Monitorul Oficial 111/1995

Monitorul Oficial al României

Anul VII, Nr. issue::0111 - Partea I – Vineri, 2 iunie year::1995

Decrete și legi

Decret pentru supunerea spre adoptare Parlamentului României a proiectului de lege privind participarea României la Comisia europeană pentru democrație prin drept

În temeiul art. 91 alin. (1) și al prevederilor art. 99 alin. (1) din Constituția României,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Se supune spre adoptare Parlamentului României proiectul de lege privind participarea României la Comisia europeană pentru democrație prin drept.

Președintele României, Ion Iliescu

În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnăm acest decret.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu

București, 28 noiembrie 1994 | Nr. 251.

Lege privind participarea României la Comisia europeană pentru democrație prin drept

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se aprobă participarea României la Comisia europeană pentru democrație prin drept, instituită potrivit Rezoluției (90) 6 din 10 mai 1990 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, prevăzută în anexa la prezenta lege, cu plata anuală a contribuției financiare aferente.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 17 mai 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu Gherman

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 15 mai 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase

București, 30 mai 1995 | Nr. 47.

Rezoluția nr. (90)6 referitoare la un acord parțial privind crearea Comisiei europene pentru democrație prin drept

(adoptată de Comitetul Miniștrilor la 10 mai 1990, la a 86-a sesiune a sa)

Reprezentanții în Comitetul Miniștrilor ai Austriei, Belgiei, Ciprului, Danemarcei, Finlandei, Franței, Greciei, Irlandei, Italiei, Luxemburgului, Maltei, Norvegiei, Portugaliei, San-Marino, Spaniei, Suediei, Elveției și Turciei,

• având în vedere rezoluția adoptată de Conferința pentru constituirea Comisiei pentru democrație prin drept (Veneția, 19-20 ianuarie 1990), care a creat Comisia europeană pentru democrație prin drept pentru o perioadă tranzitorie de 2 ani,
• considerând că participanții la conferință au invitat organele competente ale Consiliului Europei să studieze, în consultare cu comisia, propuneri vizând să precizeze și să dezvolte legăturile instituționale între aceasta și Consiliul Europei,
• felicitându-se că un mare număr de state membre și-au exprimat deja intenția de a participa la lucrările comisiei,
• considerând că comisia va constitui un instrument fundamental pentru dezvoltarea democrației în Europa,
• având în vedere decizia din 23 aprilie 1990 prin care Comitetul Miniștrilor a autorizat în unanimitate statele membre care doresc să urmărească aceste obiective în cadrul Consiliului Europei prin intermediul unui acord parțial,
• hotărăsc să instituie Comisia europeană pentru democrație prin drept, care va fi guvernată de statutul anexat la prezenta rezoluție,
• convin să examineze înainte de 31 decembrie 1992 legăturile instituționale între Comisia europeană pentru democrație prin drept și Consiliul Europei în lumina experienței dobândite, în special pentru a le strânge și mai mult, dacă este cazul, prin încorporarea activităților comisiei în programul guvernamental de activități al Consiliului Europei.

Anexă la Rezoluția nr. (90) 6

Statutul Comisiei europene pentru democrație prin drept

Articolul 1

1. Comisia europeană pentru democrație prin drept este un organ consultativ care cooperează cu statele membre ale Consiliului Europei, cât și cu statele nemembre, în special cu cele din Europa Centrală și de Est. Câmpul său specific de acțiune este acela al garanțiilor oferite de drept în serviciul democrației. Ea urmărește următoarele obiective:

• cunoașterea sistemelor lor juridice, mai ales în vederea apropierii acestor sisteme;
• înțelegerea culturii lor juridice;
• examinarea problemelor puse de funcționarea, întărirea și dezvoltarea instituțiilor democratice.

2. Comisia dă prioritate lucrărilor referitoare la:

a) principiile și tehnica constituționale, legislative și administrative care sunt în serviciul eficacității instituțiilor democratice și al întăririi lor, cât și principiul primordialității dreptului;

b) drepturile și libertățile publice mai ales acelea care privesc participarea cetățenilor la viața instituțiilor;

c) contribuția colectivităților locale și regionale la dezvoltarea democrației.

Articolul 2

1. Fără a prejudicia competențele organelor Consiliului Europei, comisia poate să efectueze, din proprie inițiativă, cercetări și să elaboreze, dacă este cazul, proiecte de legi, de recomandări și de acorduri internaționale. Orice propunere a comisiei poate fi discutată și adoptată de organele statutare ale Consiliului Europei.

