Monitorul Oficial 100/1995

Monitorul Oficial al României

Anul VII, Nr. issue::0100 - Partea I - Miercuri, 24 mai year::1995

Hotărâri ale Guvernului României

Guvernul României

Hotărâre pentru modificarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 280/1994

Guvernul României hotărăște:

Art. I. - Normele privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 280/1994, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 29 va avea următorul cuprins:

„Art. 29. - Sportivii premiați de Ministerul Tineretului și Sportului și Comitetul Olimpic Român conform prevederilor de mai sus, clasați pe primele trei locuri la campionatele mondiale și europene, respectiv la Jocurile Olimpice, precum și antrenorii lor pot primi premii și din partea cluburilor sau asociațiilor sportive de care aparțin ori a instituțiilor centrale cărora le sunt subordonate aceste unități, din veniturile proprii ale acestora, de până la 50% din valoarea premiului acordat de terți, respectiv menționați”.

2. Articolul 43 va avea următorul cuprins:

„Art. 43. - Ceilalți specialiști și tehnicieni din cadrul colectivelor tehnice (cadre medicale medii, metodiști, cercetători, specialiști pentru pregătirea fizică, operatori video, corepetitori, pianiști, maeștri de balet, marangozi, armurieri și alt personal de specialitate din această categorie) vor putea primi un premiu individual până la 25% din valoarea premiului antrenorului cu premiul cel mai mare. Valoarea globală a premiilor acordate acestor specialiști nu va putea depăși 50% din premiul cuvenit antrenorului cu premiul cel mai mare.

Președinții salarizați de federații, secretarii federațiilor, antrenorii federali, precum și președinții și vicepreședinții de cluburi și asociații sportive care au contribuit la realizarea performanțelor sportive premiate pentru Jocurile Olimpice, campionatele mondiale și europene, vor putea primi un premiu global de până la 50% din valoarea premiului acordat antrenorului cu premiul cel mai mare.”

3. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

„Art. 44. - Antrenorii sau profesorii care au depistat și au inițiat sportivi care, ulterior, sub îndrumarea altor specialiști, s-au clasat pe locurile I, II sau III la Jocurile Olimpice, la campionatele mondiale sau europene sau au realizat recorduri olimpice, mondiale ori europene, vor putea fi recompensați, o singură dată pentru același sportiv, cu un premiu al cărui cuantum nu va depăși 50% din premiul acordat sportivului respectiv. Aceste premii se suportă din bugetul federațiilor.”

4. Articolul 48 alineatul 1 va avea următorul cuprins: „Art. 48. - Sportivii medaliați la Jocurile Olimpice, la campionatele mondiale și europene, precum și antrenorii și profesorii acestora, pe timpul pregătirii, în mod centralizat, vor putea primi o indemnizație de lot de până la 500.000 lei lunar, care se acordă din bugetul federațiilor respective. Ceilalți sportivi și antrenori sau profesori din loturile naționale, aflați în pregătire centralizata, vor putea primi o indemnizație de lot în sumă de până la nivelul a două salarii minime brute pe țară, care se acordă din bugetul federațiilor.”

5. Alineatul 2 al punctului 1 din secțiunea „Sportul pentru persoanele cu nevoi speciale” din anexa nr. 1 va avea următorul cuprins:

„La campionatele mondiale, europene și paraolimpice, Ministerul Tineretului și Sportului poate acorda premii în obiecte sau în numerar până la valoarea următoarelor sume:

• Locul I - 500.000 lei
• Locul II - 400.000 lei
• Locul III - 300.000 lei.

Pentru celelalte competiții internaționale, federația sau unitățile, în numele cărora persoanele cu nevoi speciale participă, pot acorda premii în obiecte sau în numerar, din bugetul propriu, până la valoarea sumelor prevăzute mai sus.”

Art. II. - Formulările „Departamentul sportului” și „oficiile județene pentru tineret și sport”, cuprinse în normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 280/1994, se înlocuiesc cu „Ministerul Tineretului și Sportului”, respectiv „direcțiile județene pentru tineret și sport”.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 11 mai 1995 | Nr. 322.

