Monitorul Oficial 105/1990

De la wiki.civvic.ro
Sari la navigare Sari la căutare

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0105 - Partea I - Vineri, 14 septembrie year::1990

Hotărâri ale Guvernului

Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Finanțelor este organul central de specialitate al administrației de stat care aplică strategia și programul Guvernului României în domeniul finanțelor.

Art. 2. - (1) Ministerul Finanțelor exercită administrația generală a finanțelor publice și acționează pentru stimularea desfășurării activității economice pe criterii de eficiență, rentabilitate și echilibru economic, prin folosirea instrumentelor economice, financiare și monetar-valutare, potrivit cerințelor economiei de piață.

(2) Ministerul Finanțelor exercită în economie următoarele sarcini:

a) conducerea la nivel macroeconomic a economiei financiare naționale și supravegherea financiară a întreprinderilor publice și instituțiilor de stat, în condițiile prevăzute de lege pentru autonomia acestora;

b) realizarea și menținerea echilibrului financiar și monetar-valutar al economiei; asigurarea realizării politicii fiscale a statului și întocmirea inventarului general al patrimoniului statului și al avuției naționale;

c) supravegherea, în condițiile legii, a activității de acordare de credite în economie, activității de asigurare, inclusiv a instituțiilor, caselor de pensii și ocrotiri sociale;

d) organ de avizare a proiectelor de legi, hotărâri sau alte dispoziții guvernamentale ori ale administrației locale care determină, în viitor, sporuri de cheltuieli sau modificări de venituri ale statului și organizațiilor de stat și au influențe asupra echilibrului financiar și monetar-valutar;

e) organ de realizare și control al procesului de formare a prețurilor și tarifelor în economie, în direcția liberalizării acestora și a asigurării concordanței cu cerințele de dezvoltare economico-socială;

f) controlul general economico-financiar al utilizării eficiente a mijloacelor proprietate de stat, al formării veniturilor și efectuării cheltuielilor statului, precum și al respectării reglementărilor financiare în activitatea economică și socială; control operativ și inopinat destinat descoperirii infracțiunilor fiscale, financiare și de păgubire a statului;

g) inițierea, negocierea și încheierea de acorduri internaționale în domeniul relațiilor financiare și în cel monetar-valutar, din împuternicirea guvernului;

h) reprezentant al României la organizațiile cu caracter financiar-monetar, din împuternicirea guvernului.

(3) Ministerul Finanțelor are atribuțiile prevăzute în anexa nr. 1[1].

Art. 3. - În îndeplinirea atribuțiilor sale, Ministerul Finanțelor are dreptul:

a) să dea organizațiilor de stat, ca urmare a controlului, dispoziții obligatorii pentru luarea măsurilor de respectare a legii; să solicite celorlalți agenți economici și sociali respectarea legii; să ia măsuri pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege în competența Ministerului Finanțelor;

b) să dispună plata din conturile agenților economici-sociali a vărsămintelor obligatorii la buget neachitate în termen, precum și a penalităților pentru întârzierea la plată;

c) să aprobe, în condițiile prevăzute de lege, scutiri, înlesniri de plată, precum și restituiri de impozite, taxe și alte vărsăminte obligatorii la buget, precum și repunerea în termen a cererilor și contestațiilor.

Art. 4. - Ministerele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, organizațiile subordonate acestora, ceilalți agenți economici-sociali au obligația de a pune la dispoziția Ministerului Finanțelor, în condițiile legii, la cerere, datele și informațiile necesare realizării atribuțiilor sale.

Art. 5. - (1) Ministerul Finanțelor exercită controlul aplicării unitare a dispozițiilor legale în domeniile sale de activitate, în unitățile din sectorul public, mixt și privat.

(2) Ministerul Finanțelor colaborează cu celelalte ministere și departamente, având dreptul de a solicita acestora documentații, date și informații necesare realizării atribuțiilor sale.

Art. 6. - Ministerul Finanțelor are structura organizatorică prevăzută în anexa nr. 2[1].

Art. 7. - (1) Structura organizatorică a Ministerului Finanțelor cuprinde departamente, direcții generale, direcții, servicii, birouri.

(2) Structura organizatorică a compartimentelor necuprinse în anexa nr. 2, atribuțiile și sarcinile aparatului propriu se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor.

(3) Numărul maxim de posturi pentru Ministerul Finanțelor este de 780, exclusiv demnitarii și consilierii ministrului.

În numărul maxim de posturi prevăzut nu se include personalul aferent registraturii, dactilografierii, precum și cel pentru activitatea administrativă și de deservire generală, paza și muncitorii, în limita de maxim 15% din numărul total de posturi.

(4) Posturile de conducere pot fi stabilite până la cel mult 20% din numărul maxim de posturi.

Numărul funcțiilor de execuție cu nivel ridicat de salarizare se stabilește în următoarele limite:

  • economist, inginer, referent și altele asemenea, principal I, de cel mult 10% și principal II, de cel mult 15% din numărul total de posturi cu studii superioare; la direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, precum și la Direcția generală a vămilor, de cel mult 5% pentru principal I și de cel mult 10% pentru principal II din numărul posturilor cu studii superioare;
  • inspector general, de cel mult 15% din numărul total de posturi cu studii superioare, exclusiv cele din compartimentele de control. Numărul inspectorilor generali din cadrul Direcției generale a controlului financiar de stat și din compartimentele cu activitate în exclusivitate de control va fi de cel mult 60% din numărul total de posturi cu studii superioare, iar la aparatul de control financiar de stat teritorial și Direcția generală a vămilor, de cel mult 15%;

(5) În aparatul propriu al Direcției generale a Vămilor pot fi utilizate și funcțiile prevăzute în Legea nr. 12/1971, anexa nr. 2 cap. II col. 3 și cap. III col. 5.

