1.680 de modificări
Monitorul Oficial 87bis/1990: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Monitorul Oficial 87bis/1990 (vedeți sursa)
Versiunea de la data 18 martie 2011 11:40
, 18 martie 2011fără descrierea modificării
Fără descriere a modificării |
Fără descriere a modificării |
||
Linia 181: | Linia 181: | ||
3. Comisii speciale. | 3. Comisii speciale. | ||
Art. 52. - Senatul își va putea constitui comisii | Art. 52. - Senatul își va putea constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte obiective, indicate în hotărârea de înființare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii. Prin aceeași hotărâre se vor preciza senatorii ce compun comisia și biroul acesteia, la propunerea biroului permanent al Senatului, precum și termenul în care va fi depus raportul comisiei. Celelalte probleme legate de organizarea și funcționarea comisiei vor fi reglementate de biroul comisiei, în măsura în care prevederile art. 23-37 din prezentul capitol nu sunt îndestulătoare. | ||
speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, | 4. Comisii de anchetă | ||
pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte obiective, indicate în hotărârea de înființare a | |||
comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se | Art. 53. - La cererea unei treimi din membrii săi, Senatul va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă, fiind aplicabile prevederile art. 23-37, art. 51 alin. 4-6 și art. 52 alin. 2 și 3. | ||
mai supun examinării altor comisii. | |||
Prin aceeași hotărâre se vor preciza senatorii ce | 5. Comisii de mediere | ||
compun comisia și biroul acesteia, la propunerea biroului permanent al Senatului, precum și termenul în | |||
care va fi depus raportul | Art. 54. - În situația în care una din camere adoptă un proiect de lege sau propunere legislativă cu modificări față de textul adoptat de cealaltă cameră, președințele Senatului, de acord. cu președintele Adunării Deputaților, va iniția, dacă este cazul, procedura de mediere. În acest scop, biroul permanent va desemna, la propunerea grupurilor parlamentare, un număr de 7 senatori care vor face parte din comisia de mediere a celor două camere, urmărind-se respectarea principiilor prevăzute de art. 25. Senatorii stabiliți de biroul permanent, împreună cu 7 deputați desemnați de organul de lucru similar al Adunării Deputaților, formează comisia de mediere. | ||
Celelalte probleme legate de organizarea și funcționarea comisiei vor fi reglementate de biroul comisiei, | |||
în măsura în care prevederile art. 23-37 din prezentul | Art. 55. - Comisia de mediere se reunește, la convocarea celui mai în vârstă senator sau deputat, la sediul camerei din care el face parte, alege un birou și stabilește regulile după care își va desfășura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul. Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prin rotație de către un senator sau un deputat, stabiliți de comisie. | ||
capitol nu sunt îndestulătoare. | |||
4. | Art. 56. - Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorității membrilor acesteia. În caz de paritate, decide votul președintelui care conduce ședința comisiei, în ziua când are loc punerea la vot. | ||
Art. 53. - La cererea unei treimi din membrii săi, | |||
Senatul va putea hotărî înființarea unei comisii de | Art. 57. - Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului a cărui aprobare are loc în condițiile art.56. În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord eu privire la problemele aflate în divergență, în termenul stabilit potrivit art. 55 alin. 1, textele în divergentă se supun dezbaterii în ședința comună a celor două camere, sub conducerea succesivă a președintelui Adunării Deputaților, respectiv a președintelui Senatului.Hotărîrea se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. | ||
alin. 4-6 și art. 52 alin. 2 și 3. | |||
5. | Secțiunea a-3-a. | ||
Art. 54 | |||
un proiect de lege sau propunere legislativă cu modificări față de textul adoptat de cealaltă cameră, | |||
Deputaților, va iniția, dacă este cazul, procedura de | |||
mediere. | |||
În acest scop, biroul permanent va desemna, la propunerea grupurilor parlamentare, un număr de 7 senatori care vor face parte din comisia de mediere a | |||
celor două camere, urmărind-se respectarea principiilor prevăzute de art. 25. | |||
Senatorii stabiliți de biroul permanent | |||
7 deputați desemnați de organul de lucru similar al | |||
Adunării Deputaților, formează comisia de mediere. | |||
Art. 55. - Comisia de mediere se reunește, la convocarea celui mai în vârstă senator sau deputat, la sediul camerei din care el face parte, alege un birou și | |||
stabilește regulile după care își va desfășura | |||
Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prin rotație de către un senator sau un deputat, stabiliți de | |||
comisie. | |||
Art. 56. - Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorității membrilor acesteia. În caz de paritate, decide | |||
votul președintelui care conduce ședința comisiei, în | |||
ziua când are loc punerea la vot. | |||
Art. 57. - Activitatea comisiei încetează o dată cu | |||
depunerea raportului a cărui aprobare are loc în condițiile | |||
În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un | |||
acord eu privire la problemele aflate în divergență, în | |||
termenul stabilit potrivit art. 55 alin. 1, textele în divergentă se supun dezbaterii în ședința comună a celor | |||
două | |||
Adunării Deputaților, respectiv a președintelui Senatului. | |||
prezenți. | |||
Alte dispoziții | Alte dispoziții | ||
Art. 58. - Prevederile art. 24-26 se aplică și pentru alegerea altor organe de lucru constituite de Senat. | |||
Desfășurarea | |||
Capitolul 3 | |||
Desfășurarea lucrărilor Senatului. | |||
Secțiunea 1 | Secțiunea 1 | ||