Contrasemnează:

Ministrul tineretului și sportului, Alexandru Mironov

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Guvernul României

Hotărâre privind regimul constituirii, utilizării și deductibilității fiscale a provizioanelor agenților economici și societăților bancare

În temeiul art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 13/1995 privind unele măsuri de accelerare a procesului de restructurare a regiilor autonome și a societăților comerciale cu capital majoritar de stat, de întărire a disciplinei financiare și de îmbunătățire a decontărilor în economie,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Agenții economici, persoane juridice, cu excepția societăților bancare și a instituțiilor financiare specializate, pot constitui următoarele provizioane deductibile fiscal:

a) provizioane pentru clienții neîncasați, în cazul declarării falimentului acestora, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație, în limita creanței neacoperite prin avansurile încasate și garanțiile deținute de agentul economic asupra clienților respectivi, și orice alte elemente asigurătorii.

Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectuează prin trecerea acestora pe venituri, în cazul încasării creanței, sau în cazul înregistrării acesteia pe cheltuieli pe baza unei hotărâri judecătorești definitive prin care se atestă imposibilitatea încasării creanței;

b) provizioanele pentru pierderi din diferențe de curs valutar aferente creanțelor și obligațiilor în valută, evidențiate în bilanțul contabil de la sfârșitul exercițiului financiar.

Deductibilitatea fiscală a acestor provizioane se acordă numai la încheierea exercițiului financiar anual, la nivelul pierderii nete din diferențele de curs valutar, respectiv dintre valoarea creanțelor și datoriilor evaluate la cursul valutar de referință al Băncii Naționale a României din ultima zi a exercițiului financiar și cursurile de schimb valutar la care acestea au fost înregistrate în contabilitate.

Prin pierdere netă se înțelege diferența dintre sumele înregistrate în contul de conversie-activ și cele înregistrate în contul de conversie-pasiv la sfârșitul fiecărui an.

Înregistrarea pe venituri a provizioanelor se efectuează fie pe măsura lichidării creanțelor și datoriilor în valută, pentru care acestea au fost constituite, fie ca urmare a scăderii cursului valutar de referință la încheierea exercițiului financiar;

c) provizioane pentru garanții de bună execuție, acordate clienților conform clauzelor contractuale, în limita cheltuielilor prevăzute pentru efectuarea remedierilor în perioada de garanție.

Aceste provizioane se constituie lunar numai pentru bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate în cursul lunii respective, ce au perioada de garanție în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în contractele încheiate, dar nu mai mult decât cota medie realizată în exercițiul financiar precedent.

Cota medie realizată în exercițiul financiar precedent reprezintă raportul dintre cheltuielile efectuate cu remedierile în perioada de garanție și veniturile realizate din vânzarea bunurilor, lucrărilor executate și serviciilor prestate, pentru care s-au acordat garanții conform contractelor încheiate.

Pentru lucrările de construcții care necesită garanții de bună execuție, conform prevederilor din contractele încheiate, astfel de provizioane se constituie lunar în limita cotelor prevăzute în contracte, cu condiția reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor executate și confirmate de beneficiar pe „baza situațiilor de lucrări.

În situațiile în care în anul precedent nu au existat cheltuieli cu remedierile în perioada de garanție, în anul curent provizioanele pentru garanția de bună execuție se constituie la nivelul cheltuielilor efective, dar nu mai mult decât cota prevăzută în contract.

Înregistrarea la venituri a provizioanelor create pentru garanțiile de bună execuție se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanție înscrise în contract.

Art. 2. - Societățile bancare, pe lângă fondul de risc constituit la soldul creditelor acordate conform legislației privind impozitul pe profit, pot constitui provizioane specifice de risc, potrivit Normelor Băncii Naționale a României privind clasificarea creditelor și constituirea provizioanelor specifice de risc, pentru următoarele categorii de credite, inclusiv dobânzile aferente acestora:

a) credite „pierdere” în limita a 100% din soldul acestora;

b) credite „îndoielnice” în limita a 50% din soldul acestora;

c) credite „substandard” în limita a 20% din soldul acestora;

d) credite „în observație” în limita a 5% din soldul acestora.

