Monitorul Oficial 115/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0115 - Partea I - Vineri, 6 mai year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Guvernul României

Hotărâre privind modificarea hotărârilor Guvernului nr. 1333/1900, nr. 1339/1990 și nr. 162/1991 rezultată din partajarea unor imobile

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se modifică anexa nr. 1 (nr. crt. 1) la Hotărârea Guvernului nr. 1333/1990 prin diminuarea capitalului social al Societății Comerciale I.P.C.T. - S.A., rezultat din partajarea imobilelor din București, str. Tudor Arghezi nr. 21, sectorul 2, și str. Oițelor nr. 7, sectorul 4.

Art. 2. - Se modifică anexa nr. 1 (nr. crt. la Hotărârea Guvernului nr. 182/1990 prin majorarea capitalului social al Societății Comerciale Proed - S.A., rezultat din partajarea imobilului din str. Tudor Arghezi nr. 21, sectorul 2, București.

Art. 3. - Se modifică anexa nr. 1 (nr. crt. 4) la Hotărârea Guvernului nr. 1339/1990 prin majorarea capitalului social al Societății Comerciale I.P.G. - S.A., rezultat din partajarea imobilului din str. Oițelor nr. 7, sectorul 4, București.

Art. 4. - Suprafețele imobilelor și terenului aferent revin fiecărei societăți comerciale, precum și valoarea inițială și reevaluată a fondurilor fixe care se partajează, respectiv sumele cu care se majorează sau se diminuează capitalul social al societăților comerciale menționate la art. 1, 2 și 3 sunt cuprinse în tabelul din anexă.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 19 aprilie 1994 | Nr. 170.

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publica și amenajării teritoriului, Marin Cristea

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Anexă

Tabel privind modificarea anexelor nr. 1 din hotărârile Guvernului nr. 1333/1990, 1339/1990 și 162/1991, rezultate din partajarea unor imobile

Nr. crt.	Imobilul care se partajează	Suprafața utilă (m2)	Valoarea fondului fix inclus în capitalul social inițial —————— reevaluat (mii lei)	Cota-parte din suprafața utilă a imobilului care se partajează			Se modifică capitalul social inițial —————— reevaluat (mii lei)
				I.P.C.T. - S.A.	Proed - S.A.	I.P.C. - S.A.	Se diminuează la I.P.C.T.- S.A.	Se majorează la Proed- S.A.	Se majorează I.P.C.- S.A.
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9
1.	Clădire (S + P + 6E) din str. Tudor Arghezi nr, 21, sectorul 2, București	4004,02	15.414 —————— 110.688	2.356,69	1.647,33	-	6.341 —————— 45.539	6.341 —————— 45.539	-
2.	Clădire parter din str. Oițelor nr. 7, sectorul 4, București	346,13	999,25 —————— 5.562	175,79	-	170,34	492 —————— 2.739	-	492 —————— 2.739

Guvernul României

Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Uzbekistan cu privire la colaborarea comercial-economică

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Uzbekistan cu privire la colaborarea comercial-economică, semnat la Tașkent la 11 februarie 1994.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 22 aprilie 1994 | Nr. 180.

Contrasemnează:

Ministrul comerțului, Cristian Ionescu

Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu

Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Uzbekistan cu privire la colaborarea comercial-economică

Guvernul României și Guvernul Republicii Uzbekistan, denumite în continuare părți contractante,

călăuzite de dorința de a dezvolta și consolida colaborarea comercial-economică, intenționând să lărgească relațiile comerciale dintre cele două țări pe principiile egalității în drepturi și avantajului reciproc,

luând în considerare schimbările profunde care au loc în sistemele politice și economice ale României și Republicii Uzbekistan,

ținzând să integreze consecvent economiile celor două țări în economia mondială,

în conformitate cu dreptul internațional și în cadrul legislației în vigoare în ambele țări,

au convenit asupra următoarelor:

Articolul 1

Părțile contractante, în conformitate cu legislația în vigoare în țările lor, vor sprijini comerțul și colaborarea economică, pe bază stabilă și de lungă durată, dezvoltarea relațiilor economice externe bilaterale între întreprinderi, organizații, instituții, firme și societăți din cele două țări, numite în continuare agenți economici.