Ordinea de zi | |||
Proiectele de legi, avizate de comisii, se | Art. 59. - Proiectul ordinii de zi a ședințelor Senatului se adoptă de către biroul permanent, de regulă, în fiecare zi de miercuri a săptămânii premergătoare ședințelor parlamentare, în condițiile prevăzute de art. 18 lit. f). Toate materialele care se supun Senatului spre a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit bicului permanent cu cel puțin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazul în care prin lege nu se prevede un termen mai scurt. | ||
ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei sesizate în fond. | |||
Art. 62. - La cererea Președintelui României, biroul permanent înscrie cu prioritate prezentarea și dezbaterea mesajelor pe care el le adresează Senatului. | Art. 60. - Președintele Senatului poate invita un reprezentant al guvernului la ședința de stabilire a ordinii de zi. | ||
În mod asemănător se va proceda și cu alte cereri ale | |||
Președintelui României, legate de exercițiul atribuțiilor acestuia. | Art. 61. - Proiectul ordinii ale zi cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, precum și, după caz, interpelări, petiții sau alte probleme propuse de guvern, de biroul permanent ori de senatori. Prima jumătate de oră a fiecărei ședințe este rezervată eventualelor întrebări puse de senatori. | ||
Art. 63. - Proiectul ordinii de zi este supus spre | Proiectele de legi, avizate de comisii, se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei sesizate în fond. | ||
aprobare Senatului în ultima zi din săptămâna de | |||
lucru a acestuia ce precede perioada pentru care a | Art. 62. - La cererea Președintelui României, biroul permanent înscrie cu prioritate prezentarea și dezbaterea mesajelor pe care el le adresează Senatului. În mod asemănător se va proceda și cu alte cereri ale Președintelui României, legate de exercițiul atribuțiilor acestuia. | ||
fost întocmit. Proiectul se adopta cu votul a cel puțin | |||
jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți | Art. 63. - Proiectul ordinii de zi este supus spre aprobare Senatului în ultima zi din săptămâna de lucru a acestuia ce precede perioada pentru care a | ||
și se afișează la sediul Senatului. | fost întocmit. Proiectul se adopta cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți și se afișează la sediul Senatului. | ||
Art. 64. - Modificarea ordinii de zi poate avea loc | |||
numai în prima zi a săptămânii de lucru, la cererea | Art. 64. - Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai în prima zi a săptămânii de lucru, la cererea | ||
biroului permanent, a unui grup parlamentar sau | biroului permanent, a unui grup parlamentar sau aunei comisii a Senatului. Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opoziție, se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot. În mod excepțional, președintele Senatului poate propune, în orice ședință a Senatului, modificarea ordinii de zi. la cererea biroului permanent sau a unui grup parlamentar. | ||
Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se | |||
face | |||
În cazul în care există opoziție, se va da cuvântul unui | |||
singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după | |||
care se va trece la vot. | |||
În mod excepțional, președintele Senatului poate | |||
propune, | |||
grup parlamentar. | |||
Art. 65. - La cererea primului-ministru, desemnat de Președintele României. Senatul înscrie pe ordinea de zi aprobarea componenței guvernului. | Art. 65. - La cererea primului-ministru, desemnat de Președintele României. Senatul înscrie pe ordinea de zi aprobarea componenței guvernului. | ||
Secțiunea a-2-a | |||
Procedura legislativă | Procedura legislativă | ||
Art. 66. - Dreptul de inițiativă legislativă | |||
Art. 66. - Dreptul de inițiativă legislativă aparține guvernului și senatorilor. Senatul dezbate și proiectele sau propunerile legislative transmise de către Adunarea Deputaților. În exercițiul dreptului de inițiativă legislativă, guvernul înaintează Senatului proiecte de legi, iar senatorii. propuneri legislative. Ele trebuie însoțite de expunere de motive și redactate în forma proprie unui act norrnativ, tn articole și, după caz, capitole și secțiuni. În vederea promovării de propune-ri legislative care privesc desfășurarea activității locale, senatorii sunt obligați să se consulte cu organele locale ale administrației de stat din județele în care au fost aleși. La redactarea propunerilor legislative vor tine seama de eventualele propuneri sau sugestii făcute de organele locale, precum și direct de către alegători. O dată cu prezentarea propunerii legislative la biroul permanent. senatorul va face precizări cu privire la modul În care s-a conformat acestei proceduri. | |||
Adunarea Deputaților. | |||
În exercițiul dreptului de inițiativă legislativă, guvernul înaintează Senatului proiecte de legi, iar senatorii. propuneri legislative. Ele trebuie însoțite de | Art. 57. - Toate proiectele și propunerile legislative se înregistrează de către biroul permanent în ordinea prezentării lor și sunt aduse la cunoștință Senatului la prima ședință, prin anunțarea titlului și inițiatorului acestora. Ele se imprimă și se distribuie senatorilor de îndată, dar nu pot fi trecute pe ordinea de zi decât după trecerea unui termen de cel puțin 10 zile. | ||
expunere de motive și redactate în forma proprie unui | |||
act norrnativ, tn articole și, după caz, capitole și | Art. 58. - Proiectele și propunerile legislative se trimit de biroul permanent, spre dezbatere și avizare, comisiilor permanente competente. | ||
De asemenea, aceste propuneri sau proiect se vor transmite și compartimentului tehnic-legislativ, spre examinare, care își va comunica opinia comisiei sesizate în fond. Examinarea proiectelor și propunerilor legislative se poate face și la cererea altei comisii care se consideră competentă, în condițiile art. 42. | |||