Art. 8. - (1) Conducerea Ministerului Finanțelor se exercită de ministru, consiliul de administrație și colegiul de conducere.

(2) Ministrul reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte ministere și organizații din țară, precum și în relațiile internaționale.

Art. 9. - Departamentele din cadrul Ministerului Finanțelor sunt conduse de secretari de stat - șefi de departament, iar subsecretarii de stat coordonează direcții independente din structura ministerului.

Art. 10. - (1) Salariile tarifare ale personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor sunt mai mari cu o clasă față de cele prevăzute în Legea nr. 57/1974, republicată, art. 172 alin. 5 și anexa nr. VI cap. I A, nota I poziția 8.

(2) Nivelul de salarizare pentru personalul din cadrul aparatului de control financiar de stat teritorial este cel prevăzut în anexa nr. VI cap. I A la Legea nr. 57/1974, republicată; pentru personalul din aparatul direcțiilor generale ale finanțelor publice și ale unităților subordonate acestora este cel prevăzut la nota 2 din anexa la Legea nr. 16/1990, iar pentru funcțiile de economist principal I și II este cel prevăzut în anexa nr. IV cap. I B/c, grupa IV de ramuri, gradul II de organizare, din Legea nr. 57/1974, republicată.

Pentru funcțiile din Ministerul Finanțelor și unitățile sale subordonate care nu se regăsesc în Legea nr. 57/1974, republicată, nivelul de salarizare se stabilește de Ministerul Finanțelor, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Art. 11. - Personalul transferat în interesul serviciului, trecut în funcții cu niveluri de salarizare mai mici sau rămas disponibil, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei hotărâri, are dreptul la salariul tarifar avut, sporul de vechime și indemnizația de conducere, după caz, timp de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 12. - (1) Direcțiile financiare județene, Direcția generală a municipiului București, administrațiile financiare municipale și ale sectoarelor municipiului București și Sectorului agricol Ilfov, serviciile financiare orășenești și agenții fiscali de la comune trec în subordinea directă a Ministerului Finanțelor și își schimbă denumirea în:

  • direcții generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București;
  • administrații financiare municipale și ale sectoarelor municipiului București și Sectorului agricol Ilfov;
  • circumscripții fiscale orășenești;
  • percepții rurale.

Unitățile menționate la alineatul (1) vor funcționa cu un număr maxim de 16.960 posturi.

(2) Activitatea de buget, contabilitate, execuție bugetară și de raportări periodice a prefecturilor, precum și a primăriilor municipale și orășenești, se va realiza până la 31 decembrie 1990 prin unitățile teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor; în cadrul acestui termen, prefecturile, precum și primăriile municipale și orășenești, își vor organiza, în cadrul actualelor compartimente de contabilitate ale acestora, propriile lor organe de buget-contabilitate, prin care să se asigure derularea proceselor de elaborare, urmărire, evidență și raportare a execuției bugetelor locale, în condițiile autonomiei fiecărei unități administrativ-teritoriale.

(3) Stabilirea și urmărirea încasării la bugetul statului a veniturilor de la agenții economici revin ca atribuții direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, precum și unităților subordonate acestora; execuția de casă a bugetului administrației centrale de stat se va realiza, în continuare, prin unitățile Băncii Naționale a României.

Art. 13. - (1) Inspecțiile teritoriale financiare de stat județene și a municipiului București, în care se includ și inspectoratele de stat pentru controlul prețurilor din județe și municipiul București, își schimbă denumirea în direcții de control financiar de stat județene și Direcția generală a controlului financiar de stat a municipiului București și vor funcțiune cu un număr maxim de 1.200 posturi.

(2) În subordinea directă a Ministerului Finanțelor funcționează unitățile prevăzute în anexa nr. 3[1].

(3) Înființarea și desființarea unităților subordonate Ministerului Finanțelor, obiectul de activitate al acestora, precum și structurile lor organizatorice, normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și gradele de organizare se aprobă de ministrul finanțelor.

Art. 14. - Ministerul Finanțelor se dotează cu 12 autovehicule, iar direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, direcțiile de control financiar de stat județene și Direcția generală a controlului financiar de stat a municipiului București se dotează cu câte un autoturism.

Art. 15. - (1) Prefecturile județene, Primăria municipiului București, primăriile municipale și ale sectoarelor municipiului București, ale orașelor și comunelor vor asigura spațiile corespunzătoare pentru desfășurarea activității unităților din teritoriu subordonate Ministerului Finanțelor, cuprinse în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.

(2) Clădirile care în prezent sunt utilizate integral sau în cea mai mare parte de unitățile din teritoriu subordonate Ministerului Finanțelor, precum și mobilierul, inventarul de birou, utilajele, echipamentul, autoturismele și alte bunuri aflate în folosință, trec în patrimoniul acestora, fără plată, pe bază de protocol, în termen de 30 de zile de la data prezentei hotărâri.

(3) Atribuirea de noi localuri și transmiterea unor noi bunuri unităților din teritoriu subordonate Ministerului Finanțelor de către organele administrației locale se vor face de asemenea, fără plată și pe bază de protocol.

(4) Prefecturile și primăriile din localitățile în care unitățile teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor nu dispun de spații corespunzătoare vor sprijini aceste unități prin atribuirea de amplasamente în vederea construirii de sedii proprii; Ministerul Finanțelor va prevedea în planul de investiții fonduri în vederea construirii unor astfel de obiective.

Art. 16. - În aplicarea prevederilor prezentei hotărâri Ministerul Finanțelor poate emite ordine și instrucțiuni.