2. Comisia formulează avize la solicitarea Adunării Parlamentare, a secretarului general, cât și a oricărui stat membru al Consiliului Europei, adresată prin intermediul Comitetului Miniștrilor în componența sa restrânsă la statele membre ale acordului parțial (în continuare, Comitetul Miniștrilor).

3. Orice stat nemembru, cât și orice organizație interguvernamentală pot beneficia de activitatea comisiei, adresând solicitarea Comitetului Miniștrilor în vederea obținerii acordului acestuia.

4. În îndeplinirea sarcinilor sale, comisia cooperează cu Institutul Internațional al Democrației, creat sub egida Conferinței de la Strasbourg asupra democrației parlamentare.

5. Comisia poate, în plus, să stabilească legături cu institute și centre de documentare, de studiu și de cercetare.

Articolul 3

1. Din comisie lac parte experți independenți de renume internațional ca urmare a experienței lor în cadrul instituțiilor democratice sau a contribuției lor la dezvoltarea dreptului și a științelor politice.

2. Experții, membri ai comisiei, sunt desemnați câte unul din fiecare țară de către statele membre ale Consiliului Europei, membre ale acordului parțial. Ei rămân în funcție pentru o durată de 4 ani; mandatul lor poate fi reînnoit. Președintele Adunării Parlamentare și președintele Consiliului regional al regiunii Veneția sau reprezentantul lor pot asista la lucrările comisiei.

3. Comitetul Miniștrilor poate decide, în unanimitate, admiterea participării oricărui stat european nemembru al Consiliului Europei la lucrările comisiei. După consultări cu comisia, statul în cauza poate desemna fie un membru asociat, fie un observator, care va face parte din comisie.

4. Orice alt stat poate fi invitat, după aceleași modalități, să desemneze un observator.

5. Fiecare stat care a desemnat un membru sau un membru asociat poate desemna un supleant. Modalitățile de participare a supleanților la lucrările comisiei sunt definite în regulamentul interior al acesteia.

Articolul 4

1. Comisia alege, dintre membrii săi, un birou format din președinte, trei vicepreședinți și alți patru membri. Durata mandatului președintelui, a vicepreședinților și a celorlalți membri ai biroului este de 2 ani; totuși, mandatul unui vicepreședinte și al altor doi membri ai biroului, desemnați în timpul primei alegeri, aleși prin tragere la sorți, va lua sfârșit după un an. Președintele, vicepreședinții și ceilalți membri ai biroului pot fi realeși.

2. Președintele conduce lucrările comisiei și asigură reprezentarea sa externă. Vicepreședinții îl înlocuiesc pe președinte în cazul în care acesta se află în imposibilitatea de a prezida.

3. Comisia se reunește în sesiune plenară, ori de câte ori este necesar, prin convocare de către președinte, care stabilește locul reuniunii. Comisia poate, de asemenea, să creeze comitete restrânse pentru a se ocupa de chestiuni specifice.

4. Comisia definește procedurile și metodele sale de lucru în regulamentul său interior și decide cu privire la publicitatea care să fie făcută activităților sale. Limbile de lucru ale comisiei sunt engleza și franceza.

Articolul 5

1. Comisia poate să fie asistată, atunci când consideră necesar, de consultanți, în mod deosebit competenți în domeniul dreptului sau al practicii instituționale a țării sau a țărilor în cauză.

2. Comisia poate, de asemenea, să procedeze la audieri sau să invite să participe la lucrările sale, de la caz la caz, orice persoană calificată sau orice organizație neguvernamentală care acționează în domeniile de competență ale comisiei și care este susceptibilă să ajute comisia în îndeplinirea obiectivelor sale.

Articolul 6

1. Cheltuielile legate de punerea în aplicare a programului de activități și cheltuielile curente de secretariat fac obiectul unui buget de acord parțial care va fi finanțat de statele membre ale acordului parțial și supuse acelorași dispoziții regulamentare ca acelea prevăzute pentru celelalte bugete ale organizației.

2. În plus, comisia poate accepta contribuții voluntare care sunt vărsate într-un cont special deschis în sensul art. 4 alin. 2 al Regulamentului financiar al Consiliului Europei. Alte contribuții voluntare pot fi destinate unor cercetări specifice.