În vederea promovării de propune-ri legislative care | |||
privesc desfășurarea activității locale, senatorii sunt | |||
obligați să se consulte cu organele locale ale | |||
O dată cu prezentarea propunerii legislative la biroul | |||
la modul În care s-a conformat acestei proceduri. | |||
Art. 57. - Toate proiectele și propunerile legislative se înregistrează de către biroul permanent în ordinea prezentării lor și sunt aduse la cunoștință Senatului la prima ședință, prin anunțarea titlului și inițiatorului acestora. Ele se imprimă și se distribuie | |||
senatorilor de îndată, dar nu pot fi trecute pe ordinea | |||
de zi decât după trecerea unui termen de cel puțin 10 | |||
zile. | |||
Art. | |||
trimit de biroul permanent, spre dezbatere și avizare, | |||
comisiilor permanente competente. | |||
De asemenea, aceste propuneri sau proiect se vor | |||
transmite și compartimentului tehnic-legislativ, spre | |||
examinare, care își va comunica opinia comisiei sesizate în fond. | |||
Examinarea proiectelor și propunerilor legislative se | |||
poate face și la cererea altei comisii care se consideră | |||
competentă, în condițiile art. 42. | |||
Art. 69. - Inițiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa-și retragă proiectul sau propunerea până la înscrierea acestora pe ordinea de zi. | Art. 69. - Inițiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa-și retragă proiectul sau propunerea până la înscrierea acestora pe ordinea de zi. | ||
Art. 70. - După examinarea proiectului sau propunerii legislative, comisia permanentă sesizată în fond întocmește un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau propunerii legislative examinate. Raportul, însoțit de avizele celorlalte comisii careau examinat proiectul sau propunerea legislativă, se transmite biroului permanent, care va asigura multiplicarea și difuzarea acestuia către guvern și senatori, cu respectarea termenului prevăzut la art. 47 alin. 2. | |||
De asemenea, va | |||
guvernului. | Art. 71. - Proiectele și propunerile legislative, avizate potrivit art. 68 și 70, se supun dezbaterii Senatului în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de acesta. | ||
În | |||
Art. 72. - Senatorii sau guvernul au dreptul de a prezenta amendamente în scris, motivate, care se transmit biroului permanent cu cel puțin 7 zile înainte de dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative. Amendamentele se supun examinării comisiilor competente și concluziile acestora se adaugă la raportul întocmit anterior. | |||
În cursul dezbaterilor, senatorii sau guvernul pot | |||
propune amendamente scrise la modificările intervenite | Art. 73. - Dezbaterea proiectului sau propunerii legislative este precedată de prezentarea. de către inițiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum și a raportului comisiei permanente. Raportul comisiei permanente este prezentat de către președintele acesteia sau un raportor desemnat de comisie. | ||
în urma examinării și clefinitivărli textului în comisii. | |||
Amendamentele trebuie să se refere la conținutul | |||
unui singur articol. | Art. 74. - Pentru dezbaterea generala a proiectului sau propunerii legislative. președintele Senatului dă cuvântul senatorilor în ordinea înscrierii la cuvânt. | ||
Art. 81. - În cazul în care amendamentul are consecințe importante asupra proiectului sau propunerii | |||
legislative, președintele Senatului îl poate trimite spre | Art. 75. - Inițiatorul proiectului sau propunerii legislative are dreptul să ia cuvântul înainte de închiderea dezbaterii generale. | ||
avizare comisiilor competente, suspendând dezbaterile. | |||
În acest caz, autorul amendamentului are dreptul de a | Art. 76. - În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendarnente. | ||
fi ascultat în cadrul comisiilor. Același drept îl au și | |||
reprezentanții guvernului. | Art. 77. - Dacă prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, | ||
Art. 82. - Discutarea amendamentelor începe cu | după închiderea dezbaterii generale președintele poate cere Senatului să se pronunțe prin vot. | ||
cele prin care se propune suprimarea unora din textele | |||
cuprinse în articolul supus dezbaterii și, după aceea, | Art. 78. - Senatul trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative, cu modificările făcute de comisii, potrivit raportului comisiei sesizate în fond. | ||
cu cele privind modificarea sau completarea acestora. | |||
Senatul | Art. 79. - La discutarea fiecărui articol, senatorii pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al | ||
fiecărui amendament, afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte. | grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere. De asemenea, va putea lua cuvântul și reprezentantul guvernului. | ||
Art. 83. - La propunerea președintelui, Senatul va | În cursul luărilor de cuvânt pot fi făcute amendamente orale privind probleme de redactare. | ||
putea stabili 0 procedură legislativă specială pentru | |||
dezbaterea unor proiecte de acte normative cu caracter | Art. 80. - Discutarea articolelor începe cu amendamentele. În cursul dezbaterilor, senatorii sau guvernul pot propune amendamente scrise la modificările intervenite în urma examinării și clefinitivărli textului în comisii. Amendamentele trebuie să se refere la conținutul unui singur articol. | ||
deosebit (legi financiare, ratilicarca unor tratate internaționale etc.). | |||
Art. 84. - Dispozițiile art. 68-83 sunt aplicabile și | Art. 81. - În cazul în care amendamentul are consecințe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, președintele Senatului îl poate trimite spre avizare comisiilor competente, suspendând dezbaterile. În acest caz, autorul amendamentului are dreptul de a fi ascultat în cadrul comisiilor. Același drept îl au și reprezentanții guvernului. | ||