Art. 17. - Ministerul Finanțelor va introduce în indicatorii economici și financiari pe anul 1990 modificările ce decurg din aplicarea prezentei hotărâri.

Art. 18. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 septembrie 1990.

Pe aceeași dată se abrogă orice dispoziție contrară.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1990 | Nr. 978.


Hotărâre privind numirea și salarizarea secretarului și subsecretarilor de stat la Ministerul Afacerilor Externe

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se numesc în funcțiile de conducere ale Ministerului Afacerilor Externe, din subordinea guvernului, următorii:

  • Constantin Ene - secretar de stat, șef al Departamentului organizării internaționale și drept internațional;
  • Adrian Dohotaru - subsecretar de sfat, șef al Departamentului cultură, presă și probleme consulare;
  • Nicolae Vladimir - subsecretar de stat, șef al Departamentului financiar, informatică, tehnic și aprovizionare;
  • Teodor Meleșcanu - subsecretar de stat, șef al departamentului America Latină, Asia, Africa.

Art. 2. - Salariul tarifar al secretarului de stat este cel prevăzut în anexa la Legea nr. 6/1990, iar pentru funcțiile de subsecretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe se aprobă salariul tarifar de 11.000 lei.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 23 august 1990 | Nr. 979.


Hotărâre privind numirea unui secretar de stat

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Florian Bercea se numește secretar de stat la Ministerul Finanțelor și șef al Departamentului impozitelor și taxelor.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 25 august 1990 | Nr. 980.


Hotărâre privind numirea unor subsecretari de stat

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se numesc în funcția de subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor:

  • Eugeniu Goga
  • Stelian Dan Marin
  • Virgil Pârvu.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 25 august 1990 | Nr. 981.


Hotărâre privind eliberarea din funcție a unui adjunct al ministrului finanțelor

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Eugenia Bichi se eliberează din funcția de adjunct al ministrului finanțelor, în vederea pensionării.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 25 august 1990 | Nr. 982.


Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Mediului este organul central de specialitate al administrației de stat care, pentru îmbunătățirea calității vieții, înfăptuiește, pe baze moderne, gospodărirea rațională și eficientă a apelor țării, întreținerea și exploatarea pădurilor, supravegherea și protecția mediului înconjurător, menținerea echilibrului ecologic, ameliorarea factorilor de mediu și controlul activităților nucleare.

Art. 2. - Ministerul Mediului îndeplinește funcția de organ central coordonator pentru domeniile sale de activitate atât în raport cu unitățile din subordinea proprie, cât și în raport cu unitățile din subordinea celorlalte organe centrale sau locale, unitățile cu caracter mixt sau privat și cu cetățenii țării.

Art. 3. - Ministerul Mediului colaborează cu celelalte ministere, având dreptul de a solicita acestora documentații, date și informații necesare realizării atribuțiilor sale.

Art. 4. - Ministerul Mediului îndeplinește următoarele atribuții principale:

A. Prin Departamentul apelor

a) acționează în mod unitar, pe bazine hidrografice, prin lacurile de acumulare, derivațiile de debite, regularizările de albii, alimentările cu apă complexe, nodurile hidrotehnice și alte lucrări de gospodărire a apelor pentru utilizarea optimă în complex a apei, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, producerea de energie, piscicultură și alte folosințe;

b) acționează pentru amenajarea complexă a cursurilor de apă și pentru valorificarea unor noi surse de apă în concordanță cu dezvoltarea economico-socială a țării;

c) răspunde de supravegherea meteorologică, hidrologică și hidrogeologică, asigură informarea permanentă cu date și prognoze asupra apelor, avertizează în caz de fenomene periculoase;

d) asigură dezvoltarea și modernizarea sistemului informațional decizional în domeniul gospodăririi apelor;

e) corelează lucrările de gospodărire a apelor cu cele de combatere a eroziunii solului, de desecare, de împădurire a terenurilor degradate, cu dezvoltarea folosințelor de apă și cu lucrările de protecție împotriva poluării apelor;

f) asigură aplicarea legislației pentru folosirea rațională a resurselor de apă, exploatarea coordonată a lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deținători; avizează aceste lucrări, în calitate de proprietar al tuturor albiilor minore ale râurilor și a surselor de apă din țară;

g) elaborează norme de consum de apă și normative în domeniul apelor, asigură aplicarea convențiilor internaționale în domeniul utilizării apelor.

B. Prin Departamentul pădurilor

a) asigură integritatea, conservarea și gospodărirea unitară a fondului forestier și a vegetației lemnoase din afara acestuia, intensificarea și diversificarea funcțiilor de protecție, sociale și de producție a pădurilor, în concordanță cu cerințele menținerii echilibrului ecologic și îmbunătățirii condițiilor de mediu;

b) răspunde de aplicarea unui regim normal de tăiere în păduri, la nivelul posibilității reale de producție ale acestora, stabilite prin amenajamentele silvice, în condiții tehnico-economice cât mai avantajoase care să asigure valorificarea integrală și superioară a masei lemnoase destinată producției industriale și nevoilor locale, inițiind în acest sens, din 1991 și forma de licitare a acesteia; urmărește efectuarea sistematică a controlului privind modul de respectare a regulilor silvice de exploatare a lemnului de către beneficiarii acestuia;

c) organizează și îndrumă lucrările de regenerare a pădurilor pe cale naturală și prin împăduriri și acționează împreună cu ceilalți deținători de terenuri pentru readucerea în circuitul economic, prin plantații forestiere, a terenurilor degradate din afara fondului forestier inapte altor folosințe;