3. Regiunea Veneția pune la dispoziția comisiei un sediu în mod gratuit. Cheltuielile legate de secretariatul local și de funcționarea sediului comisiei sunt asumate de regiunea Veneția și de Guvernul italian, potrivit unor modalități care vor fi stabilite de autoritățile menționate.

4. Cheltuielile de călătorie și de ședere ale fiecărui membru al comisiei sunt în sarcina țării care l-a desemnat.

Articolul 7

O dată pe an, comisia transmite Comitetului Miniștrilor un raport de activitate cuprinzând și liniile generale ale activităților sale viitoare.

Articolul 8

1. Comisia este asistată de Secretariatul General al Consiliului Europei, care asigură, în plus, legătura cu personalul detașat de autoritățile italiene la sediul comisiei.

2. Personalul detașat de autoritățile italiene la sediul comisiei nu face parte din personalul Consiliului Europei.

3. Sediul comisiei este stabilit la Veneția.

Articolul 9

1. Comitetul Miniștrilor poate adopta orice amendament la prezentul statut cu majoritatea prevăzută la art. 20 d) al Statutului Consiliului Europei, după ce a primit avizul comisiei.

2. Comisia poate propune orice amendament la prezentul statut Comitetului Miniștrilor care va decide cu majoritatea menționată mai sus.

Decret pentru promulgarea Legii privind participarea României la Comisia europeană pentru democrație prin drept

În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,

Președintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea privind participarea României la Comisia europeană pentru democrație prin drept și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 29 mai 1995 | Nr. 128.

Hotărâri ale Camerei Deputaților

Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8 din 24 februarie 1994, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

"Art. 7. - Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat în cazurile în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea legii, inclusiv prin fraudă electorală."

2. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

"Art. 18. - Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obținut mandate în urma alegerilor este interzisă.”

3. Articolul 20 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - După constituirea legală a Camerei Deputaților se alege președintele Camerei Deputaților și apoi ceilalți membri ai Biroului permanent al acesteia."

4. Articolul 20 alineatul 3 va avea următorul cuprins:

„Biroul permanent se alcătuiește prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei, așa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.”

5. Articolul 23 alineatul 2 va avea următorul cuprins:

„În vederea depunerii propunerilor, Camera Deputaților stabilește numărul de locuri din Biroul permanent, care revine, pe funcții, grupurilor parlamentare, potrivit configurației politice a Camerei.”

6. Articolul 71 va avea următorul cuprins:

"Art. 71. - Comisia de anchetă poate invita orice persoană care poate avea cunoștință despre o faptă sau o

împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei.
La cererea comisiei de anchetă, orice persoană care cunoaște fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării sau care deține un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoștință sau să le înfățișeze. Instituțiile și organizațiile sunt obligate în condițiile legii, să răspundă la solicitările comisiei de anchetă, la termenul stabilit de către aceasta.
Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoștințele unor experți, comisia de anchetă dispune efectuarea de expertize.
Dispozițiile legii referitoare la invitarea, prezentarea și ascultarea martorilor, precum și cele privitoare la prezentarea și predarea obiectelor ori înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.
Președintele comisiei atrage atenția persoanei audiate că are obligația de a spune adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce știe și că nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea legală.

Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul comisiilor permanente care desfășoară anchete potrivit art. 68.”

7. Articolul 113 alineatul 4 va avea următorul cuprins:

„În cazurile în care Constituția sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puțin două treimi și președintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorității prevăzute, amâna votul, stabilind ziua și ora desfășurării acestuia. O nouă amânare a votului nu poate depăși 30 de zile."

8. Articolul 113 alineatul 5 va avea următorul cuprins:

„În măsura în care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți."

9. Articolul 114 va avea următorul cuprins:

„Art. 114. - În caz de paritate de voturi, votul se repetă. Președintele Camerei își exprimă votul după acela al deputaților prezenți."