Pentru constituirea acestor provizioane, soldul creditelor acordate fiecărui debitor al societății bancare se diminuează cu valoarea garanțiilor, ipotecilor și a depozitelor bănești gajate, potrivit normelor sus-menționate ale Băncii Naționale a României.

Provizioanele prevăzute la alin. 1 lit. a) și b) se constituie și sunt deductibile la calculul impozitului pe profit începând cu anul 1995, iar cele de la alin. 1 lit. c) și d), începând cu 1 ianuarie 1996.

Art. 3. - Societățile bancare vor utiliza provizioanele specifice de risc, în sensul diminuării sau anulării acestora, în conformitate cu normele privind utilizarea provizioanelor specifice de risc de către societățile bancare, care vor fi elaborate de Banca Națională a României, cu avizul Ministerului Finanțelor.

Aceste norme vor fi elaborate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și se vor publica în Monitorul Oficial al României.

Art. 4. - Dispozițiile prevăzute în prezenta hotărâre pentru societățile bancare sunt aplicabile și Societății Comerciale „Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru întreprinzătorii Privați” - S.A., pentru soldul sumelor garantate de aceasta în baza contractelor încheiate în acest sens.

Art. 5. - Nu vor beneficia de deductibilitatea fiscală provizioanele constituite peste limitele prevăzute la art. 1 și 2, precum și cele constituite în alte moduri decât cele prevăzute în prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 16 mai 1995 | Nr. 335.

Contrasemnează:

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Guvernul României

Hotărâre privind alocarea de fonduri din bugetul de stat pentru organizarea Conferinței paneuropene a miniștrilor de justiție (București, 5-7 iunie 1995) și a reuniunii pregătitoare a Conferinței celor 47 de miniștri de justiție din țările francofone (București, 25-26 mai 1995)

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea cu suma de 200 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1995, a bugetului Ministerului Justiției - la cap. 69.1 - Organele autorității executive, titlul II - Cheltuieli materiale și servicii - pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea Conferinței paneuropene a miniștrilor de justiție (București, 5-7 iunie 1995) și a reuniunii pregătitoare a Conferinței celor 47 de miniștri de justiție din țările francofone (București, 25-26 mai 1995).

Art. 2. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în bugetul de stat pe anul 1995, care rezultă din prevederile art. 1.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 19 mai 1995 | Nr. 336.

Contrasemnează:

Ministrul justiției, Gavril Iosif Chiuzbaian

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Republicări

Hotărârea guvernului Nr. 288/1991 privind calificarea, recalificarea și perfecționarea pregătirii profesionale a șomerilor

Capitolul I

Organizarea și desfășurarea cursurilor de calificare, recalificare și perfecționare a pregătirii profesionale a șomerilor

Art. 1. - (1) Activitatea de calificare, recalificare și perfecționare a pregătirii profesionale a șomerilor are ca obiectiv, potrivit Legii nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională, perfecționarea formelor de protecție socială a persoanelor neocupate, mărirea șanselor acestora de reintegrare profesională.

(2) Calificarea, recalificarea și perfecționarea pregătirii profesionale a șomerilor se organizează de către direcțiile de muncă și protecție socială, după cum urmează:

a) prin centrele proprii de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor;

b) prin unități de învățământ organizate conform legii, pe bază de convenție;

c) prin alte unități - regii autonome, societăți comerciale, alți agenți economici, de stat sau particulari, autorizați conform legii, pe bază de convenție.

Art. 2. - Stabilirea meseriilor, specialităților, funcțiilor și activităților în care urmează a fi calificați, recalificați sau perfecționați șomerii se va face pe baza documentării, analizelor și studiilor de specialitate privind necesarul de moment și de perspectivă de forță de muncă în profil teritorial, precum și la cererea expresă a agenților economici sau a șomerilor care doresc să presteze o activitate autorizată.

Art. 3. - (1) Planurile și programele de pregătire pentru cursuri sau alte forme de pregătire și perfecționare profesională a șomerilor se elaborează de către unitățile pregătitoare menționate la art. 1 sau de către instituții sau persoane fizice de specialitate și se aprobă de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

(2) Planurile și programele de pregătire pentru meseriile sau activitățile complexe se elaborează de regulă în sistem modular: modulul de bază (de calificare) și modulele de completare (perfecționare).