Articolul 2

În scopul asigurării condițiilor reciproc avantajoase pentru dezvoltarea colaborării comercial-economice, părțile contractante își acordă una celeilalte regimul națiunii celei mai favorizate.

Articolul 3

Prevederile art. 2 din prezentul acord nu se extind asupra avantajelor:

a) acordate sau care pot fi acordate în viitor de către una dintre părțile contractante altor țări, în scopul facilitării comerțului de graniță sau riveran;

b) decurgând din participarea uneia dintre părțile contractante, în prezent sau în viitor, la uniuni vamale, zone de comerț liber, organizații economice regionale, și la alte acorduri regionale.

Articolul 4

Părțile contractante vor încuraja și susține contactele directe dintre agenții economici, cum ar fi: schimbul de vizite dintre delegați și oamenii de afaceri, participarea la târguri și expoziții, schimb de informații.

Părțile contractante vor acorda sprijin constituirii de filiale ale agenților economici, împuterniciți să desfășoare operațiuni de comerț exterior, băncilor și altor organizații pe teritoriul fiecăreia, în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 5

Părțile contractante, în conformitate cu legislația în vigoare din fiecare țară, vor sprijini colaborarea economică, industrială și tehnică dintre agenții economici.

Părțile contractante au fost de acord că există în perspectivă posibilități de colaborare, în special în următoarele domenii:

• constituirea de societăți cu capital mixt și filiale ale acestora;
• investiții directe m toate domeniile economiei;
• sprijin în transmiterea de tehnologii know-how, precum și în ceea ce privește schimbul de licențe și brevete;
• agricultură, prelucrarea, păstrarea și transportul de produse agricole;
• construcții de mașini;
• industria textilă;
• industria ușoară, inclusiv producția de produse finite de calitate superioară, competitive;
• producția de mobilă;
• ocrotirea sănătății, industria farmaceutică și de articole medicale;
• industria de construcții, inclusiv producția de materiale de construcții și utilaje;
• dezvoltarea mijloacelor de comunicații;
• protecția mediului înconjurător;
• acordarea de servicii industriale, bancare, financiare și de marketing;
• dezvoltarea turismului;
• schimb de informații, documentații și publicații cu caracter industrial, statistic, juridic și economic.

Părțile contractante au căzut de acord, totodată, că, în toate domeniile de colaborare, proiectele trebuie să se realizeze în conformitate cu tehnologiile cele mai avansate de care dispun și care să corespundă standardelor ecologice mondiala

Pornind de la necesitatea creării de sisteme rentabile din punct de vedere economic și nedăunătoare ecologic, părțile contractante au convenit să acorde o atenție deosebită colaborării în domeniul energeticii, construcțiilor rutiere, sistemelor de transport și telecomunicații și economiei apelor.

Articolul 6

Părțile contractante, ținând cont de utilitatea și necesitatea unei participări mai active a întreprinderilor mici și mijlocii la relațiile economice externe bilaterale vor sprijini, în cadrul legislației în vigoare în ambele țări, crearea de condiții juridice, organizatorice favorabile și de alte condiții, pentru lărgirea colaborării dintre ele.

Articolul 7

Părțile contractante, în limitele posibilităților lor, vor sprijini pregătirea de specialiști și manageri, în primul rând în domeniul comerțului exterior, al conducerii economiei, în domeniul bancar, al operațiunilor de asigurare și financiare, management și know-how.

Articolul 8

Exportul și importul de mărfuri și acordarea de servicii se realizează pe baza contractelor încheiate între agenții economici din cele două țări, la prețuri mondiale, în conformitate cu legislația în vigoare și practica comercială internațională, context în care părțile contractante vor ținti spre un schimb de mărfuri echilibrat.