10. Articolul 118 va avea următorul cuprins:

"Art. 118. - În cazurile de neconstituționalitate, constatate potrivit art. 144 lit. a) din Constituție, Camera Deputaților dezbate, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități, obiecția de neconstituționalitate.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități va cuprinde aprecieri cu privire la conținutul deciziei Curții Constituționale și va recomanda Camerei admiterea sau respingerea obiecției de neconstituționalitate. În raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și în timpul dezbaterii obiecției de neconstituționalitate nu pot fi făcute amendamente.
În urma dezbaterii, legea declarată în întregime neconstituțională sau ansamblul prevederilor declarate neconstituționale se supune unui singur vot.
Obiecția de neconstituționalitate a Curții este înlăturată numai în cazul în care atât Camera Deputaților, cât și Senatul au adoptat legea, în aceeași formă, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
În cazul în care în una dintre Camere nu se obține majoritatea de două treimi, cerută de art. 145 alin. (1) din

Constituție, prevederile declarate neconstituționale prin decizia Curții Constituționale se înlătură din lege, operându-se, cu aprobarea Camerei, corelările tehnico-legislative necesare. Dacă legea în ansamblul său este declarată neconstituțională, ea nu se mai trimite Președintelui României spre promulgare.
În cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit art. 144 lit. b), dispozițiile declarate neconstituționale nu se mai aplică. În vederea înlocuirii acestor dispoziții, Camera va reexamina textele declarate neconstituționale pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități."

11. Articolul 124 alineatul 4 va avea următorul cuprins:

„La cererea unui deputat sau din proprie inițiativă, după consultarea Camerei, președintele atrage atenția mijloacelor de informare în masă asupra informațiilor vădit inexacte (inclusiv omisiuni, deformări etc.), privind lucrările Camerei sau asupra comentariilor care aduc atingere instituției parlamentare."

12. Articolul 128 alineatul 2 va avea următorul cuprins:

„În timpul ședințelor, liderii grupurilor parlamentare pot cere președintelui Camerei verificarea întrunirii cvorumului, iar președintele va proceda la verificarea acestuia."

13. Articolul 156 alineatul 2 va avea următorul cuprins:

„Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe. Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Camera poate acorda un nou termen."

14. Articolul 195 alineatul 2 va avea următorul cuprins:

"Deputații, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfășurarea altor acțiuni parlamentare, situație în care nu sunt considerați absenți."

Art. II. - Art. 48 alin. 2, art. 84 alin. 1, art. 148 alin. 3, art. 162 alin. 2 și 3, art. 168 alin. 2, art. 171, art. 175, art. 178, art. 192-194, art. 196 și art. 208 se elimină din Regulamentul Camerei Deputaților în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 17 mai 1994.

Art. III. - Regulamentul Camerei Deputaților se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se articolelor o nouă numerotare.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 30 mai 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

p. Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan | București, 30 mai 1995 | Nr. 18.

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre privind modul de repartizare și de utilizare a unor fonduri alocate Secretariatului General al Guvernului potrivit art. 42 alin. (4) și (5) din Legea bugetului de stat pe anul 1995 nr. 22/1995

În temeiul art. 42 alin. (6) din Legea bugetului de stat pe anul 1995 nr. 22/1995,

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Promovarea imaginii și a intereselor românești peste hotare se va realiza de către Departamentul Informațiilor Publice, în limita sumei de 1.500 milioane lei, aprobată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, cu respectarea acțiunilor prevăzute în anexa nr. I.

Art. 2. - Pentru realizarea unor acțiuni cu caracter științific și social-cultural, se aprobă efectuarea de către Departamentul Informațiilor Publice a unor cheltuieli în limita sumei de 1.950 milioane lei de la capitolul „Cultură și artă” din bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 1995 pentru acțiunile prevăzute în anexa nr. II.

Art. 3. - Secretariatul General al Guvernului și Departamentul Informațiilor Publice vor aproba modul corect de realizare a acțiunilor prevăzute în anexele nr. I și II și vor urmări utilizarea fondurilor alocate în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 4. - Anexele nr. I și II lac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 26 mai 1995 | Nr. 341.

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Anexa nr. I

Destinația Fondurilor aprobate prin art. 42 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 1995 nr. 22/1995, în vederea promovării imaginii și a intereselor României peste hotare de către Departamentul Informațiilor Publice