Meseriile sau activitățile complexe pentru care se introduce sistemul modular de pregătire se stabilesc de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul învățământului.

Art. 4. - (1) Pregătirea profesională a șomerilor poate avea o durată de până la 9 luni și se stabilește în mod diferențiat, în raport cu complexitatea meseriei sau activității respective, prin planurile și programele de pregătire.

În cazuri deosebite, ministrul muncii și protecției sociale poate aproba, în baza unei documentații justificative, ca durata pregătirii să fie mai mare, fără a depăși 24 de luni.

(2) Pentru recalificarea unor persoane în meserii, profesii sau activități pentru care acestea au deja unele cunoștințe și deprinderi practice, durata programelor de pregătire poate fi redusă, de către organizatori, până la jumătate din durata unui curs de același profil.

(3) Pregătirea profesională a șomerilor se poate face atât în perioada ajutorului de șomaj sau a ajutorului de integrare profesională, cât și în perioada primirii alocației de sprijin. Pregătirea începută în perioada primirii ajutorului de șomaj sau a ajutorului de integrare profesională poate fi continuată în perioada primirii alocației de sprijin, fără a putea depăși termenul acordării acesteia.

Art. 5. - (1) Obligația de a urma o formă de pregătire profesională o au persoanele beneficiare de ajutoare de șomaj sau de integrare profesională stabilite de către direcția de muncă și protecție socială în vederea reintegrării lor în muncă sau prestării unei activități autorizate.

(2) La formele de pregătire profesională organizate în condițiile prezentei hotărâri sunt admise persoanele apte de muncă pentru meseria, profesia sau activitatea respectivă, care au studiile corespunzătoare și au fost selectate și orientate profesional.

Pentru unele meserii sau activități mai simple, care nu necesită pregătire teoretică, pot fi admise la cursuri și persoane care nu au absolvit învățământul obligatoriu, dar posedă cunoștințe minime necesare însușirii meseriei sau activității respective, verificate printr-un test de cunoștințe.

(3) Pentru locurile de muncă din economie și administrație la care concurența pentru ocuparea unui loc la cursurile de calificare, recalificare sau perfecționare este mai mare, direcțiile de muncă și protecție socială, împreună cu unitățile interesate, pot stabili și alte condiții de orientare și selecție profesională, inclusiv supunerea candidaților la teste psihologice și de aptitudini.

(4) Persoanele cu capacitate de muncă diminuată sau cu deficiențe vor fi cuprinse la cursurile de calificare, recalificare sau perfecționare numai cu recomandarea comisiei de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.

Art. 6. - (1) Persoanele care primesc ajutor de șomaj, ajutor de integrare profesională sau alocație de sprijin, admise la cursurile de calificare, recalificare, perfecționare sau la alte forme de pregătire profesională sunt obligate să încheie un angajament cu direcția de muncă și protecție socială, care, în cazul nerespectării de către titular a obligațiilor asumate, constituie titlu executoriu, potrivit legii.

(2) Pentru persoanele care primesc ajutor de șomaj, ajutor de integrare profesională sau alocație de sprijin, admise la pregătire profesională ca urmare a cererii agenților economici prevăzuți la art. 2, direcțiile de muncă și protecție socială vor încheia cu acești agenți convenții privind încadrarea în muncă.

Art. 7. - (1) Calificarea, recalificarea, perfecționarea sau alte forme de pregătire profesională cuprind pregătirea teoretică și instruirea practică sau numai instruirea practică sau numai pregătirea teoretică, după caz.

(2) Pregătirea teoretică se asigură, după caz, la sediul centrelor de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor sau la unitățile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. b) și c); programul de pregătire teoretică se poate organiza, în funcție de condiții, în 1-2 zile pe săptămână, comasat, sau în 2-3 cicluri.

(3) Instruirea practică se face, de regulă, în unitatea în care persoanele urmează să lucreze, în alte unități stabilite de organizatorii cursurilor sau la centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor.