pentru proiectele sau propunerile legislative primite din | |||
partea Adunării Deputaților. | Art. 82. - Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune suprimarea unora din textele cuprinse în articolul supus dezbaterii și, după aceea, cu cele privind modificarea sau completarea acestora. Senatul se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte. | ||
Art. 83. - La propunerea președintelui, Senatul va putea stabili 0 procedură legislativă specială pentru dezbaterea unor proiecte de acte normative cu caracter deosebit (legi financiare, ratilicarca unor tratate internaționale etc.). | |||
Art. 84. - Dispozițiile art. 68-83 sunt aplicabile și pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Adunării Deputaților. | |||
Sectiunea a-3-a | |||
Procedura de vot | Procedura de vot | ||
3 | Art. 85. - Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret. Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, apel nominal sau ridicare în picioare. Votul secret se exprimă prin buletine de vot pentru numiri și prin bile sau electronic în cazul votării legilor sau altor hotarĭri. Aprobarea nominală a componenței guvernului se face prin vot secret. Senatul hotărăște, la propunerea biroului, ce modalități de vot va folosi, afară de cazul în care prin regulament se stabilește o anumită procedură de vot. | ||
sau cu unele texte diferite față de proiectul votat de | |||
Adunarea Deputaților, președintele Senatului, de | Art. 86. - Votarea prin apel nominal sc face în modul următor: președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor „pentru” și „contra”; unul din secretari dă citire numelui și prenumelui senatorilor; fiecare senator răspunde „pentru” sau,,contra”. După terminarea apelului se repetă numele și prenumele senatorilor cara nu au răspuns. | ||
acord cu președintele Adunării Deputaților, va iniția | |||
procedura | Art. 87. - Votul prin bile se desfășoară astfel: în fața președintelui senatului se așază o urmă albă și alta neagră. Senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari cite două bile, din care una albă și una neagră, pe care le le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot în favoarea proiectului sau propunerii ce se votează, iar bila neagră introdusă în urna | ||
Dacă Adunarea Deputaților adoptă un proiect de | albă și bila albă introdusă în urna neagră semnifică vot împotriva proiectului sau propunerii. | ||
lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de | |||
Senat, intr-o altă redactare sau cu unele texte diferite în report cu cel votat de Senat, președintele acestuia, primind proiectul legislativ modificat în sensul | Art. 88. - În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele și prenumele candidatului, funcția pentru care acesta candidează și, după caz, | ||
de mai sus, va iniția, de acord cu președintele | grupul parlamentar din care face parte. Senatorul votează „pentru”, lăsând neatins pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse; el votează „contra” ștergând numele și prenumele persoanei propuse. Buletinele de vot se introduc intr-o singură urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele pe care nu și fost șters numele nici unui candidat. | ||
Această activitate se va desfășura prin intermediul | Art. 89. - Legile și celelalte propuneri se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor, dacă prin prezentul regulament nu se prevede altfel. În cazul în care numirile, confirmările sau avizele pentru numiții în funcții se fac, potrivit legii, de către Senat, ele se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți, la propunerea președintelui Senatului. Numirile, confirmările sau avizele se supun dezbaterii Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități. În vederea intocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, cunfirniâri sau avize, având dreptul de a chema spre audiere persoanele în cauză. Dacă în sala Senatului nu sunt prezenți jumătate plus unu din numărul senatorilor, președintele amână votarea până la întrunirea acestui număr. | ||
unei comisii de mediere, care va lucra potrivit normelor cuprinse în art. 38-51 și | |||
regulament. | Art. 90. - În caz de paritate de voturi, votul președintelui Senatului este decisiv. | ||
Raportul comisiei de mediere, precum și textul de | |||
conciliere propus, vor fi înscrise pe ordinea de zi a | Art. 91. - În cursul votării nu se poate acorda senatorilor dreptul de a lua cuvântul. | ||
Senatului, urmând-se Procedura prevăzută de art. | |||
59-84 din prezentul regulament. | Art. 92. - Proiectele de legi și propunerile legislative respinse de Senat nu pot fi readuse în discuția acestuia în cursul aceleiași sesiuni. | ||
Art. 96. - Raportul comisiei de mediere se dezbate mai întâi în Adunarea Deputaților și apoi în | |||
Senat. | Art. 93. - Proiectele de legi și propunerile legislative adoptate de Senat se semnează de președintele Senatului și se înaintează Adunării Deputaților în vederea dezbaterii și adoptării. Guvernul va fi înștiințat despre aceasta. În cazul în care Senatul a adoptat un proiect de lege sau propunere legislativă în redactarea aprobatăde Adunarea Deputaților, acestea vor fi înaintate sub semnătura președintelui Senatului, în termen de 10 zile de la adoptare, Președintelui României, în vederea promulgării legii. | ||
Dacă Adunarea Deputaților și Senatul își însușesc | Art. 94. - Președintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să ceară printre-un mesaj motivat o nouă deliberare a legii sau a unor articole din lege, în cazul în care consideră că acestea contravin principiului separației puterilor în stat sau drepturilor fundamentale ale omului ori prevederilor tratatelor internaționale la care România este parte. Reexaminarea poate fi cerută în cel mult 15 zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare urmînd să înceapă, în cel mult 3 zile, în camera care a aprobat prima textul de lege. | ||