Total: 1.500 milioane lei

1. Invitarea unor personalități politice, economice, culturale și din domeniul mass-media din străinătate, favorabile intereselor României. Organizarea vizitelor, programelor și contactelor pentru cunoașterea directă a realităților românești.
2. Realizarea, în condițiile legii, a unor acțiuni de promovare a imaginii României prin intermediul unor societăți promoționale din străinătate.
3. Realizarea, peste hotare, a unor publicații în limbi străine care, prin articolele, interviurile, studiile și celelalte materiale inserate, să promoveze interesele țării noastre. Aceste publicații urmează a fi difuzate prin ambasadele, consulatele, reprezentanțele comerciale și centrele culturale ale României.
4. Realizarea unui film documentar-artistic despre România, ce va avea difuzare internațională, de către echipe străine. Filmul va reflectă istoria și realitățile țării noastre, care să vină în sprijinul unei mai obiective și realiste perceperi de către opinia publică internațională a României de astăzi.
5. Realizarea acțiunii de prezentare a imaginii României cu prilejul reuniunii la nivel înalt "Cooperarea Marii Negre” și al Seminarului economic, cu participarea a 500 de oameni de afaceri din aceste țări (cărți, pliante, broșuri, casete, alte materiale de prezentare).
6. Organizarea unor acțiuni promoționale în străinătate (conferințe de presă, expoziții etc.) cu prilejul unor manifestări artistice și sportive, în cadrul cărora s-au remarcat reprezentanții României.
7. Din totalul sumei de 1.500 milioane lei, 20% sunt destinate unor acțiuni neprevăzute, care se încadrează în prevederile prezentei anexe.

Anexa nr. II

Destinația fondurilor aprobate prin art. 42 alin. (5) din Legea bugetului de stat pe anul 1995 nr. 22/1995, în vederea realizării unor acțiuni cu caracter științific și social-cultural de către Departamentul Informațiilor Publice

Total: 1.950 milioane lei

1. Conceperea, realizarea, tipărirea și difuzarea unor cărți și filme privind temele fundamentale ale istoriei, culturii, civilizației și realităților economice, politice și sociale românești.
2. Realizarea, prin intermediul unor echipe străine, de emisiuni radio și TV privitoare la procesul trecerii la economia de piață și instaurarea democrației în România, în vederea difuzării acestora în țările respective.
3. Producții video realizate de Regia Autonomă "Sahia Film”, Studioul TV al Guvernului și de alte studiouri, vizând realitățile contemporane ale României în domeniile: științific, artistic, social, economic și politic.
4. Realizarea prin Regia Autonomă „Sahia Film” a cinecronicii pe peliculă, destinată arhivării.
5. Conceperea, tipărirea, editarea și difuzarea "Ghidului României" în limba română și în limbi de circulație internațională (engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă).
6. Achiziționarea, multiplicarea și difuzarea gratuită a unor casete video și audio despre realitățile românești contemporane și istorice.
7. Invitarea în România a unor echipe de ziariști din presa scrisă și audiovizuală străină, schimburi de delegații cu organisme similare Departamentului Informațiilor Publice.
8. Editarea unor buletine cotidiene, săptămânale și lunare, destinate informării membrilor Guvernului și conducătorilor altor instituții importante ale statului privind imaginea Guvernului în mass-media internă și internațională, precum și în opinia publică din țară și din străinătate.
9. Editarea unor pliante, broșuri, albume de artă și a altor publicații de informare despre activitatea instituțiilor fundamentale ale statului roman în limbi de circulație internațională, care vor fi difuzate reprezentanțelor diplomatice străine din România, reprezentanțelor diplomatice, comerciale, consulare și culturale romanești, unor importante biblioteci (Congresul S.U.A., Consiliul Europei etc.), precum și formatorilor de opinie (personalități, ziare, reviste, posturi de radio și TV, agenții de presă) din străinătate.
10. Organizarea unor campanii promoționale privind realizările culturale și științifice românești în străinătate.
11. Organizarea unor congrese, seminarii și mese rotunde, simpozioane și a altor întâlniri cu caracter intern și internațional, precum și stagii de pregătire pentru reprezentanții birourilor de presă ale instituțiilor centrale și colocvii ale presei centrale și locale.
12. Realizarea, în colaborare cu alte organisme decât cele prevăzute în prezenta anexă, a unor acțiuni cu caracter cultural, științific și artistic organizate și desfășurate în țară și în străinătate.
13. Din totalul sumei de 1.950 milioane lei, 20% sunt destinate unor acțiuni neprevăzute, care se încadrează în prevederile prezentei anexe.

Hotărâre privind subvenționarea, în proporție de 70%, a dobânzii aferente creditelor bancare acordate de băncile comerciale producătorilor agricoli în temeiul art. 7 alin. (2) lit. b) din legea nr. 83/1993

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. – În vederea achiziționării de tractoare, combine, mașini și utilaje agricole din producția internă, producătorii agricoli pot beneficia de credite bancare cu dobândă anuală subvenționată în proporție de 70%.