Toate decontările cu caracter comercial și necomercial dintre România și Republica Uzbekistan se realizează în valută liber convertibilă dacă părțile contractante nu se înțeleg altfel, în orice formă prevăzută în practica bancară internațională.

Băncile din ambele țări pot încheia un acord corespunzător privind modul de decontări reciproce.

Articolul 9

Agenții economici din cele două țări pot să exporte și să importe mărfuri și să acorde servicii dintr-o țară în alta, pe bază de compensație sau orice alte forme de colaborare comercială (leasing, cumpărări prin licitații etc.), în conformitate cu legislația în vigoare în cele două țări.

Articolul 10

Prin prezentul acord se creează Consiliul Economie Mixt care se va întruni la propunerea uneia dintre părțile contractante, alternativ, în România și Republica Uzbekistan, fiind prezidat de partea contractantă care organizează întâlnirea.

În sarcina Consiliului Economic Mixt va intra analiza situației relațiilor economice externe bilaterale, elaborarea de propuneri pentru perfecționarea și dezvoltarea acestora, precum și prezentarea de recomandări, privind aplicarea prezentului acord.

Articolul 11

Părțile contractante, la cererea uneia dintre ele, vor efectua consultări, în cadrul Consiliului Economic Mixt, în scopul soluționării litigiilor care pot apărea în cazul interpretării și aplicării prezentului acord.

Eventualele diferende dintre agenții economici se vor soluționa potrivit prevederilor contractelor comerciale încheiate între aceștia.

Articolul 12

Prezentul acord se încheie pe o perioadă de 5 ani și intră în vigoare în conformitate cu legislația națională a fiecăreia dintre părțile contractante, fapt ce va fi confirmat prin schimb de note.

Ca dată de intrare în vigoare a acordului, se consideră data ultimei notificări de confirmate.

Termenul de valabilitate a acestui acord se prelungește automat pe perioade de câte 5 ani, dacă nici una dintre părțile contractante nu va încunoștința în scris cealaltă parte asupra intenției sale de a înceta valabilitatea acordului, cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a acordului.

Condițiile și termenele acestui acord se aplică tuturor contractelor încheiate în perioada de valabilitate a acordului, inclusiv celor care nu au fost îndeplinite până la expirarea termenului de valabilitate a acordului.

Modificările și completările la prezentul acord se fac pe baza înțelegerii reciproce a părților contractante și intră în vigoare conform procedurii prevăzute pentru acordul propriu-zis.

Încheiat la 11 februarie 1994 la Tașkent, în trei exemplare originale, fiecare în limbile română, uzbecă și rusă, toate textele având aceeași valabilitate.

În cazul apariției unor divergențe în interpretarea textului acordului, textul în limba rusă se va lua ca bază de referință.

Pentru Guvernul României, Mihai Berinde

Pentru Guvernul Republicii Uzbekistan, Muratbek Rustambekov

Guvernul României

Hotărâre privind aprobarea stadiului de fezabilitate a obiectivului de investiții Reducerea poluării la Societatea Comercială „Ampellum” - S.A. Zlatna din orașul Zlatna, Județul Alba

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Se aprobă studiul de fezabilitate a obiectivului de investiții - «Reducerea poluării la Societatea Comercială „Ampellum” - S.A. Zlatna din orașul Zlatna, județul Alba», cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici prevăzuți în anexala prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanțarea obiectivului prevăzut la art. 1 se face din surse proprii, din credite bancare, din alte fonduri legal constituite cu această destinație și, în completare, de la bugetul de stat, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 22 aprilie 1994 | Nr. 183.