textul legii în forma propusă de comisia de mediere, | Președintele României poate prezenta mesajul personal. Dacă ambele camere, după reexaminarea legii, adoptă textul legii în forma sa inițială, Președintele României este obligat să procedeze la promulgarea legii, în termen de 5 zile de la data la care a primit-o din partea camerei care s-a pronunțat ultima. | ||
se va proceda conform art. 93 alin. 2. | |||
În cazul în care | Art. 95. - În cazul în care Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de Adunarea Deputaților, intr-o altă redactare sau cu unele texte diferite față de proiectul votat de Adunarea Deputaților, președintele Senatului, de acord cu președintele Adunării Deputaților, va iniția procedura de mediere. Dacă Adunarea Deputaților adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de | ||
comisia de mediere, birourile permanente ale celor | Senat, intr-o altă redactare sau cu unele texte diferite în report cu cel votat de Senat, președintele acestuia, primind proiectul legislativ modificat în sensul de mai sus, va iniția, de acord cu președintele Adunării Deputaților, procedura de mediere. Această activitate se va desfășura prin intermediul unei comisii de mediere, care va lucra potrivit normelor cuprinse în art. 38-51 și 54-57 din prezentul regulament. Raportul comisiei de mediere, precum și textul de conciliere propus, vor fi înscrise pe ordinea de zi a Senatului, urmând-se Procedura prevăzută de art. 59-84 din prezentul regulament. | ||
două adunări vor iniția procedura de conciliere. | |||
În acest scop, ele se vor reuni, prin acord comun al | Art. 96. - Raportul comisiei de mediere se dezbate mai întâi în Adunarea Deputaților și apoi în Senat. Dacă Adunarea Deputaților și Senatul își însușesc | ||
președinților ambelor adunări, și | textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 93 alin. 2. În cazul în care fie Adunarea Deputaților, fie Senatul aduc modificări textului legii în forma propusă de comisia de mediere, birourile permanente ale celor două adunări vor iniția procedura de conciliere. | ||
adoptat cu votul a jumătate plus unu din numărul | În acest scop, ele se vor reuni, prin acord comun al președinților ambelor adunări, și vor încerca redactarea unui text convenabil acestora, care va trebui adoptat cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor celor două birouri. Fiecare adunare va lua în dezbatere, separat, textul de conciliere propus de birouri. Legea se va socoti adoptată dacă membrii fiecărei adunări vor aproba acest text cu votul a jumătate plus unu din numărul | ||
membrilor celor două birouri. | membrilor lor. În caz contrar sau al adoptării unor modificări neconcordante, indiferent din partea oricărei adunări ar veni, ori în situația în care birourile permanente nu ajung la un acord pentru un text comun, în condițiile alin. 2, proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră respinse. | ||
Fiecare adunare va lua în dezbatere, separat, textul de conciliere propus de birouri. Legea se va socoti | |||
adoptată dacă membrii fiecărei adunări vor aproba | SECȚIUNEA a-4-a | ||
membrilor lor. | |||
În caz contrar sau al adoptării unor modificări neconcordante, indiferent din partea oricărei adunări ar | |||
veni, ori în situația în care birourile permanente nu | |||
ajung la un acord pentru un text comun, în condițiile | |||
alin. 2, proiectul de lege sau propunerea legislativă | |||
se consideră respinse. | |||
SECȚIUNEA a | |||
Desfășurarea ședințelor Senatului | Desfășurarea ședințelor Senatului | ||
Art. 97. - Ședințele Senatului sunt publice, în afară | |||
cazurilor în care, la cererea președintelui sau a 20 de | Art. 97. - Ședințele Senatului sunt publice, în afară cazurilor în care, la cererea președintelui sau a 20 de senatori, se hotărăște, cu cel puțin jumătate plus unu din voturile senatorilor prezenți, ca acestea să fie secrete. | ||
senatori, se hotărăște, cu cel puțin jumătate plus unu | |||
din voturile senatorilor prezenți, ca acestea să fie | Art. 98. - La ședințele publice ale Senatului pot participa diplomați, reprezentanți ai presei, radioului și televiziunii, precum și cetățeni, pe baza autorizației sau invitației emise de secretarul general al aparatului Senatului, în condițiile stabilite de biroul permanent. La toate ședințele Senatului este obligatorie prezenta, pe banca ministerială, a cel puțin unui reprezentant al guvernului. Persoanele aflate în tribune trebuie să păstreze liniștea și să se abțină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind. eliminate din sală. Președintele are dreptul să atragă atenția ziarelor și celorlalte mijloace de informare în masă asupra informațiilor vădit inexacte privind lucrările Senatului. La | ||
cererea președintelui, mijloacele de informare în masă sunt obligate să dea publicității cele arătate de președințe. Dacă abaterea se repetă, președintele Senatului va putea, consultând Senatul, să retragă pe un timp anumit, reprezentantului ziarului sau al altui mijloc de informare în masă aflat în culpă, autorizația de participare la lucrările Senatului. | |||
Art. 98. - La ședințele publice ale Senatului pot | |||
participa diplomați, reprezentanți ai presei, radioului | Art. 99. - Senatorii sunt obligați să fie prezenți la lucrările Senatului și să se înscrie pe lista de prezentă, ținută de unul din secretari. Senatorul care nu poate lua parte la ședință, din motive independente de voința sa, va trebui să anunțe din timp biroul permanent, menționând cauzele care îl împiedică să participe. | ||
și televiziunii, precum și cetățeni, pe baza autorizației | |||