d) acționează împreună cu unitățile interesate, pentru înființarea de perdele forestiere de protecție, precum și pentru refacerea și îngrijirea celor existente; coordonează lucrările de corectare a torenților în fondul forestier și asigură realizarea de astfel de lucrări într-o concepție unitară, împreună cu alți factori interesați, pe ansamblul bazinelor hidrografice;

e) urmărește aplicarea întregului complex de măsuri tehnico-organizatorice care asigură o stare de sănătate corespunzătoare pădurilor și vegetației lemnoase din afara fondului forestier; previne prejudicierea acestora prin tăieri ilegale de arbori;

f) asigură realizarea efectivelor optime pe toate fondurile de vânătoare și pescuit în apele de munte, valorificarea superioară a acestora, inclusiv cu vânători străini, precum și antrenarea în circuitul economic a tuturor resurselor din fondul forestier cu desfacere asigurată la intern și export - fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale și aromate și alte produse ale pădurii;

g) urmărește coordonarea din punct de vedere tehnic a modului de gospodărire a vânatului pe toate categoriile de fonduri de vânătoare;

h) elaborează și propune guvernului proiecte de acte normative în vederea îmbunătățirii activității de gospodărire unitară și intensivă a fondului forestier și a vegetației lemnoase din afara acestuia, atragerii în circuitul silvoproductiv a tuturor terenurilor degradate inapte folosințelor agricole.

C. Prin Departamentul mediului

a) asigură protecția apelor, aerului, solului și a celorlalți factori de mediu în condițiile utilizării raționale a resurselor naturale, prevenirea și combaterea agresiunii sau a degradării prin activități umane, menținerea echilibrului ecologic, ameliorarea calității vieții;

b) asigură prin sisteme de supraveghere cunoașterea parametrilor de calitate ai tuturor factorilor de mediu, evoluția acestora și intervine în situații de depășire a valorilor normate;

c) coordonează elaborarea de norme privind conținutul admisibil de noxe în mediul înconjurător, de programe de cercetare, de programe de realizare a investițiilor în domeniul prevenirii și combaterii poluării mediului, precum și de producere în țară sau procurare din import a unor utilaje, echipamente, instalații, aparatură da măsură și control;

d) promovează studii de impact ale diverselor activități asupra factorilor de mediu și emite acorduri, avize și autorizații de funcționare pentru toate activitățile care pot afecta condițiile de calitate a factorilor de mediu;

e) avizează producerea și utilizarea substanțelor chimice, inclusiv pesticide, în condiții care să nu afecteze mediul ambiant;

f) urmărește aplicarea măsurilor ce se impun în domeniul apelor de către toți cei care folosesc apa, dețin lucrări pe apă sau în legătură cu apele;

g) urmărește modul în care unitățile respectă condițiile legale impuse prin actele de reglementare și asigură aplicarea legislației în domeniul protecției mediului;

h) înființează comisii de supraveghere a calității apei pentru cursurile de apă, locurile sau zonele maritime care necesită măsuri deosebite pentru prevenirea și combaterea poluării și numește, cu acordul ministerelor, organelor centrale și locale interesate, membrii acestor comisii;

i) asigură relații de colaborare cu organizații similare din alte state și cu organizații sau organisme internaționale;

j) organizează și îndrumă activitatea economică, științifică, de turism și agrement în Delta Dunării.

D. Prin Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare

a) emite norme tehnice și instrucțiuni cu caracter obligatoriu, precum și ghiduri de securitate nucleară privind asigurarea calității și funcționarea în condiții de siguranță la radiații a obiectivelor și instalațiilor nucleare, protecția împotriva radiațiilor nucleare a personalului expus profesional, a populației, mediului înconjurător și bunurilor materiale, protecția fizică, evidența, păstrarea și transportul materialelor radioactive și materialelor fisionabile speciale, precum și gestiunea deșeurilor radioactive;

b) eliberează autorizații de asigurare a calității și de securitate nucleară unităților care desfășoară activități în domeniul nuclear și acordă personalului permisul de exercitare a acestor activități, în condițiile prevăzute de lege și normele tehnice specifice;

c) controlează respectarea legii și a normelor de securitate nucleară cu privire la desfășurarea activităților în domeniul nuclear de către unitățile și persoanele autorizate să exercite aceste activități;

d) avizează planurile de intervenție pentru cazurile de accident nuclear și participă, potrivit legii, la asigurarea intervenției;

e) controlează aplicarea prevederilor programului de asigurare a calității la beneficiarii obiectivelor și instalațiilor nucleare, precum și la întreprinderile și unitățile care proiectează, produc și montează echipamentele, sistemele și construcțiile cu funcții de securitate nucleară;

f) controlează, la beneficiarii obiectivelor și instalațiilor nucleare, listele de furnizori acceptați de produse și servicii și actualizarea corectă a acestor liste în ceea ce privește respectarea cerințelor de asigurare a calității de către beneficiari, furnizori și subfurnizorii acestora, la toate nivelurile de derulare a raporturilor contractuale, efectuând și controalele prin sondaj necesare în acest scop;

g) aprobă planurile anuale de examinări tehnice pentru asigurarea calității, elaborate de beneficiarii obiectivelor și instalațiilor nucleare cu privire la activitatea proprie și a furnizorilor de produse și servicii și inspectează modul de aplicare a acestora;

h) în îndeplinirea sarcinilor de control, stabilește măsurile necesare, cu termene de îndeplinire a acestora, și aplică sancțiunile prevăzute de lege;

i) stabilește și percepe taxe pentru efectuarea evaluărilor, expertizelor, analizelor și controalelor în vederea emiterii autorizațiilor prevăzute de lege;

j) stabilește relații cu alte ministere și organisme naționale specializate din țară, precum și cu organisme naționale din alte țări și cu organizații internaționale de profil;

k) avizează importul de licențe, documentații, tehnologii de fabricație, echipamente, aparatură, surse de radiații și asistență tehnică necesare obiectivelor și instalațiilor nucleare din țară;

l) controlează aplicarea prevederilor acordurilor internaționale în vigoare privind controlul garanțiilor, protecția fizică, transportul materialelor fisionabile și radioactive, protecția contra radiațiilor, asigurarea calității și securitatea nucleară a instalațiilor;

m) avizează proiectele actelor normative care au implicații în domeniul nuclear, elaborate de organele competente.