Beneficiarii de credite sunt producătorii agricoli individuali și cei cu personalitate juridică, inclusiv arendașii, stabiliți potrivit art. 2 alin. (2) din legea nr. 83/1993.

Art. 2. – Creditele se acordă cu dobânda pieței, cu respectarea următoarelor condiții:

a) să reprezinte cel mult 85% din prețul tractoarelor, combinelor, mașinilor și utilajelor agricole cumpărate, diferența de 15% urmând a fi achitată din fonduri proprii de către beneficiari;

b) rambursarea creditului se va eșalona pe o perioadă de maximum 5 ani; pentru dobânzile la creditele aferente tractoarelor, combinelor, mașinilor și utilajelor agricole care vor fi achiziționate în cursul anului se acordă o perioadă de grație până la data de 1 ianuarie a anului următor;

c) dobânzile calculate la creditele acordate, inclusiv cele aferente perioadei de grație, vor fi subvenționate în proporție de 70% pe an, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, din bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Art. 3. – Ministerul Industriilor va lua măsurile necesare pentru sprijinirea realizării tractoarelor, combinelor, mașinilor și utilajelor agricole ce urmează a fi achiziționate potrivit prezentei hotărâri.

Art. 4. – Bunurile prevăzute la art. 1 alin. 1, care se achiziționează din credite acordate în condițiile prezentei hotărâri, nu pot fi înstrăinate prin vânzare până la achitarea integrală a creditului acordat.

Art. 5. – Se aprobă Normele metodologice cu privire la acordarea, utilizarea și controlul utilizării subvențiilor de la bugetul de stat, destinate acoperirii a 70% din dobânda aferentă creditelor bancare pe termen mediu acordate producătorilor agricoli în temeiul art. 7 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 83/1993.

Normele metodologice sunt prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.

Art. 6. – Hotărârile Guvernului nr. 267/1994, nr. 349/1994 și nr. 542/1994 rămân aplicabile, cu privire la acordarea, utilizarea și controlul utilizării subvențiilor aferente creditelor bancare acordate producătorilor agricoli în anul 1994, și în anul 1995 până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 7. – Prevederile prezentei hotărâri se aplică și în cazul producătorilor agricoli care angajează credite bancare în vederea achiziționării de autocamioane între 3-5 tone din producția internă, amenajate numai pentru transportul produselor agricole.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 26 mai 1995 | Nr. 352.

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și alimentației, Valeriu Tabără

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Ministrul industriilor, Dumitru Popescu

Norme metodologice cu privire la acordarea, utilizarea și controlul utilizării subvențiilor de la bugetul de stat, destinate acoperirii a 70%, din dobânda aferentă creditelor bancare pe termen mediu acordate producătorilor agricoli în temeiul art. 7 alin. (2) lit. b) din legea nr. 83/1993

1. Se subvenționează de la bugetul de stat 70% din dobânda anuală calculată de băncile comerciale la creditele pe termen mediu, contractate de producătorii agricoli pentru achiziționarea de tractoare, combine, autocamioane între 3-5 tone amenajate numai pentru transportul produselor agricole, mașini și utilaje agricole din producția internă. Prin mașini și utilaje agricole se înțelege: remorci, mașini și utilaje de prelucrat solul, de semănat și recoltat, pentru administrarea îngrășămintelor chimice și organice, pentru întreținerea culturilor și pentru tratamente fitosanitare.

2. Subvențiile se acordă beneficiarilor de credite, producători agricoli individuali și cu personalitate juridică - inclusiv arendașii -, stabiliți potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 83/1993.

3. Băncile comerciale pot acorda credite bancare în limita plafoanelor convenite cu Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Beneficiarii de credite prezintă băncilor comerciale documentația solicitată de acestea, cu precizarea ca cererea de credite să fie avizată de direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană, privind încadrarea în prevederile Legii nr. 83/1993 și ale prezentelor norme metodologice.

4. Creditele bancare se acordă de băncile comerciale la cererea producătorilor agricoli, cu respectarea normelor de creditare proprii ale băncilor comerciale.