sau invitației emise de secretarul general al aparatului Senatului, în condițiile stabilite de biroul permanent. | Art. 100. - Senatul își desfășoară activitatea, în plen și pe comisii, în zilele de luni, de la ora 13, marți, miercuri și joi. | ||
La toate ședințele Senatului este obligatorie prezenta, pe banca ministerială, a cel puțin unui reprezentant al guvernului. | La propunerea biroului permanent se vor putea tine ședințe sau efectua deplasări ale senatorilor în județe și după un alt program. | ||
Persoanele aflate în tribune trebuie să păstreze liniștea și să se abțină de la orice manifestare de aprobare | |||
sau dezaprobare, în caz contrar fiind. eliminate din sală. | Art. 101. - Ședința Senatului este deschisă de pre- ședințe sau de vicepreședintele care îl înlocuiește. | ||
Președintele are dreptul să atragă atenția ziarelor și | Președintele este asistat de 2 secretari. Persoana care conduce lucrările Senatului este obligată să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal și | ||
celorlalte mijloace de informare în masă asupra informațiilor vădit inexacte privind lucrările Senatului. La | |||
cererea președintelui, mijloacele de informare în masă | |||
sunt obligate să dea publicității cele arătate de | |||
va putea, consultând Senatul, să retragă pe un timp anumit, reprezentantului ziarului sau al altui mijloc de informare în masă aflat în culpă, autorizația de participare la lucrările Senatului. | |||
Art. 99. - Senatorii sunt obligați să fie prezenți | |||
lucrările Senatului și să se înscrie pe lista de prezentă, | |||
ținută de unul din secretari. | |||
Senatorul care nu poate lua parte la ședință, din | |||
motive independente de voința sa, va trebui să anunțe | |||
din timp biroul permanent, menționând cauzele care îl | |||
împiedică să participe. | |||
Art. 100. - Senatul își desfășoară activitatea, în | |||
plen și pe comisii, în zilele de luni, de la ora 13, marți, | |||
miercuri și joi. | |||
La propunerea biroului permanent se vor putea tine | |||
ședințe sau efectua deplasări ale senatorilor în județe | |||
și după un alt program. | |||
Art. 101. - Ședința Senatului este deschisă de pre- | |||
ședințe sau de vicepreședintele care îl înlocuiește. | |||
Președintele este asistat de 2 secretari. | |||
Persoana care conduce lucrările Senatului este obligată să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal și | |||
să anunțe ordinea de zi. | să anunțe ordinea de zi. | ||
Art. 102. - Senatul lucrează legal în prezența a cel | |||
puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor. | Art. 102. - Senatul lucrează legal în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor. În timpul ședințelor, președinții grupurilor parlamentare pot cere președintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului. Președintele Senatului va decide dacă acest lucru este necesar. În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, președintele Senatului suspendă ședința și arată ziua și ora de reluare a lucrărilor. Secretarii vor informa ulterior Senatul despre cauzele lipsei senatorilor care nu și-au anunțat absenta. | ||
În timpul ședințelor, președinții grupurilor parlamentare pot cere președintelui Senatului verificarea | |||
În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, | |||
președintele Senatului suspendă ședința și arată ziua | |||
și ora de reluare a lucrărilor. | |||
Secretarii vor informa ulterior Senatul despre cauzele lipsei senatorilor care nu și-au anunțat absenta. | |||
Art. 103. - Președintele Senatului sau vicepreședintele care îl înlocuiește conduce dezbaterile, veghează la respectarea regulamentului și menținerea | Art. 103. - Președintele Senatului sau vicepreședintele care îl înlocuiește conduce dezbaterile, veghează la respectarea regulamentului și menținerea | ||
ordinii în sala de ședințe. | ordinii în sala de ședințe. | ||
Art. 104. - Înainte de începerea lucrărilor, secretarii întocmesc lista cu senatorii care se înscriu la cuvânt. | |||
Senatorii vor lua cuvântul în ordinea de pe listă, cu | Art. 104. - Înainte de începerea lucrărilor, secretarii întocmesc lista cu senatorii care se înscriu la cuvânt. Senatorii vor lua cuvântul în ordinea de pe listă, cu încuviințarea președintelui Senatului. Președintele Senatului poate supune acestuia spre aprobare ca la discutarea aceluiași articol dintre-un proiect sau propunere legislativă sau a unui alt material ori a unei probleme aflate în dezbaterea Senatului, după ce au luat cuvântul mai multi vorbitori din același grup parlamentar, să se dea cuvântul vorbitorilor apazținlnd altui grup parlamentar. În acest caz, ordinea luării cuvântului se stabilește de președinte. Miniștrilor prezenți în Senat li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii și ori de cite ori solicită | ||
încuviințarea președintelui Senatului. | |||
Președintele Senatului poate supune acestuia spre | |||
aprobare ca la discutarea aceluiași articol dintre-un | |||
proiect sau propunere legislativă sau a unui alt material ori a unei probleme aflate în dezbaterea Senatului, după ce au luat cuvântul mai multi vorbitori din | |||
același grup parlamentar, să se dea cuvântul vorbitorilor apazținlnd altui grup parlamentar. În acest caz, | |||
ordinea luării cuvântului se stabilește de președinte. | |||
Miniștrilor prezenți în Senat li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii și ori de cite ori solicită | |||
acest lucru. | acest lucru. | ||
Art. 105. - Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de președinte. Persoanele care iau cuvântul în Senat vorbesc de la tribuna acestuia. | |||
înscris la cuvânt. În caz | |||
atenția și, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul. | Art. 106. - Președintele are septul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor. Vorbitorii sunt obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt. În caz contrar, președintele le atrage atenția și, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul. | ||