Art. 5. - (1) Pentru îndrumarea și controlul întregii activități științifice, de turism și agrement din Delta Dunării se înființează „Delta Dunării” - rezervație a biosferei - instituție cu personalitate juridică în subordinea Departamentului mediului.

(2) Unitățile agricole și celelalte activități economice existente în cadrul Centralei „Delta Dunării” trec din subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației în subordinea Prefecturii Tulcea cu activul și pasivul la 30 septembrie 1990.

(3) Teritoriul rezervației cuprinde Delta Dunării, Complexul lagunar Razelm - Sinoe, zona Somova - Parcheș, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia până la Capul Midia, inclusiv Izobata de 20 m și Dunărea maritimă - până la Cotul Pisicii.

(4) Rezervația are următorul obiect de activitate:

  • redresarea ecologică a Deltei Dunării și conservarea genofondului (biodiversității) ecofondului;
  • cunoașterea capacității productive și dimensionarea exploatării resurselor din Delta Dunării, în limitele ecologice admisibile;
  • coordonarea lucrărilor hidrotehnice pentru asigurarea unei mai bune circulații a apei pe canale, ghioluri și lacuri, cât și pentru împiedicarea fenomenelor de eroziune a platformei maritime;
  • cercetarea fenomenelor deltaice;
  • stabilirea locurilor de vânătoare și pescuit și a condițiilor de desfășurare a acestor activități;
  • stabilirea modului de circulație și acces în Delta Dunării a bărcilor, șalupelor, a navelor fluviale și maritime, a persoanelor și a grupurilor de cercetători;
  • stabilirea criteriilor de dezvoltare a așezărilor umane și dezvoltarea turismului;
  • prezentarea de propuneri pentru stabilirea de taxe și tarife pentru sancționarea abaterilor de la regulile de desfășurare a activității în Delta Dunării.

(5) Rezervația își are sediul în municipiul Tulcea și este condusă de un consiliu științific, a cărui componență se aprobă de ministrul de stat pentru calitatea vieții. Președintele consiliului științific este guvernatorul rezervației și, în același timp, președintele consiliului de administrație a Centralei „Delta Dunării”. Funcția de guvernator este asimilată cu funcția de inspector de stat șef din Ministerul Mediului.

(6) Guvernatorul rezervației este reprezentantul părții române în relațiile internaționale legate de activitatea din Delta Dunării.

(7) Institutul de cercetări și proiectări „Delta Dunării” Tulcea și Institutul român de cercetări marine Constanța trec de la Ministerul Agriculturii și Alimentației la Ministerul Mediului cu personalul, activul și pasivul stabilit la 30 septembrie 1990, păstrându-și profilul de activitate.

(8) Patrimoniul rezervației se compune din fondurile Institutului de cercetări și proiectări „Delta Dunării” Tulcea, Agenției de supraveghere și protecția mediului Tulcea și Corpului de pază și inspecție Tulcea.

(9) Înființarea unităților de orice fel - publice, particulare sau mixte - care ar urma să-și desfășoare activitatea în Delta Dunării se face numai după obținerea autorizației prealabile de la guvernatorul rezervației.

Art. 6. - (1) Se înființează Corpul de pază și inspecție „Delta Dunării”, care va funcționa în structura organizatorică a rezervației.

(2) Structura organizatorică, numărul de personal, statul de funcții, nivelurile de salarizare, atribuțiile și sarcinile Corpului de pază și inspecție se stabilesc prin ordin al ministrului mediului, cu acordul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor.

Art. 7. - (1) Conducerea Ministerului Mediului este asigurată de ministru, consiliul de administrație și colegiul de conducere.

(2) Ministrul reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte ministere și organizații din țară, precum și în relațiile internaționale.

Art. 8. - (1) Structura organizatorică a Ministerului Mediului este prevăzută în anexa nr. 1[1].

(2) Structura organizatorică a compartimentelor, statul de funcții, atribuțiile și sarcinile aparatului propriu se aprobă prin ordin al ministrului. Statele de funcții se aprobă și cu avizul Ministerului Finanțelor.

(3) Numărul maxim de posturi în aparatul propriu este de 380, exclusiv demnitarii.

(4) Numărul maxim al posturilor de conducere este de 20% din numărul total al personalului.

Art. 9. - (1) Ministerul Mediului are în subordine directă unitățile publice prevăzute în anexa nr. 2[1].

(2) Direcțiile de ape, Întreprinderea „Stânca” Iași, Întreprinderea de exploatare a lucrărilor hidrotehnice București, agențiile pentru supravegherea și protecția mediului, „Delta Dunării” - rezervație a biosferei, Corpul de pază și inspecție Tulcea, unitățile școlare, centrul de calcul al ministerului, oficiul de informare și documentare sunt unități bugetare cu personalitate juridică, finanțate de la bugetul de stat, și pot avea în subordine subunități și activități care funcționează pe bază de autofinanțare. Pe măsura autofinanțării întregi activități, unitățile de mai sus pot fi organizate ca unități autofinanțate.

