Monitorul Oficial 115/1993
Monitorul Oficial al României
Anul V, Nr. issue::0115 - Partea I - Marți, 1 iunie year::1993
Legi Şi Decrete
Parlamentul României
Camera Deputaților
Senatul
Lege privind stabilirea drepturilor aferente anului 1992, în favoarea unei categorii de persoane fizice ale căror terenuri agricole au trecut în proprietatea statului
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. - Persoanele fizice ale căror terenuri agricole au trecut în proprietatea statului, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, și se află în patrimoniul regiilor autonome cu activitate agricolă, al institutelor și stațiunilor de cercetare și producție agricolă, vor primi 10% din profitul obținut pe hectar din activitatea agricolă pe anul 1992, însă nu mai puțin decât contravaloarea a 300 kg grâu STAS pe hectar, calculată la prețul de achiziție al grâului de 1° ta efectuării plății.
În condițiile în care regiile autonome u at. ata agricolă, institutele și stațiunile de cercetare și producție agricolă au realizat un profit mai mare decât sumele care se cuvin potrivit alin. 1 sau nu au obținut profit, diferențele se includ în cheltuielile anului 1993.
Art. 2. - Regularizarea impozitului pe profit se va face de către direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București, pe seama impozitului datorat în anul 1993, în temeiul documentaților justificative prezentate de unitățile prevăzute la art. 1.
Art. 3. - Persoanele fizice care nu și-au primit drepturile pentru anul 1991 în temeiul art. 1 din Legea nr. 46/1992, precum și cele care beneficiază de prevederile prezentei legi sunt îndreptățite să le pretindă în termenul general de prescripție prevăzut de lege. Cererile sunt scutite de taxă de timbru.
Art. 4. - Sumele cuvenite persoanelor fizice, potrivit prevederilor prezentei legi, sunt neimpozabile.
Președintele României
Decret pentru promulgarea Legii privind stabilirea drepturilor aferente anului 1992, în favoarea unei categorii de persoane fizice ale căror terenuri agricole au trecut în proprietatea statului
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea privind stabilirea drepturilor aferente anului 1992, în favoarea unei categorii de persoane fizice ale căror terenuri agricole au trecut în proprietatea statului și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Parlamentul României
Camera Deputaților
Senatul
Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat îa București la 26 iulie 1991
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 26 iulie 1991.
Acord[1] între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor
Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru, denumite în cele ce urmează părți contractante,
în dorința de a dezvolta în continuare relațiile de cooperare economică existente între cele două state și de a crea condiții favorabile pentru investițiile investitorilor unei părți contractante pe teritoriul celelalte părți contractante,
conștiente de necesitatea creării și menținerii unui cadru stabil, de natură să stimuleze efectuarea de investiții și utilizarea maximă și efectivă a resurselor economice ale fiecărei țări,
recunoscând că încurajarea și protejarea reciprocă a investițiilor, conform prezentului acord, este de natură să stimuleze inițiativa în acest domeniu și să contribuie la creșterea prosperității ambelor state,
au convenit cele ce urmează:
Articolul 1
Definiții
În sensul acestui acord:
1. Termenul „investiție” va cuprinde orice fel de active legate de participarea la companii și societăți comerlciale mixte, în special, dar nu exclusiv:
a) proprietăți mobile și imobile, cât și orice alte drepturi reale referitoare la orice fel de active;
b) drepturi provenite din acțiuni, obligațiuni și alte categorii de interese în societăți;
c) drepturi de creanță, goodwill și alte active sau drepturi referitoare la prestări având o valoare economică sau financiară;
d) drepturi în domeniul proprietății intelectuale și industriale, procedee tehnice și know-how;
e) venituri reinvestite.
Aceste investiții vor fi efectuate în conformitate cu legile, reglementările și aprobările, în scris, care pot fi solicitate părții contractante pe teritoriul căreia se realizează investiția.