Art. 107. - Președintele Senatului poate da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde | |||
chestiune de ordin personal care îl privește, | Art. 107. - Președintele Senatului poate da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde intr-o chestiune de ordin personal care îl privește, limitînd timpul acordat în acest scop. Prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament. | ||
timpul acordat în acest scop. | |||
Prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care se | Art. 108. - Președintele, un grup parlamentar sau 15 senatori pot care încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția Senatului. | ||
cere cuvântul în probleme privitoare la regulament. | Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a ce] puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți. | ||
Art. 108. - Președintele, un grup parlamentar sau | Art. 109. - Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii am de la tribuna Senatului, cât și din sala de ședințe. Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribuna și persoanele aflate în sală. | ||
15 senatori pot care încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția Senatului. | |||
Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul | Art. 110. - Președintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbură dezbaterile sau creează agitație. E1 poate întrerupe ședința când tulburarea persistă și poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfășurarea normală a lucrarilor Senatului. | ||
a ce] puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor | |||
prezenți. | Art. 111. - Dezbaterile din ședințele Senatului se înregistrează pe bandă magnetică și se stenografiază. Separat, prin grija secretarilor, se întocmesc procese verbale pentru fiecare ședință a Senatului. Procesele-verbele se semnează de către președinte și secretarii care i-au asistat la conducerea lucrărilor. Stenogramele se publică în Monitorul Oficial, Partea a-2-a, cu excepția celor. privitoare la ședințele secrete. | ||
Art. 109. - Este interzisă | Senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial. | ||
calomnii am de la tribuna Senatului, cât și din sala | |||
de ședințe. | Capitolul 4 | ||
Se interzice dialogul între | Întrebări, interpelări și petiții. | ||
și persoanele aflate în sală. | |||
Art. 110. - Președintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbură dezbaterile sau creează agitație. | Sectiunea 1 | ||
E1 poate întrerupe ședința când tulburarea persistă | |||
și poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care | |||
împiedică în orice mod desfășurarea normală a | |||
Art. 111. - Dezbaterile din ședințele Senatului se | |||
înregistrează pe bandă magnetică și se | |||
Separat, prin grija secretarilor, se întocmesc | |||
secretarii care | |||
Stenogramele se publică în Monitorul Oficial, | |||
secrete. | |||
Senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, | |||
înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial. | |||
Întrebări | Întrebări | ||
Art. 112. - Fiecare senator poate adresa întrebări | |||
miniștrilor sau altor cnnducămri ai organelor centrale | Art. 112. - Fiecare senator poate adresa întrebări miniștrilor sau altor cnnducămri ai organelor centrale ale administrației de stat. Întrebarea, constă intr-a simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informație este exactă, dacă guvernul înțelege să comunice Senatului actele ori informațiile solicitate de senator sau dată are intenția de a lua o hotărâre intr-o problemă determinată. Cei întrebați vor răspunde imediat, la fiecare întrebare în parte sau vor declara că nu pot răspunde ori că vor prezenta răspunsul tn zilele următoare, indicând ziua respectivă. | ||
ale administrației de stat. | |||
Întrebarea | Art. 113. - Dacă răspunsul la o întrebare dă naștere unei replici a celui care a adresat întrebarea, pentru a declara dacă răspunsul primit corespunde | ||
dacă un fapt este adevărat, dacă o informație este | întrebării, timpul pentru replică este de 10 minute. | ||
exactă, dacă guvernul înțelege să comunice Senatului actele ori | |||
dată are intenția de a lua o hotărâre intr- | Art. 114. - La prezentarea întrebării, senatorul va preciza dacă dorește să primească răspunsul în scris sau oral în ședință publică. | ||
determinată. | În cazul în care se solicită un răspuns scris, cel chestionat va declara, în cel mult 5 zile, că a dat răspunsul său scris, fără au face alte precizări. | ||
Cei întrebați vor răspunde imediat, la fiecare întrebare în parte sau vor declara că nu pot răspunde ori | |||
că vor prezenta răspunsul tn zilele următoare, indicând ziua respectivă. | Art. 115. - Nici un senator nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeași ședință. Dacă timpul alocat întrebărilor și răspunsurilor la acestea depășește o jumătate de oră, președintele Senatului va amîna de drept, pentru ședința următoare, celelalte întrebări și răspunsuri. | ||
Art. | |||
Secțiunea a-2-a | |||
pentru a declara dacă răspunsul primit corespunde | |||
întrebării, timpul pentru replică este de 10 | |||
Art. 114. - La prezentarea întrebării, senatorul va | |||
preciza dacă dorește să primească răspunsul în scris | |||
sau oral în ședință publică. | |||
În cazul în care se solicită un răspuns scris, cel | |||
Art. 115. - Nici un senator nu poate adresa mai | |||
mult de două | |||
Dacă timpul | |||
acestea | |||
celelalte întrebări și răspunsuri. | |||
Secțiunea | |||
Interpelări | Interpelări | ||
Art. 116. - Interpelăriĭe se fac în scris, | |||
Art. 116. - Interpelăriĭe se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. | |||