Art. 8. - (1) Absolvirea cursurilor de calificare, recalificare sau perfecționare a șomerilor se face printr-un examen constând, după caz, dintr-o probă teoretică și una practică, sau numai probă practică. Proba teoretică se susține în fața comisiei de examinare constituite la direcția de muncă și protecție socială, iar proba practică, la locul de muncă unde s-a efectuat instruirea practică.

(2) Comisia de examinare se numește de directorul direcției de muncă și protecție socială și se compune din: responsabilul cursului, reprezentantul direcției de muncă și protecție socială și 1-3 specialiști, dintre care unul va fi de la unitatea în care va fi repartizat absolventul.

Art. 9. - (1) Persoanelor care au absolvit cursuri de calificare, recalificare sau perfecționare, organizate conform prezentei hotărâri, li se eliberează de către centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor sau, când nu există centre, de către direcțiile teritoriale de muncă și protecție socială, certificat de absolvire, care le conferă dreptul să practice ocupația, meseria sau specializarea în care au fost pregătiți prin aceste forme.

(2) Sistemul de organizare, desfășurare și absolvire a cursurilor de calificare, recalificare, perfecționare și a altor forme de pregătire profesională pentru șomeri se va reglementa prin norme metodologice aprobate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Art. 10. - Persoana care primește ajutor de șomaj, ajutor de integrare profesională sau alocație de sprijin, cuprinsă la diferite forme de pregătire profesională, are, potrivit legii, următoarele drepturi și obligații:

A. Drepturi:

a) să primească ajutorul de șomaj, ajutorul de integrare profesională sau alocația de sprijin pe toată durata cât se află în pregătire și, în continuare, până la data repartizării în muncă ori a începerii unei activități autorizate, fără a depăși termenele prevăzute de lege;

b) să beneficieze de drepturile de asigurări sociale, inclusiv de pensie de invaliditate, alocație de stat pentru copii și asistență medicală gratuită, stabilite de lege pentru persoanele încadrate în muncă, pe toată perioada prevăzută la lit. a);

c) să beneficieze gratuit de rechizite și materiale de instruire și să primească în folosință manuale;

d) să beneficieze, conform legii, de haine și echipament de protecție pe timpul instruirii practice;

e) să primească, în funcție de rezultatele obținute, o indemnizație de până la 10% din valoarea operațiilor sau a lucrărilor efectuate pe timpul instruirii practice; sumele aferente se stabilesc de unitățile în care se desfășoară instruirea practică;

f) să primească cazare gratuită în cămine și masă contra cost în aceleași condiții ca și personalul angajat, în cazul în care nu poate efectua transportul zilnic sau locuiește la o distanță mai mare de 50 km de unitatea de pregătire; în situația în care nu se poate asigura cazarea în cămine, unitatea la care urmează a fi repartizată persoana care beneficiază de ajutor de șomaj, ajutor de integrare profesională sau alocație de sprijin va suporta cheltuiala de cazare la nivel de hotel de 2 stele;

g) să primească abonament gratuit pe mijloacele de transport feroviar și auto, dacă distanța de la domiciliu până la unitatea de pregătire aflată în altă localitate depășește 5 km, precum și abonament gratuit pe maximum două trasee de transport orășenesc în comun;

h) să se retragă de la curs pentru a se încadra în muncă sau pentru a începe o activitate autorizată, dovedite cu adeverință de încadrare, respectiv autorizație de funcționare sau dacă starea sănătății, dovedită cu acte medicale, nu permite continuarea cursului;

i) să continue cursul început în perioada acordării ajutorului de șomaj sau a ajutorului de integrare profesională și după expirarea perioadei, dacă nu are dreptul la alocație de sprijin, fără a suporta cheltuielile de pregătire, până la terminarea cursului.

B. Obligații:

a) să respecte angajamentul încheiat cu direcția de muncă și protecție socială, conform prevederilor art. 6;

b) să frecventeze cursul conform orarului stabilit; absențele nemotivate se sancționează de către organizator prin diminuarea indemnizației prevăzute la lit. A e), corespunzător numărului de ore absentate; dacă numărul absențelor nemotivate depășește 10% din totalul orelor prevăzute în programa de pregătire, cursantul va fi exmatriculat și nu mai poate urma un alt curs gratuit;

c) să respecte normele de protecție a muncii și disciplina muncii pe durata cursului;

d) să restituie cheltuielile de pregătire, dacă, după absolvire, refuză fără motive temeinice repartizarea în muncă.