(3) Înființarea și desființarea unităților subordonate, obiectul de activitate al acestora, structurile organizatorice, normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și gradele de organizare se aprobă de ministrul mediului.

(4) Înființarea și desființarea unităților finanțate de la bugetul de stat se face cu acordul Ministerului Finanțelor.

Art. 10. - Numărul posturilor de inginer (economist, meteorolog, hidrolog) principal I va fi de cel mult 10%, cel de inginer (economist, meteorolog, hidrolog) principal II, cel mult 15%, iar cel de inspector general va fi de cel mult 10%, din numărul total de personal cu studii superioare.

Art. 11. - Ministerul Mediului va utiliza un parc propriu de transport atât pentru aparatul central, cât și pentru unitățile subordonate, ce se stabilește prin ordin al ministrului, cu acordul ministrului de stat coordonator.

Art. 12. - (1) Ministerul Mediului coordonează activitatea Comisiei centrale de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, Comisiei naționale pentru evaluarea trofeelor cinegetice, Comisiei pentru protecția mediului înconjurător, Comitetul Național Român al marilor baraje și Comitetul Național Român pentru programul hidrologic internațional al UNESCO. Aceste comisii au câte un secretariat tehnic permanent ce se asigură în cadrul numărului de posturi aprobat ministerului.

(2) Membrii comisiilor de mai sus sunt salarizați de unitățile la care sunt angajați.

Art. 13. - Personalul transferat în interesul serviciului, trecut în funcții cu niveluri de salarizare mai mici sau rămas disponibil, ca urmare a aplicării prezentei hotărâri, beneficiază de salariul tarifar avut, sporul de vechime și indemnizația de conducere, după caz, pe o perioadă de 3 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Art. 14. - În aplicarea prevederilor prezentei hotărâri ministrul mediului poate emite ordine și instrucțiuni.

Art. 15. - (1) Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Resurselor și Industriei vor introduce modificările corespunzătoare care decurg din aplicarea prezentei hotărâri în indicatorii economici și financiari pe anul 1990.

(2) Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne vor sprijini nemijlocit Ministerul Mediului pentru realizarea atribuțiilor sale în legătură cu Delta Dunării.

Art. 16. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 septembrie 1990. Pe aceeași dată se abrogă Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 778 din 1 iulie 1973, Hotărârea guvernului nr. 86 din 29.01.1990, Hotărârea guvernului nr. 687 din 14.06.1990 și Hotărârea guvernului nr. 873 din 27.07.1990, precum și orice alte dispoziții contrare.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1990 | Nr. 983.


Hotărâre privind reglementări pentru unele meserii și funcții specifice transporturilor pe căile ferate

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Meseriile și funcțiile din unitățile de exploatare a căilor ferate, a căror activitate este legată de siguranța circulației, se stabilesc și se aprobă de Ministerul Lucrărilor Publice, al Transporturilor și Amenajării Teritoriului. Acest personal beneficiază de prevederile art. 66 (2) din Legea nr. 57/1974, completată cu prevederile art. 5 din Decretul-lege nr. 98/1990.

Art. 2. - De prevederile art. 2, 5, 6, 8 și 9 din Decretul-lege nr. 98/1990 beneficiază întregul personal din fostul Departament al căilor ferate și din unitățile de exploatare a căilor ferate din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului.

Art. 3. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economici și financiari pe anul 1990 care rezultă din aplicarea prezentei hotărâri.

Art. 4. - Prezenta hotărâre se aplică de la data de 1 martie 1990.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1990 | Nr. 984.


Hotărâre privind autorizarea efectuării unor operațiuni bancare pe teritoriul României

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Sucursalele din România ale băncilor Manufacturers Hanover Trust Company - New York, Frankfurt Bukarest Bank AG - Frankfurt/Main, Société Générale - Paris și Misr România Bank - Cairo au dreptul să efectueze în România operațiuni bancare cu persoane fizice și juridice române, cu persoane fizice și juridice rezidente în România, precum și cu persoane fizice străine care se află temporar în România.

Autorizațiile de funcționare emise potrivit legii de Banca Națională a României vor fi completate în mod corespunzător.

Art. 2. - Orice prevederi contrare prezentei hotărâri nu se aplică.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 25 august 1990 | Nr. 986.


Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Ministerul Justiției este organul central al administrației de stat care asigură buna funcționare a judecătoriilor, tribunalelor, notariatelor și laboratoarelor de expertiză criminalistică, sistematizarea și perfecționarea legislației și realizarea cooperării internaționale în domeniul justiției.

Art. 2. - Raporturile dintre Ministerul Justiției și instanțele judecătorești sunt cele prevăzute în Legea de organizare judecătorească și în Legea de organizare a Curții Supreme de Justiție.

Art. 3. - Ministerul Justiției are următoarele atribuții principale:

a) ia, potrivit legii, măsuri privind asigurarea condițiilor necesare pentru buna funcționare a unităților prevăzute la art. 1;

b) îndrumă și verifică activitatea cu caracter administrativ a instanțelor judecătorești, inclusiv cea privind punerea în executare a hotărârilor;

c) întocmește lucrările privind stabilirea numărului judecătorilor și al circumscripțiilor acestora, a localităților în care judecătoriile își au sediul, stabilește numărul de secții la tribunalele județene și al municipiului București;

d) organizează studiul practicii juridice și lucrările de statistică judiciară, a activității instanțelor judecătorești, sesizând Curtea Supremă de Justiție în cazurile de aplicare neuniformă a legii;

e) coordonează lucrările pregătitoare privind alcătuirea de coduri și participă la întocmirea proiectelor acestora;

f) propune inițierea de acte normative, modificarea și perfecționarea legislației în domeniul de activitate al justiției;