O eventuală schimbare a formei în care s-au efectuat investițiile nu afectează caracterul lor de investiții, cu condiția ca o astfel de schimbare să nu contravină legilor, reglementărilor și aprobărilor scrise ale părților contractante;
2. Termenul investitor desemnează:
a) cu privire la România: orice persoană fizică având cetățenia română în conformitate cu legile în vigoare, precum și orice persoană juridică constituită în conformitate cu legile române și având sediul social în România;
b) cu privire la Republica Cipru: orice persoană fizică având cetățenia Republicii Cipru în conformitate cu legislația acesteia, precum și orice persoană juridică constituită în conformitate cu legislația acesteia și avându-și sediul pe teritoriul Republicii Cipru și care este sub jurisdicția și controlul Guvernului Republicii Cipru.
3. Termenul venituri desemnează acele sume nete obținute din investiții pe o anumită perioadă de timp, cum ar fi părți din profituri, dividende, dobânzi, redevențe și alte plăți, sume provenite din lichidarea totală sau parțială a investițiilor, precum și orice alte sume provenind din astfel de investiții considerate ca venituri în baza legilor țării gazdă,
4. Termenul național desemnează:
a) cu privire la România: orice persoană fizică având cetățenie română în conformitate cu legile și reglementările române;
b) cu privire la Republica Cipru: orice persoană fizică care, în conformitate cu legile Republicii Cipru, este cetățean al Republica Cipru.
Articolul 2
Promovarea și protejarea investițiilor
1. Fiecare parte contractantă va încuraja și crea condiții favorabile pentru investițiile efectuate pe teritoriul său de către investitori ai celeilalte părți contractante.
2. Investițiile vor fi admise în conformitate cu prevederile legale și normele guvernamentale, precum și cu politica oficială a părții contractante pe teritoriul căreia se efectuează investiția și se vor bucura de protecția și garanțiile prevăzute în acest acord.
3. Fiecare parte contractantă se angajează să asigure pe teritoriul său un tratament just și echitabil pentru investițiile investitorilor celeilalte părți contractante. Nici una dintre părțile contractante nu va împiedica în nici un fel prin măsuri arbitrare, nerezonabile sau discriminatorii conducerea, întreținerea sau folosirea investițiilor, precum și dreptul de a dispune de acestea.
4. Investitorilor fiecărei părți contractante li se va permite să angajeze, la alegere, personal de conducere și tehnic superior, indiferent de naționalitate, în măsura permisă de legile, reglementările și politica oficială urmată de statul gazdă. Potrivit legilor, reglementărilor și politicii oficiale urmate, referitor la intrarea și șederea străinilor, naționalilor din oricare parte contractantă li se va permite să intre și să rămână pe teritoriul celeilalte părți contractante în scopul de a efectua și administra investiția.
5. Fiecare parte contractantă se angajează să asigure mijloace efective de susținere a pretențiilor și de aplicare a drepturilor în legătură cu acordurile privind realizarea de investiții, autorizațiile pentru investiții și proprietăți. Fiecare parte contractantă nu va împiedica dreptul investitorilor celeilalte părți contractante de a avea acces la curțile sale de justiție, tribunale administrative și agenții, precum și la orice alte organisme care exercită o autoritate de jurisdicție.
6. Fiecare parte contractantă va publica toate legile și reglementările care au legătură sau afectează investițiile de pe teritoriul său ale investitorilor celeilalte părți contractante.
Articolul 3
Tratamentul națiunii celei mai favorizate
1. Fiecare parte contractantă va acorda investițiilor efectuate pe teritoriul său de către investitori ai celeilalte părți contractante un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă în situații asemănătoare investițiilor investitorilor oricărui stat terț.
2. Fiecare parte contractantă va acorda investitorilor celeilalte părți contractante, în ceea ce privește conducerea, menținerea, utilizarea sau dispunerea de investițiile lor, un tratament nu mai puțin favorabil-decât cel pe care îl acordă investitorilor oricărui stat terț.