Art. 11. - (1) Cheltuielile pentru activitatea de calificare, recalificare și perfecționare a persoanelor care primesc ajutor de șomaj, ajutor de integrare profesională sau alocație de sprijin se suportă de către direcțiile de muncă și protecție socială din Fondul pentru plata ajutorului de șomaj.

În aceste cheltuieli se includ taxa de participare la curs pentru fiecare persoană, cheltuielile prevăzute la alin. (3) al acestui articol, la art. 10 lit. A c), d), g), i), la art. 17 alin. (2) și la art. 18 alin. (2) din prezenta hotărâre.

(2) Taxa de participare la cursuri sau la alte forme de pregătire profesională se stabilește de către centrele sau unitățile în care acestea se desfășoară, împreună cu direcția teritorială de muncă și protecție socială, și cuprinde, în condițiile legii, totalitatea cheltuielilor ocazionate de activitatea de calificare, recalificare sau perfecționare: cheltuieli de personal, întreținere și gospodărire, materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional.

(3) Cheltuielile pentru editarea unor materiale tipărite, a planurilor și programelor de pregătire, manuale, materiale didactice, publicitate prin presă, radio, televiziune, precum și organizarea de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și organele sale teritoriale a unor acțiuni de informare și popularizare despre piața forței de muncă și a pregătirii profesionale se suportă din Fondul pentru plata ajutorului de șomaj.

(4) Pentru acoperirea cheltuielilor aferente pregătirii profesionale a șomerilor, precum și a celor prevăzute la alin. (3), se va aloca, în mod distinct, până la 20% din Fondul pentru plata ajutorului de șomaj. Mărimea acestui fond, ce nu va putea fi folosit în alte scopuri, va fi stabilită prin bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, anexă la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(5) Prin convenții care se vor încheia anual între Ministerul Muncii și Protecției Sociale, organizațiile patronale și sindicale de ramură se pot stabili contribuțiile acestora la finanțarea acțiunilor de calificare, recalificare și perfecționare; asemenea convenții se pot încheia și la nivel teritorial.

Art. 12. - (1) Veniturile obținute din prestațiile efectuate de către oficiile forței de muncă și centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor, precum și din lucrările efectuate de către cursanți în perioada de pregătire, din care s-au dedus indemnizațiile care se plătesc potrivit art. 10 lit. A e), vor fi vărsate la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj.

(2) Din veniturile realizate și dobânda constituită la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, oficiile forței de muncă și centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor vor putea utiliza, potrivit legii, o cotă de până la 10% pentru: dezvoltarea bazei materiale, reparații la clădiri și alte mijloace fixe, dotarea cu mijloace fixe și obiecte de inventar, precum și cheltuieli de personal.

Art. 13. - (1) Persoanele care nu sunt îndreptățite să primească ajutoarele prevăzute de Legea nr. 1/1991, republicată, precum și alte persoane care doresc să se califice, să se recalifice sau să-și perfecționeze cunoștințele profesionale, cu prioritate cele care doresc să desfășoare activități autorizate, pot fi admise la cursuri în condițiile art. 5 alin. (2).

(2) Taxa de participare la curs se stabilește astfel încât să se acopere cheltuielile ocazionate de instruirea persoanei care nu are calitatea de șomer, plus un venit pentru unitatea organizatoare.

(3) Veniturile realizate din această prestație de către direcțiile de muncă și protecție socială și centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor se vor vărsa la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, urmând ca din acestea să se utilizeze o cotă de până la 10% conform prevederilor art. 12 din prezenta hotărâre.

Capitolul II

Înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor

Art. 14. - (1) Ministerul Muncii și Protecției Sociale înființează centre de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor, care se organizează și funcționează în subordinea direcțiilor de muncă și protecție socială, ca instituții publice de pregătire și perfecționare profesională, finanțate din Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, potrivit legii.

(2) Centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor sunt instituții publice cu personalitate juridică.

(3) Din veniturile obținute din prestațiile realizate de către centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor, prevăzute la art. 12, 13 și 15, până la 10% se va utiliza pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor centre, pentru reparații de clădiri, alte mijloace fixe din dotare, precum și pentru cheltuieli de personal.