g) participă la negocieri în vederea încheierii de convenții consulare și alte convenții internaționale interesând domeniul justiției; îndeplinește sau asigură aducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești și notariatelor de stat, potrivit convențiilor și uzanțelor internaționale;

h) participă la elaborarea și avizarea de acte normative inițiate de alte organe;

i) contribuie, potrivit competenței sale, la salvgardarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în administrarea justiției;

j) elaborează studii și face propuneri în legătură cu extinderea cadrului convențional de participare a României la înțelegeri internaționale, interesând și domeniul justiției; avizează proiecte de convenții și alte documente internaționale primite în acest scop de la alte organe centrale; cooperează în cadrul organismelor internaționale și participă la reuniuni internaționale în legătură cu probleme specifice activității sale;

k) examinează și face propuneri referitoare la adaptarea legislației și practicii judiciare, spre a le face compatibile cu participarea României la convenții internaționale;

l) numește judecătorii de la judecătorii și tribunale județene, notarii de stat, experții criminaliști, personalul din Ministerul Justiției și efectuează munca de cunoaștere a acestor categorii de personal, sub aspectul capacității lor profesionale și a calităților morale;

m) organizează examenele de capacitate ale judecătorilor, de definitivare al notarilor de stat și cele de acordare a gradului profesional;

n) asigură, sprijină și îndrumă pregătirea profesională și documentarea personalului de la judecătorii și tribunale, de la unitățile aflate în subordinea sa și din Ministerul Justiției;

o) colaborează cu facultățile de drept la întocmirea programelor analitice pentru studenți, la organizarea și asigurarea practicii studenților, la repartizarea absolvenților și pentru perfecționarea cadrelor din justiție;

p) conduce, îndrumă și controlează activitatea notariatelor de stat, laboratoarelor de expertize criminalistice;

q) întocmește lucrări pregătitoare și face propuneri în legătură cu cererile de grațiere, comutarea pedepselor, precum și amnistierea unor infracțiuni;

r) elaborează studii și lucrări de sinteză cu privire la evoluția fenomenului judiciar, la activitatea instanțelor judecătorești, a notariatelor de stat, a celorlalte unități aflate în subordinea sa și face propunerile corespunzătoare;

s) întocmește studii în probleme de drept rezultate din practica instanțelor judecătorești și notariatelor de stat, ori asupra cărora se cere opinia de către alte organe centrale, în vederea inițierii de măsuri legislative;

t) îndeplinește atribuțiile care-i sunt stabilite prin lege în legătură cu desfășurarea activității jurisconsulților;

u) asigură introducerea metodelor moderne în materie de informare, documentare și sistematizare a legislației, la nivelul cerințelor actuale ale tehnicii în domeniul informațional, în concordanță cu programul național privind informatizarea societății;

v) contribuie, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, la activitățile de educare a militarilor în spiritul respectării legilor și disciplinei în armată;

y) ia măsuri pentru organizarea și buna funcționare a compartimentelor din Ministerul Justiției.

Art. 4. - Conducerea Ministerului Justiției este asigurată de ministrul justiției, subsecretarii de stat și de colegiul ministerului.

Art. 5. - Ministrul reprezintă ministerul în raportul cu celelalte organe și organizații din țară, precum și în relațiile internaționale.

Art. 6. - (l) Structura organizatorică a Ministerului Justiției este prevăzută în anexa nr. 1[1].

(2) În structura organizatorică a Ministerului Justiției pot funcționa direcții, servicii, oficii și birouri.

(3) Numărul maxim de posturi este de 181, exclusiv demnitarii.

În numărul maxim de posturi prevăzut nu se include personalul aferent registraturii, dactilografierii, precum și cel pentru activitatea administrativă și de deservire generală, paza și muncitorii, în limita de maxim 15% din numărul total de posturi, exclusiv cei preluați prin protocol, în baza Hotărârii guvernului nr. 764/1990.

(4) Posturile de conducere pot fi stabilite până la cel mult 20% din numărul maxim de posturi al ministerului.

(5) Numărul posturilor de inspector general nu va depăși 10% din totalul celor prevăzute cu studii superioare.

(6) Numărul posturilor de referent de specialitate, economist, inginer și alte similare, principal I, este de cel mult 10%, principal II de cel mult 15%, din numărul total de personal cu studii superioare.

(7) Structura organizatorică a compartimentelor, statul de funcții, încadrarea, atribuțiile și sarcinile aparatului propriu se aprobă prin ordin al ministrului justiției.

Art. 7. - Salariile tarifare ale funcțiilor de conducere, execuție, tehnice, economice, de altă specialitate și administrativ de deservire și pază, precum și ale muncitorilor și șoferilor, vor fi cele prevăzute în anexa la Legea nr. 1/1990, Decretul-lege nr. 140/1990 și, după caz, Legea nr. 57/1974, cap. I pct. 1 lit. A, completată cu art. 172 alin. 5.

Art. 8. - Ministerul Justiției are în subordine unitățile prevăzute în anexa nr. 2[1].

Art. 9. - Ministerul Justiției va utiliza pentru administrația centrală un parc propriu de 5 autoturisme.

Art. 10. - În aplicarea prevederilor prezentei hotărâri ministrul justiției poate emite ordine și instrucțiuni.

Art. 11. - Ministerul Finanțelor și Ministerul Resurselor și Industriei vor introduce modificările corespunzătoare care decurg din aplicarea prezentei hotărâri în indicatorii economici și financiari pe anul 1990.

Art. 12. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 august 1990.

Pe aceeași dată se abrogă Hotărârea guvernului nr. 194 din 1 martie 1990.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 28 august 1990 | Nr. 987.