Contrasemnează:

Ministrul industriilor, Dumitru Popescu

p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogoș, secretar de stat

Guvernul României

Hotărâre privind eliberarea din funcție a subprefectului județului Timiș

În temeiul dispozițiilor art. 96 alin. 3 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991,

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Domnul Gudiu Nicolae Ionel se eliberează, la cererea sa, din funcția de subprefect al județului Timiș, începând cu data de 4 aprilie 1994.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 22 aprilie 1994 | Nr. 184.

Contrasemnează:

Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă

Republicări

Norme pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobată prin Legea nr. 130/1992

Capitolul I

Operațiuni impozabile

Potrivit art. 2 din ordonanță, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operațiunile privind:

1. Livrările de bunuri mobile

1.1. Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deținute de proprietar către beneficiar, direct sau prin cei care acționează în numele acestora.

1.2. Livrarea cuprinde toate operațiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridică prin care se realizează: vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societății comerciale, închirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza transferării proprietății asupra bunurilor respective la o anumită dată, predarea de către agenții economici a unor bunuri, cu titlu gratuit

1.3. Gazul, energia electrică și termică și altele similare sunt considerate ca bunuri mobile comerciale.

2. Transferul proprietății bunurilor imobiliare între agenții economici, precum și între aceștia și instituții publice sau persoane fizice.

1.4. Intră în sfera taxei pe valoarea adăugată operațiunile privind transferul proprietății bunurilor imobiliare, indiferent de forma juridică prin care se realizează, potrivit precizărilor de la pct. 1.2. de mai sus.

1.5. În categoria bunurilor imobiliare, în sensul ordonanței, se cuprind:

a) toate construcțiile imobiliare prin natura lor, cum sunt: locuințele, vilele, construcțiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitării altor activități;

b) terenurile pentru construcții și cele situate în intravilan, inclusiv cele aferente localităților urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcțiile sau alte amenajări;

c) bunurile de natură mobiliară care nu pot fi detașate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor înseși.

3. Prestările de servicii

1.6. Prin prestare de servicii, în sensul laxei pe valoarea adăugată, se înțelege orice activitate rezultată dintr-un contract prin care o persoană se obligă să execute o muncă manuală sau intelectuală în scopul obținerii unui profit și care nu reprezintă livrări de bunuri.

1.7. Astfel de activități pot avea ca obiect:

a) lucrări de construcții-montaj;

b) transport de persoane și mărfuri;

c) servicii de poștă și telecomunicații;

d) închiriere de bunuri mobile sau imobile;

e) operațiuni de intermediere sau de comision;

f) reparații de orice natură;

g) cesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor, de brevete, de licențe, de mărci de fabrică și de comerț; de titluri de participare;

h) operațiuni de publicitate, consulting, studii, cercetări și expertize;

i) operațiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare;

j) vânzări pentru consumul pe loc de produse alimentare și băuturi.

4. Operațiuni asimilate cu livrări de bunuri și prestări de servicii

1.8. Prevederile art. 2.4 din ordonanță se aplică de către agenții economici care utilizează pentru activitatea proprie bunuri sau servicii destinate în mod curent vânzării, dacă agenții economici respectivi:

a) realizează, exclusiv sau parțial, operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată;

b) realizează bunuri de natura mijloacelor fixe.

1.9. Același regim se aplică și agenților economici din rețeaua comercială pentru bunurile preluate din depozitele proprii.

5. Importul de bunuri și servicii

1.10. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intră importurile de bunuri și servicii realizate, direct sau prin intermediari autorizați, de orice persoană fizică sau juridică, în condițiile prevăzute de Regulamentul vamal al României.

Capitolul II

Persoane fizice sau juridice care exercită activități supuse taxei pe valoarea adăugată

2.1. Potrivit art. 2 din ordonanță, pentru ca operațiunile privind transferul proprietății bunurilor sau prestările de servicii efectuate cu plată, precum și cele asimilate acestora să intre în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, trebuie ca acestea să rezulte dintr-o activitate desfășurată într-o manieră independentă de către persoanele fizice sau juridice.