Art. 15. - Centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor au ca obiect de activitate:

a) organizarea de cursuri la sediul lor sau în alte unități, pentru calificarea, recalificarea și perfecționarea pregătirii profesionale a șomerilor, precum și a persoanelor prevăzute la art. 13, la cererea lor sau a unităților;

b) executarea, la cerere, a unor prestații privind asistența metodologică și de specialitate pentru cursurile de calificare, recalificare sau perfecționare a pregătirii profesionale, care se desfășoară în unități; executarea unor programe și documentații de instruire, precum și expuneri de teme, pentru aceste unități;

c) participarea, la solicitarea direcțiilor de muncă și protecție socială și a altor organisme, în regim de prestații, la elaborarea de studii și prognoză privind evoluția pieței forței de muncă, pe meserii, profesii și activități, și mutațiile care se vor produce în conținutul acestora.

Art. 16. - Obiectul de activitate, patrimoniul, denumirea și sediul centrelor de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor, precum și organigrama acestora se propun de către direcțiile de muncă și protecție socială și se aprobă de ministrul muncii și protecției sociale, pe baza normelor de înființare, organizare și funcționare aprobate de acesta.

Art. 17. - (1) Consiliile județene, consiliile locale și inspectoratele școlare vor pune la dispoziție spațiile necesare organizării centrelor de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor. în acest scop, vor nominaliza și vor comunica aceste spații Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în vederea preluării lor în administrare, în condițiile legii.

(2) În cazul când nu există posibilități de preluare a unor spații corespunzătoare potrivit alin. (1), centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor pot funcționa și în localuri închiriate.

Art. 18. - (1) Finanțarea activității centrelor de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor se face potrivit art. 24 lit. b) și c) din Legea nr. 1/1991, republicată, cât și din donații și sponsorizări.

(2) La înființarea centrelor de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor, cheltuielile pentru amenajarea spațiilor, reparații capitale și curente ale clădirilor, dotări cu mobilier și echipamente necesare procesului didactic, plata personalului de supraveghere a lucrărilor și plata chiriei vor fi suportate din Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, în condițiile legii. Aceste cheltuieli vor fi prevăzute anual prin bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, anexă la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 19. - Personalul încadrat la centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor va fi salarizat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare.

Art. 20. - Atribuțiile direcțiilor de muncă și protecție socială menționate în prezenta hotărâre se exercită de oficiile forței de muncă prin compartimentele de specialitate ale acestora sau centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor.

Art. 21. - Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin direcțiile de specialitate, controlează modul de organizare și desfășurare a cursurilor de calificare, recalificare și perfecționare din centre și alte unități.

Acte ale comisiei naționale a valorilor mobiliare

Comisia națională a valorilor mobiliare

Ordin pentru aprobarea punerii în aplicare a Instrucțiunilor cu privire la denumirea societăților comerciale de valori mobiliare

Președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare,

În conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori, emite următorul ordin:

Articol unic. - Se aprobă punerea în aplicare a Instrucțiunilor cu privire la denumirea societăților comerciale de valori mobiliare, prevăzute în anexa la prezentul ordin.

2. Prezentul ordin intră în vigoare la data semnării lui.

p. Președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Mihai Radu, vicepreședinte

București, 5 mai 1995. Nr. 1.

Anexă

Instrucțiuni cu privire la denumirea societăților comerciale de valori mobiliare

Art. 1. - Pentru evitarea oricăror posibile confuzii, în stabilirea numelui societăților comerciale de valori mobiliare se va evita folosirea termenului bursă sau a termenilor similari.

Art. 2. - Societățile comerciale deja autorizate care au în denumire astfel de termeni își vor modifica denumirea, în sensul prevederilor art. 1 din prezentele instrucțiuni, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acestora.

Art. 3. - Nerespectarea dispozițiilor art. 1 și 2 se sancționează de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare cu neacordarea autorizației sau, după caz, cu suspendarea acesteia, până la intrarea în legalitate a respectivei societăți comerciale, în conformitate cu prevederile prezentelor instrucțiuni.