3. Prevederile acestui acord referitoare la acordarea tratamentului națiunii celei mai favorizate nu vor fi interpretate în sensul de a obliga o parte contractantă să extindă asupra investitorilor celeilalte părți contractante avantajul rezultând din:
a) orice uniune economică sau vamală, o zonă de liber schimb sau organizație economică regională, la care oricare dintre părțile contractante este sau ar putea să devină parte;
b) orice acord, internațional sau regional, sau alt aranjament referitor în totalitate sau în principal la impozitare sau din aplicarea propriei legislații interne referitoare, în totalitate sau în principal, la impozitare;
c) orice acord de investiții care asigură valabilitate retroactivă și care definește deținerea indirectă de acțiuni drept investiții.
4, Fiecare parte contractantă va respecta toate celelalte obligații asumate cu privire la investitorii celeilalte părți contractante, la investițiile și profiturile lor.
Articolul 4
Exproprierea și despăgubirea
1. Nici una dintre părțile contractante nu va lua măsuri care să-i priveze direct sau indirect pe investitorii celeilalte părți contractante, de investițiile lor, decât dacă au fost îndeplinite următoarele condiții:
a) măsurile sunt luate în interesul public și în baza unei proceduri legale corespunzătoare;
b) măsurile nu sunt discriminatorii;
c) măsurile sunt însoțite de prevederi pentru plata unei despăgubiri juste,
2. Despăgubirea va trebui să corespundă valorii investiției care a făcut obiectul uneia dintre măsurile menționate la paragraful 1 al acestui articol, să fie promptă, adecvată și efectivă,
3. Cuantumul despăgubirii va fi determinat în conformitate cu principiile recunoscute de evaluare, cum este valoarea liberă de piață a investiției la data când a fost luată măsura de expropriere.
În situația în care valoarea liberă de piață nu poate fi stabilită cu ușurință, despăgubirea va fi determinată pe baza unor principii echitabile, ținându-se seama, între altele, de capitalul investit, aprecierea sau deprecierea acestuia, veniturile curente, valoarea de înlocuire și alți factori relevanți.
4. La cererea investitorului afectat, cuantumul despăgubirii va putea fi reexaminat de către un tribunal sau alt organ competent, în cadrul jurisdicției părții contractante pe teritoriul căreia a fost efectuată investiția.
5. Suma despăgubirii stabilită definitiv va fi plătită imediat investitorului, care va avea dreptul să transfere această sumă fără întârziere, în valută liber convertibilă. În situația în care plata despăgubirii întârzie, investitorul va avea dreptul la o dobândă pentru orice perioadă de întârziere ne justificată în efectuare plății.
Articolul 5
Despăgubirea pentru pierderi
Investitorilor unei părți contractante, ale căror investiții efectuate pe teritoriul celeilalte părți contractante au suferit pierderi ca urmare a unui război sau a altui conflict armat, unei stări de necesitate națională, revoluției, revoltei, insurecției sau altor evenimente similare, inclusiv pierderi ocazionate de rechiziționare, li se va acorda de către această din urmă parte contractantă, în ceea ce privește măsurile pentru acoperirea pierderilor, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă investitorilor oricărui stat ta-ț. Sumele care ar putea rezulta din aplicarea prevederilor acestui articol vor fi liber transferabile.
Articolul 6
Transferurile valutare
Fiecare parte contractantă garantează investitorului celeilalte părți contractante, cu privire la investiția lui, în conformitate cu legile și reglementările sale, transferul:
a) venitului obținut din investiții, inclusiv profituri, dobânzi, dividende și redevențe;
b) sumelor necesare pentru rambursarea la termen a creditelor contractate;
c) sumelor din recuperarea creanțelor, din lichidarea totală sau parțială a investițiilor, inclusiv din sporurile de capital sau creșteri ale capitalului investit;
d) despăgubirii achitate conform art. 4 și 5;
e) redevențelor și altor plăți rezultând din drepturi de licență și din asistență comercială, administrativa sau tehnică;
f) unei părți din câștigurile care nu au fost cheltuite pe plan local de către naționalii oricărei părți contractante care au primit autorizația să lucreze pe teritoriul celeilalte părți contractante în legătură cu o investiție aprobată.