2.2. Acționează de o manieră independentă persoanele care exercită o activitate pe propria lor răspundere și au libertate totală în organizarea și execuția lucrărilor pe care le comportă operațiunile în cauză, cum sunt:

a) regiile autonome;

b) societățile comerciale;

c) unitățile teritoriale din subordinea Administrației Naționale a Rezervelor Materiale;

d) societățile agricole;

e) unitățile cooperatiste;

f) asociațiile și organizațiile cu scop lucrativ;

g) persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate să desfășoare activități economice pe baza liberei inițiative;

h) persoanele juridice, precum și persoanele fizice, indiferent dacă au fost înregistrate sau nu ca agenți economici, pentru importurile de bunuri și servicii supuse taxei vamale potrivit Regulamentului vamal al României.

2.3. Nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile realizate de persoanele care nu acționează de o manieră independentă, cum este cazul salariaților și altor persoane angajate printr-un contract de muncă sau orice alt raport juridic de subordonare prin care se stabilesc condițiile de muncă, modalitatea de salarizare sau responsabilitatea celui care angajează, cum sunt:

a) persoane fizice care prestează munci salarizate sau remunerate de asociațiile de locatari;

b) voiajorii, reprezentanții agenților economici sau comis-voiajorii;

c) artiștii de spectacole;

d) manechinii;

e) jurnaliștii, corespondenții locali de presă.

2.4. De asemenea, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată indemnizațiile primite de persoanele care desfășoară activități în cadrul societăților comerciale și regiilor autonome, ca împuterniciți mandatați să reprezinte interesele capitalului de stat, ca membri în consiliile de administrație sau în comisiile de cenzori.

Capitolul III

Operațiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

3.1. Potrivit art. 3 din ordonanță, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile privind livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuate de:

a) asociațiile fără scop lucrativ, pentru activitățile având caracter social-filantropic;

b) organizațiile care desfășoară activități de natură religioasă, politică sau civică;

c) organizațiile sindicale, pentru activitățile legate direct de apărarea colectivă a intereselor materiale și morale ale membrilor lor;

d) instituțiile publice, pentru activitățile lor administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranța statului, culturale și sportive.

3.2. Același regim se aplică și vânzării către populație a imobilelor sau părților de imobile construite și date în folosință înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată, precum și închirierii de imobile sau părți ale acestora în scop de locuință.

3.3. Nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile care nu rezultă dintr-o activitate economică având drept scop obținerea de profit sau care nu sunt executate cu plată sau asimilate plății.

3.4. În situațiile în care din operațiunile de mai sus rezultă profit unitățile respective sunt obligate să-l utilizeze pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea serviciilor prestate.

3.5. Asociațiile, organizațiile și instituțiile publice de mai sus intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată pentru alte operațiuni privind livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în mod sistematic, direct sau prin unități subordonate, pentru obținerea de profit.

3.6. De asemenea, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată unitățile teritoriale din subordinea Administrației Naționale a Rezervelor Materiale autorizate să desfășoare activități cu caracter comercial.

Capitolul IV

Teritorialitatea

4.1. Conform art. 4 alineatul ultim din ordonanță, prestările de servicii surit impozabile atunci când sunt utilizate în România, independent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.

4.2. În baza prevederilor de mai sus se stabilesc criteriile în funcție de care se determină locul de impozitare pentru serviciile executate sau utilizate în România:

1. Locul unde sunt situate bunurile de natură imobiliară

4.3. Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată lucrările de construcții-montaj executate pentru realizarea, repararea și întreținerea bunurilor imobiliare existente în România, independent de locul unde este situat sediul prestatorului - în țară sau în străinătate.

4.4. Același regim se aplică și serviciilor de arhitectură, proiectare, de coordonare a lucrărilor de construcții, precum și serviciilor prestate de alți agenți economici cu activitate în domeniul bunurilor imobiliare (studii, expertize, reparații și alte prestări ale agenților imobiliari).