Hotărâre privind școlarizarea cetățenilor străini ca bursieri ai statului român

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Școlarizarea cetățenilor străini în România, în unitățile din rețeaua Ministerului Învățământului și Științei, ca bursieri ai statului român, se realizează:

a) în baza prevederilor programelor de aplicare a acordurilor interguvernamentale de colaborare culturală;

b) în funcție de interesele externe ale României, situație în care anual pot fi școlarizați 150 de cetățeni străini ca bursieri ai statului român, provenind, de regulă, din țări cu care România nu are perfectate documente de felul celor menționate la lit. a).

Repartizarea acestor burse pe țările beneficiare se va face de către Ministerul Afacerilor Externe - 80 de burse, Ministerul Comerțului și Turismului - 40 de burse și Ministerul Învățământului și Științei - 30 de burse.

Cifra totală se poate modifica în funcție de cerințe și posibilități, prin decizia comună a Ministerului Învățământului și Științei și Ministerului Finanțelor, modificându-se corespunzător și repartizarea acestei categorii de burse;

c) pe bază de reciprocitate, potrivit convențiilor de colaborare directă încheiată de către Ministerul Învățământului și Științei și, în cadrul autonomiei universitare, de către instituțiile de învățământ superior, cu instituții similare din străinătate;

d) la solicitarea unor instituții centrale interesate - ministere, Uniunea scriitorilor, Fundația culturală „România” și altele.

Art. 2. - Fondurile necesare pentru bursele prevăzute la art. 1 se asigură, după caz:

  • prin bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Învățământului și Științei, pentru bursele menționate la art. 1 lit. a), b) și c);
  • din fondurile proprii ale instituțiilor centrale interesate, pentru bursele menționate la art. 1 lit. d).

Art. 3. - Cuantumul burselor acordate cetățenilor străini este cel prevăzut în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - Înscrierea la studii a cetățenilor străini ca bursieri ai statului român se face la Ministerul Învățământului și Științei, fără concurs, pe baza actelor de studii corespunzătoare, în funcție de capacitatea de școlarizare a instituțiilor de învățământ solicitate de candidați.

Pentru profilurile de învățământ artistic, de arhitectură și de educație fizică și sport se vor susține probe eliminatorii de aptitudini, stabilite de instituțiile de specialitate.

Art. 5. - Bursele se acordă cetățenilor străini care beneficiază de acestea în condițiile prezentei hotărâri, indiferent de veniturile lunare realizate de părinți sau alți susținători legali, precum și de nivelul rezultatelor obținute la învățătură.

Art. 6. - Bursierii statului român: elevi, studenți, doctoranzi sau persoane înscrise la specializare beneficiază de burse, în limitele duratei studiilor, pe întregul an calendaristic, inclusiv pentru perioadele de vacanță în care se află în România.

Bursele acordate de statul român se atribuie și pe durata anului pregătitor de limba română, dacă este cazul.

Plata burselor se suspendă după prima repetenție, urmând a se relua în anul de studii următor celui repetat.

Bursierii statului român beneficiază de burse încă 30 de zile după finalizarea studiilor liceale, superioare, de doctorat sau specializare postuniversitară cu durata de cel puțin un an.

Art. 7. - Cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot beneficia de burse în România, în condițiile prezentei hotărâri, dacă se înscriu în categoriile menționate la art. 1 lit. a)-d).

Art. 8. - Prezenta hotărâre se aplică pentru anul școlar 1990/1991.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 28 august 1990 | Nr. 988.


Anexă

Cuantumul lunar al burselor pentru cetățenii străini

  1. Pentru elevii din licee și din învățământul primar și gimnazial:
    • 600 lei alocație de hrană;
    • 40 lei regie pentru internat;
    • 20 lei regie pentru cantină.
  2. Pentru studenți, doctoranzi sau cetățeni veniți la specializare:
    • 750 lei alocație de hrană;
    • 60 lei regie pentru cămin;
    • 40 lei regie pentru cantină;
    • 50 lei cheltuieli personale.

Bursa poate fi atribuită în prestații (masa la cantină și camera în cămin) sau plătită în lei, la solicitarea beneficiarului.

Bursierii statului român beneficiază de asistență medicală gratuită.


Hotărâre privind acordarea unor burse de studii și de doctorat Republicii Socialiste Sovietice Moldova

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - În scopul sprijinirii formării de cadre în diverse domenii se acordă R.S.S. Moldova, prin Ministerul Învățământului și Științei din România, 1.000 burse pentru învățământul preuniversitar și 1.000 burse pentru studii universitare complete și de doctorat pentru anul universitar 1990/1991.

Art. 2. - Suplimentar față de bursele înscrise la art. 1, dacă alte ministere sau instituții românești vor oferi burse, numărul acestora atât pentru învățământul preuniversitar, cât și pentru cel universitar, urmează să fie stabilit în funcție de capacitatea maximă de școlarizare a instituțiilor de învățământ românești în anul școlar 1990/1991.

Art. 3. - Pentru primirea unor specialiști din R.S.S. Moldova pentru stagii de specializare sau perfecționare, ministerele de învățământ din cele două țări vor conveni volumul, domeniile și condițiile financiare în care se vor realiza astfel de acțiuni.

Art. 4. - Bursele pentru elevii și studenții din R.S.S. Moldova primiți la studii în România vor fi în cuantumul stabilit pentru bursieri români.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 29 august 1990 | Nr. 989.


Hotărâre privind sediul Institutului Român pentru Drepturile Omului

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se atribuie imobilul din municipiul București, piața Aviatorilor nr. 3, sectorul 1, ca sediu al Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 29 august 1990 | Nr. 990.



Referinţe

  1. 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 Anexa se comunică unităților interesate.