2. Fiecare parte contractantă va emite, după îndeplinirea obligațiilor care revin investitorilor, autorizațiile necesare în scopul de a asigura efectuarea fără întârziere a transferurilor.
3. Transferurile menționate mai sus vor fi efectuate în valuta convertibilă în care s-a realizat investiția sau în orice altă valută liber convertibilă, la cursul de schimb oficial, în vigoare la data transferului:
4. Fără întârziere, în sensul acestui articol, sunt considerate transferurile care se fac într-o perioadă în mod obișnuit necesară pregătirii formalităților de transfer. Timpul se consideră de la data când cererea împreună cu documentele necesare au fost supuse, în mod corespunzător, autorităților competente și nu trebuie să depășească, în nici un caz, o perioadă de 2 luni.
Articolul 7
Subrogarea
Dacă una dintre părțile contractante efectuează plăți propriilor săi investitori, în virtutea unei garanții pe care a acordat-o în legătură cu o investiție sau o parte a acesteia, efectuată pe teritoriul celeilalte părți contractante, ultima parte contractantă va recunoaște:
a) transferul, fie ca efect al legii sau ea urmare a unei tranzacții legale, al oricărui drept, pretenție sau obligație de la acest investitor la prima parte contractantă; și
b) că prima parte contractantă este îndreptățită, în virtutea subrogării, să exercite drepturile, să susțină pretențiile acelui investitor și să își asume obligațiile legate de investiție, inclusiv plata impozitelor și taxelor.
Prima parte contractantă este îndreptățită, în măsura în care dorește, să exercite orice astfel de drept sau pretenție în aceleași limite și supus acelorași restricții ca și predecesorul său în titlu.
Articolul 8
Reglementarea diferendelor relative la investiții
1. Orice diferend între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante privind o investiție a acestui investitor pe teritoriul: primei părți contractante va fi soluționat între părțile implicate.
2. În situația în care un astfel de diferend nu poate fi soluționat pe cale amiabilă în termen de 3 luni de la data cererii scrise,- investitorul în cauză poate supune diferendul pentru reglementare, la alegerea sa:
a) în toate cazurile, instanței părții contractante care are jurisdicție teritorială;
b) Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții, pentru aplicarea procedurilor de conciliere și arbitraj prevăzute de Convenția de la Washington din 18.03.1965 cu privire la reglementarea diferendelor relative la investiții între state și naționali ai altor state.
3. Partea contractantă care este parte la diferend nu va invoca, în apărarea sa, în nici un moment în timpul desfășurării procedurilor implicând un diferend privind investițiile, imunitatea sa, precum și faptul că investitorul a primit, în baza unui contract de asigurare, o despăgubire care acoperă în întregime sau parțial pagubele sau pierderile suferite.
Articolul 9
Reglementarea diferendelor dintre părțile contractante
1. Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea acordului vor fi soluționate, pe cât posibil, prin negocieri între cele două părți contractante. Dacă un astfel de diferend nu poate îi astfel reglementat într-un termen de 6 luni de la începerea negocierilor, atunci, la cererea oricăreia dintre părțile contractante, acesta va fi supus unui tribunal arbitrai, în conformitate cu prevederile acestui articol.
2. Tribunalul arbitrai va fi constituit, pentru fie care caz în parte, în modul următor: fiecare parte contractantă desemnează un arbitru; cei doi arbitri propun, de comun acord, celor două părți contractante un președinte care să fie cetățean al unui stat terț și care va fi numit de cele două părți contractante. Arbitrii vor fi numiți într-un termen de 3 luni, ia președintele, într-un termen de 5 luni de la primirea cererii de arbitraj.
3. Dacă în decursul oricăreia dintre perioadele menționate la paragraful 2 nu au fost efectuate numirile necesare, oricare parte contractantă poate să invite pe președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirile necesare. Dacă președintele este cetățean al uneia dintre părțile contractante sau este împiedicat să exercite funcția menționată, vicepreședintele Curții Internaționale de Justiție va fi invitat să facă numirile necesare. Dacă vicepreședintele este cetățean al uneia dintre părțile contractante sau dacă el este; de asemenea, împiedicat să exercite funcția menționată, membrul Curții Internaționale de Justiție care urmează imediat în grad și nu este național al uneia dintre părțile contractante va fi invitat să facă numirile necesare.
4. Tribunalul arbitrai va adopta hotărârea sa pe baza prevederilor prezentului acord, ale altor acorduri încheiate între părțile contractante, precum și a principiilor și normelor generale ale dreptului internațional. Hotărârea va fi adoptată priri majoritate de voturi. Aceste hotărâri vor fi definitive și obligatorii.
5. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile pentru arbitrul pe care 1-a desemnat, precum și cele privind reprezentarea sa in procedura arbitrală. Cheltuielile privind președintele și celelalte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de părțile contractante.
6. Tribunalul arbitrai își va stabili propria procedură.
Articolul 10
Aplicarea
Acest acord se va aplica tuturor investițiilor realizate de investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, după intrarea acestuia în vigoare.
Articolul 11
Intrarea în vigoare, valabilitatea și expirarea
1. Acest acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data când părțile contractante și-au notificat una alteia că cerințele legale sau constituționale, după caz, pentru intrarea în vigoare a acestui acord au fost îndeplinite.
2. Acordul va rămâne în vigoare pe o perioadă de 10 ani și se va reînnoi prin tacită reconducțiune pe noi perioade de 10 ani, cu excepția cazului denunțării în scris de către una dintre părțile contractante, cu 6 luni înainte de data expirării. După expirarea perioadei inițiale de valabilitate, acordul poate fi denunțat în orice moment, cu un preaviz de cel puțin 6 luni.
3. Pentru investițiile efectuate, în cursul perioadei de valabilitate a acordului, prevederile acestuia vor continua să se aplice în caz de încetare a valabilității, Dpntni o perioadă de 10 ani de la data expirării sale.
Încheiat și semnat la București la 26 iulie 1991, în două exemplare originale, în limba englexă, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru Guvernul României, Dumitru Dan Popescu
Pentru Guvernul Republicii Cipru, George Hadji Anastasiou
Anexă
Acord în forma unui schimb de scrisori, referitor la articolul 6 al Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor
Referitor la prevederile art. 6 al Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, reprezentanții autorizați ai ambelor părți contractante au convenit asupra următoarelor prevederi, care constituie parte integrantă a acestui acord:
„Toți viitorii investitori ai unui stat contractant se vor adresa autorităților competente ale celuilalt stat contractant, în scopul de a obține un permis special în conformitate cu legile și reglementările în vigoare în țara în care urmează să se facă investiția, înainte de a se efectua investiția.
Permisul, dacă este acordat, va specifica, între altele; prevederile legale și reglementările în vigoare, referitoare la condițiile de transfer, în valută străină, al oricărui fel de venituri din investiții, inclusiv profituri dobânzi, venituri din capital, dividende și redevențe. În mod special, permisul va preciza că în ceea ce privește profiturile anuale obținute în moneda' locală, investitorii fiecăreia dintre cele două țări vor fi îndreptățiți să repatrieze, în valută liber convertibilă, procentul maxim permis acordat de guvernul gazdă unui alt investitor în orice domeniu de activitate economică.”
Pentru Guvernul României, Dumitru Dan Popescu
Pentru Guvernul Republicii Cipru, George Hadji Anastasiou
Președintele României
Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernai Republicii Cipru privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 26 iulie 1991
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 26 iulie 1991, și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Hotărâri ale Guvernului României
Guvernul României
Hotărâre privind completarea și modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 66/1991 privind componența și Regulament uâ-cadru de funcționare ale Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare
Guvernul României hotărăște:
Articol unic. - Anexa nr. 1 - componența Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare - la Hotărârea Guvernului nr. 66/1991, care se completează și se modifică, se înlocuiește cu anexa la prezenta hotărâre.
Contrasemnează:
Ministrul cercetării și tehnologiei, Doru Dumitru Palade
Anexa nr. 1
Componența Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare
1. Președinte - Acad. Nicolae Cajal, vicepreședinte al Academiei Române, directorul Institutului de Virusologie „Ştefan S. Nicolau”
2. Vice-președinte - Prof. univ. dr. ing. Virgil Constantinescu, membru al Academiei Române, profesor la Universitatea „Politehnica” București
3. Secretar - Dr. ing. Doru Dumitru Palade, cercetător științific principal gradul I, ministrul cercetării și tehnologiei
4. Dr. ing. Atanasiu Dan, inginer proiectant principal gradul I, inginer șef la „Urbanproiect” București
5. Prof. univ. Bodea Cornelia, membru corespondent al Academiei Române, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” București
6. Acad. Balaban Alexandru, profesor la Universitatea „Politehnica” București
7. Dr. ing. Carpen Traian, directorul Direcției acțiuni tehnice din Comisia Națională pentru Reciclarea Materialelor
8. Dr. ing. Chiran Paul, cercetător științific principal gradul I la Institutul de Cercetări și Proiectări pentru Petrol și Gaze Câmpina
9. Dr. ing. Chiricuță Ion, cercetător științific principal gradul I la Institutul de Cercetare și Inginerie Tehnologică pentru Sectoare Calde București
10. Acad. Constantinescu Liviu, profesor la Universitatea București
11. Dr. ing. Cuncev Ion, inginer tehnolog principal gradul I, directorul Institutului de Cercetări și Proiectări Tehnologice în Transporturi - INCERTRANS București
12. Prof. univ. Dascălu Dan, membru al Academiei Române, Universitatea „Politehnica” București
13. Dr. ing. Dobrinoiu Gheorghe, cercetător științific principal gradul II la Institutul de Cercetări, Inginerie Tehnologică și Proiectări Miniere pentru Lignit Craiova
14. Prof. dr. docent Dordea Toma, Universitatea Tehnică Tfmișoara
15. Ing. Ene Ion, Regia Autonomă de Electricitate „Renel”
16. Dr. ing. Enescu Radu, cercetător științific principal gradul I, directorul Institutului de Cercetări Electronice București
17. Dr. mat. Filip Florin, cercetător științific principal, directorul Institutului de Cercetare în Informatică București
18. Prof. dr. ing. Fodor Dumitru, Universitatea Tehnică Petroșani
19. Prof. univ. Haiduc Ionel, membru corespondent al Academiei Române, rectorul Uverității Cluj-Napoca
20. Dr. ing. Ion Dumitru, ingier topolog principal gradul I, directorul Direcției generale programe guvernamentale din Ministerul Cercetării și tehnologiei
21. Dr. Iosifescu Marius, directorul Centrului de Statistică București
22. Dr. ing. Ispas Traian, cercetător științific principal gradul I, directorul Institutului de Cercetare și Proiectare pentru Materiale de Construcții - PROCEMA București
23. Dr. ing. Istrătescu Constanța, cercetător științific principal gradul I la Institutul Național al Lemnului București
24. Dr. ing. Jelev Ion, cercetător științific principal gradul I, secretar de stat în Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului
25. Acad. Moțoc Mircea, prof. dr. ing., membru în prezidiul Academiei de Ştiințe Agricole și Silvice
26. Dr. fiz. Musa Geavid, cercetător științific principal gradul I la Institutul de Fizică Atomică București
27. Dr. ing. Musca Gavrii, cercetător științific principal gradul I, directorul Institutului de Cercetări Zeoliți, Cataliză și Sinteză - ZECASIN București
28. Prof. dr. ing. Negruțiu Aurel, Universitatea Brașov
29. Dr. ing. Pascovici Gheorghe, cercetător științific principal gradul I, directorul general al Institutului de Fizică Atomică București
30. Dr. ing. Peculea Marius, cercetător științific principal gradul I, directorul Institutului de Criogenie și Separări Izotopice Râmnicu Vâlcea
31. Contraamiral dr. ing. Plăviciosu Ion Alexandru, directorul Institutului pentru Tehnică Militară
32. Dr. ing. Pomârleanu Jan, cercetător științific principal gradul I, secretar științific la Institutul de Cercetări și Modernizări Energetice - ICEMENERG București.
33. Dr. ing. Popescu Ovidiu, cercetător științific principal gradul I, directorul Institutului de Chimie Alimentară București
34. Dr. ing. Popescu Dan, cercetător științific principal gradul I, directorul Institutului de Cercetări Textile - CERTEX București
35. Ing. Popescu Paul, cercetător științific principal gradul II, directorul Direcției coordonarea cercetării științifice și reglementării tehnice pentru construcții din Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului
36. Prof. dr. Popovici Valentin, Universitatea de Ştiințe Agricole, vicepreședinte al Academiei de Ştiințe Agricole și Silvice
37. Dr. ing. Prodan Gheorghe, cercetător științific principal gradul I, directorul Institutului de Cercetări și inginerie Tehnologică pentru Construcții de Mașini București
33. Prof. dr. ing. Radu Adrian, Institutul Politehnic Iași
39. Dr. ing. Radu Gelu, cercetător științific gradul I, șeful Departamentului industriei metalurgice din Ministerul Industriilor.
40. Dr. ing. Rauță Cornel, cercetător științific principal gradul I, directorul Institutului de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București
41. Dr. ing. Rojanschi Vladimir, cercetător științific principal gradul I, directorul Institutului de Cercetări pentru Ingineria Mediului București
42. Ing. Sandu Aurel, directorul Direcției generale resurse din Ministerul Cercetării și Tehnologiei
43. Dr. Simionescu Nicolae, membru al Academiei Române, directorul Institutului de Biologie și Patologie Celulară București
44. Dr. ing. Sin Gheorghe, cercetător științific principal gradul I, directorul Direcției cercetare din Ministerul Agriculturii și Alimentației
45. Prof. univ. dr. docent ing. Soare Mircea. rectorul Institutului de Construcții București
46. Dr. ing. Stănciulescu Ion, cercetător științific principal gradul I, directorul Centrului Național de Studii și Cercetări pentru Comunicații București
47. Dr. Ştefan Mihai, director general adjunct al Institutului Național de Cercetări Economice
48. Dr. ing. Tănăsescu Florin, cercetător științific principal gradul I, secretar de stat în Ministerul Cercetării și Tehnologiei
49. Prof. dr. ing. Timotin Alexandru, Universitatea „Politehnica” București
50. Dr. ing. Vlad Valentin, membru corespondent al Academiei Române, cercetător științific principal gradul I la Institutul de Fizică Atomică București
51. Acad. Voiculescu Vlad, prof. dr., directorul Institutului de Neurologie și Psihiatrie București
52. Dr. doc. ing. Vrânceanu Viorel, cercetător științific principal gradul I, directorul Institutului de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea
53. Prof. dr. Zamfirescu Mihai, secretarul general al Academiei de Științe Medicale.
Referințe
- ↑ Traducere.