Interpelarea constă intr-o cerere adresată guvernului de un senator, prin care se solicită explicații asupra politicii guvernului în probleme ale activității sale | Interpelarea constă intr-o cerere adresată guvernului de un senator, prin care se solicită explicații asupra politicii guvernului în probleme ale activității sale interne sau externe. Ele se citesc de către senator în ședință publică și se transmit președintelui Senatului. | ||
interne sau externe. | |||
Ele se citesc de către senator în ședință publică | Art. 117. - Interpelările se înscriu în ordinea prezentării intr-un registru special și se afișează în sala de ședință. | ||
transmit președintelui Senatului. | La începutul fiecărei sesiuni, Senatul va stabili o zi a săptămânii consacrată dezvoltării interpelărilor. | ||
Art. 117. - Interpelările se înscriu în ordinea | |||
de ședință. | |||
La începutul | |||
a săptămânii consacrată dezvoltării | |||
Art. 118. - În ședința consacrată dezvoltării inferpelării se dă cuvântul interpelatorului și apoi reprezentantului guvernului sau ministrului. Aceștia | Art. 118. - În ședința consacrată dezvoltării inferpelării se dă cuvântul interpelatorului și apoi reprezentantului guvernului sau ministrului. Aceștia | ||
din urmă pot, după dezvoltarea | din urmă pot, după dezvoltarea interpelării, să răspundă imediat sau să ceară o amânare de cel mult 3 zile pentru a răspunde. | ||
zile pentru a răspunde. | |||
Sectiunea a-3-a | |||
Art. 119. - Fiecare membru al Senatului are dreptul de ar cele, prin imermediul guvernului, de la organele centrale ale administrației de stat, printre-o petiție | Informarea senatorilor | ||
scrisă adresată președintelui Senatului, orice acte | |||
dosare, precum și alte informații utile pentru | Art. 119. - Fiecare membru al Senatului are dreptul de ar cele, prin imermediul guvernului, de la organele centrale ale administrației de stat, printre-o petiție scrisă adresată președintelui Senatului, orice acte sau dosare, precum și alte informații utile pentru activitatea senatorului. | ||
Guvernul poate refuza. satisfacerea | Guvernul poate refuza. satisfacerea petiției în cazul în care aceasta privește, în condițiile prevăzute de lege, secrete de stat referitoare la apărarea țării sau secrete de stat de importanță deosebită. În acest caz, refuzul guvernului poate fi adus la cunoștința Senatului, care va decide în ședință secretă. De asemenea, senatorii au dreptul de a care, în Scris sau oral, de la organele locale ale administrației de stat din circumscripția electorală pe care o reprezinta, acte, dosare, precum și alte informații utile pentru activitatea lor. | ||
în care aceasta privește, în condițiile prevăzute de | Actele sau dosarele primite se restituie organului respectiv după ce au fost consultate. | ||
lege, secrete de stat referitoare la apărarea țării sau | |||
secrete de stat de importanță deosebită. | Sectiunea a-4-a | ||
În acest caz, refuzul guvernului poate fi adus la | |||
cunoștința Senatului, care va decide în ședință secretă. | |||
De asemenea, senatorii au dreptul de a care, în Scris | |||
sau oral, de la organele locale ale | |||
stat din circumscripția electorală pe care | |||
acte, dosare, precum și alte informații utile pentru | |||
activitatea lor. | |||
Actele sau dosarele primite se restituie organului | |||
respectiv după ce au fost consultate. | |||
Petiții | Petiții | ||
Art. 120. - Oricine are dreptul de a se adresa cu petiții Senatului. Petițiile vor fi prezentate în scris și semnate, precizând-se domiciliul petiționarului sau al unuia dintre petiționari. | |||
semnate, precizând-se domiciliul petiționarului sau al | |||
unuia dintre petiționari. | Art. 121. - Petițiile se înscriu intr-un registru, în ordinea primirii, consemnîndu-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiționarului și obiectul cererii. | ||
Art. 121. - Petițiile se înscriu intr-un registru, | |||
în ordinea primirii, | Art. 122. - Petițiile înregistrate se transmit de către unul din vicepreședinții Senatului, desemnat de președinte, Comisiei de validări și petiții, spre dezbatere și soluționare. Orice membru al Senatului poate lua cunoștință de conținutul unei petiții, adresîndu-se în acest sens președintelui comisiei. Senatorul căruia ii sunt adresate direct petiții are dreptul de a depune diligențeleinecesare pentru soluționarea acestora de organele de stat competente, informîndu-l despre aceasta pe președintele comisiei. | ||
Art. 122. - Petițiile înregistrate se transmit de | |||
Art. 123. - Comisia va decide care sunt petițiile ce nu suferă amânare, sesizând, de îndată, organele competente să le soluționeze. Pentru celelalte petiții, comisia va decide, în cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unui organ competent ori le va clasa sau, în cazuri deosebite, le va prezenta Senatului. Organele de stat sesizate au obligația de a informa Senatul, în scris, în termen de 10 zile, despre soluția | |||
președinte, Comisiei de validări și petiții, spre dezbatere și soluționare. | |||
Orice membru al Senatului poate lua cunoștință de | |||
conținutul unei petiții, | |||
președintelui comisiei. | |||
Senatorul căruia ii sunt adresate direct petiții are | |||
dreptul de a depune diligențeleinecesare pentru | |||
Art. 123. - Comisia va decide care sunt petițiile | |||
ce nu suferă amânare, sesizând, de îndată, organele | |||
competente să le soluționeze. Pentru celelalte petiții, | |||
comisia va decide, în cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unui organ competent | |||
ori le va clasa sau, în cazuri deosebite, le va prezenta | |||
Senatului. | |||
Organele de stat sesizate au obligația de a informa | |||
Senatul, în scris, în termen de 10 zile, despre soluția | |||
adoptată. | adoptată. | ||
Petiționarului i se aduce la cunoștință ultima deci< | Petiționarului i se aduce la cunoștință ultima deci< |