5. Subvențiile aferente dobânzii calculate la creditele bancare nerambursate la scadență, în cursul anului, se vor acorda după achitarea ratelor restante la nivelul dobânzii stabilite pentru creditele curente.

Dobânda aferentă creditelor bancare scadente în cursul anului și nerambursate până la finele fiecărui an se suportă integral de către producătorii agricoli.

Același regim se aplică și dobânzii aferente creditelor bancare nerambursate în cadrul termenului prevăzut în contractul de credit și în prezenta hotărâre.

6. Producătorii agricoli au obligația să organizeze și să conducă o evidență separată a creditelor bancare cu dobândă subvenționată, acordate în condițiile prezentei hotărâri.

7. Lunar se va întocmi și se va depune la direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană decontul justificativ – model cuprins în anexa la prezentele norme metodologice -, avizat de banca comercială creditoare.

Pentru dobânzile aferente perioadei de grație de până la data de 1 ianuarie a anului următor, deconturile justificative se vor întocmi distinct, se vor prezenta și se vor deconta după data de 1 ianuarie a anului următor.

Producătorii agricoli și băncile comerciale creditoare răspund, potrivit legii, de realitatea și legalitatea datelor înscrise în deconturile justificative.

8. Direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană verifică realitatea și legalitatea subvențiilor solicitate prin deconturile justificative, efectuând controale la producătorii agricoli.

9. Direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene vor transmite lunar la Ministrul Agriculturii și Alimentației, în două exemplare, centralizatorul deconturilor justificative întocmite de beneficiarii creditelor, verificate și avizate.

10. Ministrul Agriculturii și Alimentației, în baza centralizatoarelor primite de la direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene, solicită Ministrului Finanțelor subvențiile rezultate prin deschiderea de credite bugetare prevăzute la cap. 76 "Agricultură, silvicultură, ape și mediu înconjurător". Cererea de credite bugetare va fi însoțită de un exemplar din centralizatorul deconturilor justificative.

11. Ministrul Agriculturii și Alimentației, prin organele de control proprii, va certifica permanent modul de stabilire și de acordare a subvențiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea a 70% din dobânda calculată la creditele bancare pe termen mediu , precum și modul de organizare și de ținere a evidențelor la direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene.

12. Sumele transmise de Ministrul Agriculturii și Alimentației în contul direcțiilor generale pentru agricultură și alimentație județene, cu titlul de subvenții de la bugetul de stat, vor fi virate de acestea direct beneficiarilor, pe baza decontului justificativ.

13. Direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene răspund, potrivit legii, de utilizarea, păstrarea și gestionarea sumelor primite de la bugetul de stat, precum și a documentațiilor care au stat la baza acordării subvențiilor de la bugetul de stat.

14. Achitarea subvențiilor de la bugetul de stat în mod necuvenit, prin înscrierea sau atestarea pe documentele de acordare de date sau situații nereale, atrage obligația beneficiarului de restituire a sumelor, precum și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege.

15. Persoanele cărora le revin obligații de serviciu în legătură cu acordarea subvențiilor răspund disciplinar, material, civil sau penal, după caz, potrivit legii.

16. Trimestrial, Ministrul Agriculturii și Alimentației va raporta Ministrului Finanțelor numărul de tractoare, combine și autocamioane achiziționate din credite bancare potrivit Hotărârii Guvernului nr. 267/1994 și prezentei hotărâri.

Anexă la normele metodologice

Producătorul agricol.........................

Banca comercială .........................

Nr. .......data...............

Direcția generală pentru agricultură și alimentație ................

Verificat și avizat pentru suma de……………………mii lei

Director,

(data și nr. de înregistrare)

Decont justificativ privind subvențiile de la bugetul de stat pentru acoperirea a 70%, din dobânda calculată la creditele contractate de producătorii agricoli pentru achiziționarea tractoarelor, combinelor, autocamioanelor între 3-5 tone amenajate numai pentru transportul produselor agricole, mașinilor și utilajelor agricole, conform Hotărârii Guvernului nr. 352/1995 pentru perioada..........

Specificația (denumirea utilajelor sau a mașinilor agricole)	Creditul acordat inițial	Soldul creditelor la finele perioadei	Rata anuală a dobânzii	Dobânda calculată pe perioada ..........	Dobânda subvenționată din dobânda calculată (70% din col. 4)
0	1	2	3	4	5
Total

Avizat,
Banca comercială
Director,

Producător agricol,