2. Locul unde se prestează transportul de persoane și de mărfuri

4.5. Operațiunile rezultate din activitatea de transport de persoane și de mărfuri sunt supuse taxei pe valoarea adăugată corespunzător distanțelor parcurse în România.

3. Locul unde sunt utilizate serviciile

4.6. Taxa pe valoarea adăugată se plătește de beneficiari pentru următoarele servicii:

a) închirierea de bunuri mobile corporale;

b) cesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licențe, de mărci de fabrică și de comerț și alte drepturi similare;

c) serviciile de publicitate; consulting, studii, cercetări și expertize, ca și furnizarea de informații în domeniul prelucrării automate a datelor.

4. Locul unde serviciile sunt prestate efectiv

4.7.1 În această categorie se cuprind următoarele activități:

a) culturale, artistice, sportive, științifice, educative, recreative, târguri și expoziții, inclusiv organizarea și serviciile accesorii acestor activități;

b) prestările accesorii transportului, cum sunt: încărcarea-descărcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza și depozitarea mărfurilor etc.;

c) activitatea hotelieră, inclusiv în moteluri, vile, cabane, campinguri etc.;

d) vânzările pentru consumul pe loc de produse alimentare și băuturi.

5. Locul unde este situat sediul prestatorului

4.8. Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, la locul unde este situat sediul prestatorului, serviciile necuprinse la pct. 1-4 de mai sus.

Capitolul V

Operațiuni scutite

5.1. Operațiunile scutite sunt reglementate prin art. 5 lit. c) și art. 6 din ordonanță și nu se admite extinderea lor prin analogie.

5.2. în aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanță, se precizează:

1. Cu privire la livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuate în țară de:

A. Unitățile sanitare și de asistență socială

5.3. Se încadrează în scutirea prevăzută la art. 6 lit. A.a) operațiunile efectuate de unitățile autorizate să desfășoare activități sanitare, inclusiv veterinare, și de asistență socială, indiferent de forma lor de organizare: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete medicale, aziluri, case de copii, salvări și altele autorizate să desfășoare activități sanitare și de asistență socială.

5.4. Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unitățile sanitare sau de alte unități special autorizate în acest sens.

5.5. În cazul când unitățile de mai sus desfășoară și alte activități decât cele sanitare și de asistență socială, încadrarea acestora în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se efectuează în mod distinct, ținând seama de prevederile normelor legale.

5.6. Astfel, operațiunile economice efectuate în mod sistematic în vederea obținerii de profit, cum ar fi livrările de bunuri din gospodăriile anexe, prestările hoteliere, inclusiv pensiunile, activitățile de comerț se supun taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauză realizează din aceste activități un venit total de peste 10 milioane lei anual;

B. Unitățile de știință și învățământ, de cultură și sport

5.7. Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. A.b), operațiunile efectuate de unitățile de învățământ primar, gimnazial, liceal, superior, postuniversitar; școlile profesionale, complementare, de meserii sau postliceale, școlile de maiștri; centrele de perfecționare a pregătirii profesionale, de reorientare și recalificare profesională; grădinițele, taberele de copii și de tineret; unitățile de ocrotire și învățământ special. Se supun acestor prevederi unitățile de cercetare pentru cercetările științifice fundamentale, pentru programele naționale de cercetare-dezvoltare finanțate din bugetul de stat, precum și din Fondul special pentru cercetare-dezvoltare.

5.8. Activitățile de mai sus sunt scutite, indiferent de forma juridică și de proprietate a unităților care le efectuează.

5.9. Nu se încadrează în prevederile de mai sus activitățile desfășurate în domenii cum ar fi:

a) conducerea auto sau pilotarea navelor și aeronavelor;

b) pregătirea în diverse discipline: sportive, artistice, de agrement etc.

5.10. Aceste activități, precum și altele desfășurate în mod sistematic, în scopul obținerii de profit, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauză realizează din aceste activități un venit total de peste 10 milioane lei anual;

C. Liber-profesioniștii autorizați care își desfășoară activitatea individual

5.11. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.d), operațiunile realizate de persoanele fizice autorizate în mod individual în baza Decretului nr. 153/1954 și Decretului-lege nr. 54/1990, cum sunt:

a) inginerii, informaticienii, arhitecții, tehnicienii și desenatorii tehnici și de modele;

b) profesorii de orice specialitate, inclusiv cei de muzică și dans;

c) contabilii, avocații și notarii;

d) experții de orice fel;

e) dactilografele și stenografele;

f) traducătorii și interpreții;

g) medicii, inclusiv stomatologi și veterinari;

h) dentiștii și tehnicienii dentari;

i) asistenții medicali, surorile de caritate, moașele și infirmierii;

j) fotografii;

k) artiștii plastici;

l) scriitorii;

m) compozitorii;

D. Organizațiile de nevăzători și de invalizi, asociațiile persoanelor handicapate și unitățile economice la care aceștia își desfășoară activitatea, potrivit legii

5.12. Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. A.f), organizațiile de nevăzători și asociațiile persoanelor handicapate care desfășoară activități în scop social, precum și unitățile protejate, special organizate în baza Legii nr. 57/1992 privind încadrarea în muncă a persoanelor handicapate.

5.13. Unitățile economice aparținând organizațiilor de mai sus, care nu se încadrează în reglementările prevăzute la pct. 5.12, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă realizează un venit total de peste 10 milioane lei anual;

E. Cantinele organizate pe lângă, unitățile de învățământ, agenții economici și sociali, instituțiile publice (cu excepția celor care funcționează cu regim de alimentație publică)

5.14. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.g), vânzările de preparate culinare care fac parte din meniul propriu servit personalului care își desfășoară activitatea în unitățile respective.

5.15. Vânzarea preparatelor culinare proprii la alte persoane decât cele de mai sus, precum și a altor produse achiziționate în vederea revânzării, care nu sunt cuprinse în meniul propriu, este supusă taxei pe valoarea adăugată dacă aceste operațiuni depășesc plafonul de scutire de 10 milioane lei venit total anual;

F. Instituțiile bancare, financiare, fie asigurări și reasigurări, Regia Autonomă a Loteriilor și Pronosticărilor Sportive din România, Regia Autonomă „Monetăria Statului” pentru producerea de modalii, insigne și monede

5.15. Sunt scutite de taxa pc valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.h), operațiunile efectuate de:

a) Banca Națională a României, băncile comerciale și alte persoane juridice autorizate pentru activitățile reglementate prin Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară:

b) societățile de asigurare și/sau reasigurare, inclusiv cele de intermediere în astfel de activități;

c) Regia Autonomă „Monetăria Statului” pentru producerea de monede, în sortimentele și cantitățile solicitate de Banca Națională a României, de medalii și insigne:

d) Regia Autonomă a Loteriilor și Pronosticurilor Sportive din România;

e) regiile autonome „Monitorul Oficial”, „Imprimeria Băncii Naționale a României” și „Imprimeria Națională”.

5.17. Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. A.h), operațiunile financiare referitoare 3a acțiuni, obligațiuni și alte titluri de valoare;

G. Activitatea de tipărire și vânzare a timbrelor la valoarea declarată

5.18. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.i) 3, operațiunile de:

a) tipărire a timbrelor;

b) vânzare a timbrelor la valoarea declarată.

5.19. Nu sunt scutite vânzările de timbre filatelice pentru colecții la alte valori decât cele declarate;

H. Operațiunile de vânzare a deșeurilor din industrie și a materialelor recuperate, precum și cele de intermediere, de comision sau de altă natură legate de acestea

5.20. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.i) 8:

a) vânzarea de deșeuri rezultate din activitatea industrială;

b) vânzarea de materiale recuperate din casări, dezmembrări, demolări, de bunuri mobile și imobile;

c) vânzarea materialelor recuperate, colectate de la populație;

d) prestările de servicii legate de operațiunile de mai sus, cum sunt cele privind: sortarea, presarea, balotarea, manipularea, depozitarea, transportul etc.

5.21. Prevederile de mai sus nu se aplică vânzărilor de produse obținute din prelucrarea deșeurilor;

I. Produsele și serviciile prevăzute în lista-anexă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1993, beneficiind de scutire numai agenții economici care se încadrează în prevederile din Nota la anexa respectivă, precum și agenții economici care prestează serviciile menționate la pct. 12 din aceeași listă-aneză

2. Cu privire la operațiunile de import

5.22. Potrivit art. 6 lit. B din Ordonanța nr. 3/1992, modificat și completat prin Ordonanța Guvernului nr. 6/1994, sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

A. Bunurile din import care, potrivit art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 28/1993, sunt scutite de taxă vamală:

a) ajutoarele și donațiile, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizații sau asociații nonprofit cu caracter umanitar sau cultural, ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice, sindicate și partide politice, organizații de cult, federații, asociații sau cluburi sportive, instituții de învățământ, fără a fi destinate sau a fi folosite pentru subvenționarea campaniei electorale sau a unor activități ce pot constitui amenințări la siguranța națională;

b) bunurile străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

c) mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare, de reclamă și documentare.

5.23. Pentru a beneficia de scutire, bunurile de mai sus trebuie să îndeplinească următoarele condiții prevăzute de art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1993:

• să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligații de plată;
• să nu facă obiectul unor comercializări ulterioare;
• să nu fie utilizate pentru prestații către terți, aducătoare de venituri;
• să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice și înregistrate în evidența contabilă proprie.

5.24. În cazul schimbării condițiilor de mai sus, importatorii sunt obligați să achite taxa pe valoarea adăugată concomitent cu plata taxei vamale;

d) bunurile prevăzute la art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 28/1983, și anume:

• bunurile de origine română;
• bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție;
• bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a unei expedieri eronate;

e) alte bunuri scutite de taxe vamale prin legi sau hotărâri ale Guvernului;

B. Mașinile, utilajele, instalațiile, echipamentele și mijloacele de, transport din import necesare investițiilor, constituite ca aport în natură sau achiziționate din aportul în numerar al investitorilor străini la capitalul social ori la majorarea acestuia;

C. Mărfurile importate și comercializate în regim de duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora;

D. Bunurile introduse în țară fără plata taxelor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;

E. Bunurile și serviciile din import provenite sau finanțate direct din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile, acordate de guverne străine, de organisme internaționale, precum și de organizații nonprofit și de caritate, în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor:

F. Importul de aur al Băncii Naționale a României;

G. Reparațiile și transformările la nave și aeronave românești în străinătate:

H. Aeronavele civile și produsele prevăzute în nomenclatorul la Tariful vamal"de import al României, provenite din țările semnatare ale Acordului privind comerțul cu aeronave civile;

I. Bunurile din - import similare bunurilor din țară scutite de taxa pe valoarea adăugată conform art. 6 lit. A.i) 6 și i) 11 din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992, și anume:

• cărți, ziare, reviste, cu excepția publicațiilor pornografice sau care incită la violență;
• produsele cuprinse în lista-anexă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1993.

Capitolul VI

Operațiuni impozabile prin opțiune

6.1. Potrivit art. 7 din ordonanță, agenții economiei, precum și unitățile economice din cadrul altor persoane juridice, care efectuează operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit A. f), i) 8 și i) 12 din ordonanță, pot opta pentru plata acestei taxe pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia.

6.2. Plătitorii de taxa prin opțiune beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor sau serviciilor achiziționate sau realizate în unitățile proprii destinate realizării operațiunilor impozabile, potrivit reglementărilor cuprinse în cap. VI din ordonanță și precizărilor din prezentele norme.

6.3. