adresată guvernului de un senator, prin care se solicită explicații asupra politicii guvernului în probleme ale activității sale interne sau externe. Ele se citesc de către senator în ședință publică și se transmit președintelui Senatului.

Art. 117. - Interpelările se înscriu în ordinea prezentării intr-un registru special și se afișează în sala de ședință.

Art. 118. - În ședința consacrată dezvoltării inferpelării se dă cuvântul interpelatorului și apoi reprezentantului guvernului sau ministrului. Aceștia

din urmă pot, după dezvoltarea interpelării, să răspundă imediat sau să ceară o amânare de cel mult 3 zile pentru a răspunde.

Sectiunea a-3-a

Art. 119. - Fiecare membru al Senatului are dreptul de ar cele, prin imermediul guvernului, de la organele centrale ale administrației de stat, printre-o petiție scrisă adresată președintelui Senatului, orice acte sau dosare, precum și alte informații utile pentru activitatea senatorului.

Guvernul poate refuza. satisfacerea petiției în cazul în care aceasta privește, în condițiile prevăzute de lege, secrete de stat referitoare la apărarea țării sau secrete de stat de importanță deosebită. În acest caz, refuzul guvernului poate fi adus la cunoștința Senatului, care va decide în ședință secretă. De asemenea, senatorii au dreptul de a care, în Scris sau oral, de la organele locale ale administrației de stat din circumscripția electorală pe care o reprezinta, acte, dosare, precum și alte informații utile pentru activitatea lor.

Sectiunea a-4-a

Art. 121. - Petițiile se înscriu intr-un registru, în ordinea primirii, consemnîndu-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiționarului și obiectul cererii.

Art. 122. - Petițiile înregistrate se transmit de către unul din vicepreședinții Senatului, desemnat de președinte, Comisiei de validări și petiții, spre dezbatere și soluționare. Orice membru al Senatului poate lua cunoștință de conținutul unei petiții, adresîndu-se în acest sens președintelui comisiei. Senatorul căruia ii sunt adresate direct petiții are dreptul de a depune diligențeleinecesare pentru soluționarea acestora de organele de stat competente, informîndu-l despre aceasta pe președintele comisiei.

Nici un senator nu poate fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată penală ori contravențională fără încuviințarea prealabilă a Senatului. Cererea de reținere, arestare, percheziție sau privind posibilitatea trimiterii üi judecată penală ori contraventională se adresează președintelui senatului de către procurorul general. Președintele Senatului o aduce la cunoștința senatorilor în ședință publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități spre examinare, care va stabili dacă există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret a cel puțin jumătate plus unu din membrii comisiei. Procurorul general va înainta comisiei toate documentele pe care aceasta le solicita; în caz de refuz, comisia va apela la Senat.

Art. 128. - Mandatul de senator este incompatibil cu funcția de membru al guvernului. Pe timpul exercitării acestei funcții, mandatul de senator se sus

penda.

Art. 131. - Exercitarea unor funcții conferite de un stat străin sau de către o organizație internaționalăși salarizate de către acestea este incompatibilă cu mandatul de senator.

Art. 132. - Persoanele însărcinate de guvern cu o misiune temporară pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de senator pe o perioadă de cel

mult șase luni. O misiune pe o perioadă mai mare de șase luni este

incompatibilă cu calitatea de senator.

Art. 134. - Senatorul care se află intr-o incompatibilitate prevăzuta în art. 129-132, în termen de 30 de zile de la data validării mandatului său, va demisiona din funcțiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator. După expirarea termenului prevăzut la alin. l, senatorul care se află intr-un caz de incompatibilitate este declarat ca demisionat din funcția de senator de către Senat, la cererea biroului permanent al acestuia. Locul vacant va fi ocupat dc către supleantul imediat următor de pe lista partidului sau formațiunii politice pentru care a candidat. Asupra legalității alegerii supleantului, Comisia de validări și petiții va prezenta Senatului un raport.

Escercitarea mandatului de senator

Art. 138. - Senatorii iși exercită drepturile și își îndeplinesc îndatoririle pe toată durata legislaturii pentru care au fost aleși, în afară de cazurile de demisie sau pierdere a drepturilor elcctoralc. Pentru exercitarea mandatului de senator, în circurnscriptiile electorală prin grija prefecturilor sau primăriilor, se organizează, pentru fiecare senator, cite un birou senatorial, unde este încadrat un șef de birou senatorial, care tace parte din aparatul Senatului. Pentru desfășurarea activității senatoriale, prefecturile vor pune la dispoziția senatorului un mijloc de

transport și o dactilograiă. Personalul încadrat la birourile senatoriale, în funcția de șef de birou senatorial, pe timpul cât îndeplinește această activitate, se consideră detașat sau, după caz. transferat în interesul serviciului, în condițiile legislației muncii.

Art. 139. - Senatorii au dreptul la o indemnizație lunară, precum și la o diurnă pe perioada cit sunt prezenti la lucrările în plen și în comisii.

De asemenea, senatorilor care nu domiciliază în municipiul București li sc asigură cazarea gratuită sau, la alegere, primesc c indemnizație de cazare, pe durata desfășurării sesiunilor. Prevederile alin. 2 se aplică și senatorilor care nu

domiciliază în circumscripțiile electorale pe care le reprezintă, pe timpul deplasării în teritoriu. Senatorii au dreptul la diurne de deplasare și la

transport gratuit pe căile ferate române și pe liniile auto, navale și aeriene interne și li se rambursează taxele de poștă și telecomunicații, pentruactivitățilelegate de exercitarea mandatului. Indemnizațiile și diurnele prevăzute în prezentul articol se stabilesc de lege. Senatorii primesc indemnizația lunară și celelalte drepturi bănești începând din ziua când au fost aleși și până la încetarea mandatului.

Senatorii au dreptul la un schimb valutar intr-un volum și în condițiile stabilite de lege. Senatorii vor avea un semn distinctiv al calității

lor de reprezentanți ai națiunii, cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului lor. Natura și forma acestei distincții se vor stabili de biroul permanent.

Art. 140. - Comisia juridică, de nuniiri, disciplină și imunități poate propune Senatului diminuarea indemnizației lunare în raport de timptd afectat de senator exercitării îndatoririlor sale.

Art. 141. - Pe durata exercitării mandatului de senator, contractul de muncă al persoanei în cauza se suspendă, cu excepția cazurilor în care biroul permanent, la cererea senatorului, decide altfel. Efectele suspendării contractului de muncă, drepturile privind vechimea în muncă pe perioada exercitării mandatului, precum și regimul juridic al indemnizației de senator, se stabilesc prin lege. Biroul permanent, la cererea senatorului sau a unității la care activează, poate aproba cumulul indemnizației de senator cu alte venituri.

Art. 144. - Orice membru al Senatului care lipsește de la 7 ședințe consecutive fără concediu sau peste concediul acordat, va fi invitat de președinte

să justifice motivele absenței. Dacă în termen de 20 de zile de la comunicarea invitației, senatorul nu se prezintă sau nu trimite justificarea, pierde toate drepturile prevăzute la art. 139 din praentul regulament. Dacă absenta de mai sus se produce de trei ori în aceeași sesiune, președintele este dator să declare locul vacant, fără altă formalitate.

Art. 145. - Senatorii pot demisiona prin cerere scrisă, adresată președintelui. Acesta, în ședința publică, întreabă senatorul respectiv daca stăruie în demisie, iar dacă răspunde afirmativ sau nu se prezintă în Senat pentru a răspunde, declară locul vacant.

Art. 146. - La începutul fiecărei legislaturi, Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități va examina declarațiile senatorilor privitoare la incompatibilități și va întomni un raport care se aprobă de Senat cu votul majorității membrilor săi. Dacă senatorul a făcut să înceteze cazul de incompatibilitate, după sesizarea făcută de comisie, se va lua act despre aceasta în procesul-verbal al ședinței. Cazurile de acest gen nu se trec în raportul comisiei. Pentru cazurile de incompatibilitate apărute pe durata unei legislaturi se va proceda în conformitate cu normele prezentei secțiuni.

Sectiunea a-5-a

Art. 149. - Senatorii care vor nesocoti avertismentul și invitația președintelui și vor continua să se abată de la regulament, precum și cei care, chiar pentru prima dafiá, încalcă în mod grav dispozițiile regulamentului, vor fi chemați la ordine. Chemarea la ordineyse înscrie în procesul-verbal al

ședinței.

Art. 150. - Președintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, să-l invite să-și retragă explice cuvântul care a. generat incidente și sau să care ar da loc la aplicarea sancțiunii. Dacă expresia intrebuânțată a Inst retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate da

Art. 151. - În cazul în care, după chemarea ordine un senator continuă să se abată de la regulament presedintele Senatului îi va putea retrage cuvîntul iar dacă persistă, îl va elimina din sală.

Art. 152. - În cazul unor abateri deosebit de grave sau al unor abateri grave săvârșite de senator în mod repetat, biroul permanent, la propunerea președintelui Senatului, poate aplica sancțiunea interzicerii participăriĭsenatorului la lucrările Senatului pe o perioadă de maximum 15 zile sau poate cere excluderea temporară a senatorului în culpă.

Art. 154. - Pentru menținerea ordinii în ședințele comisiilor, președinții acestora au aceleași drepturi ca și președintele Senatului și pot aplica sancțiunile prevăzute la art. 147 alin. 1 lit a) c). În cazul în care un senator săvârșește abateri deosebit de grave, președintele comisiei va suspenda sedința și va aduce cazul la cunoștința președintelui Senatului, care îl va supune biroului permanent, spre aplicarea sancțiunilor prevăzute de regulament.

Art. 160. - În cazul în care la lucrările Senatului sau comisiilor acestuia sunt invitați să participe specialiști care nu au calitatea de senator, aceștia vor primi o indemnizație ce vu fi stabilită de biroul permanent, la propunerea secretarului general al aparate ui.

Art. 162. - Lucrările ședinței comune se desfăsoara în prezenta candidatului a cărui alegere a fost validată de Curtea Supremă de Justiție și sunt conduse de președinții celor două camere.

Art. 163. - Președintele Curții Supreme de Justiție prezintă în ședința comună  Senatului și a Adunării Deputaților hotărîrea Curții Supreme de Justiție cu privire la validarea alegerii Președintelui României. După prezentarea hotărârii Curții Supreme de Justiție, președintele Senatului declară că cel ales este Președintele României. Președintele României depune jurământul pe baza textului adoptat de parlament.

Art. 165. - În probleme de organizare, Senatul adoptă hotărirl potrivit procedurii prevăzute la art. 59-111 din prezentul regulament.

Presedintele senatului academician Alexandru Bîrlădeanu, Bucuresti, 26 iunie 1990. Nr. 13

=== Hotărîre privind aprobarea componenței Guvernului României ===

Articol unic. - Se aprobă lista miniștrilor de stat, miniștrilor și seaetarilor de stat, care fac parte din Guvernul României, după cum

4. Ministru, asistent al primului-minis«

tru pentru reformă și relația cu

* Adrian Nastase

10. Ministrul resurselor si industriilor

11. Ministrul comerțului si turismului

== Hotărîri ale Adunarii Deputaților ==

=== Hotărîre privind validarea mandatului unui deputat ===

Hotărîre privind aprobarea componenței Guvernului României

La propunerea primului-ministru al Guvemului României domnul Petre Roman, privind componența nominală a Guvernului

* Gheorghe Ștefan, ministrul lnvățămintului și științei;

* Andrei Plesu. ministrul culturii;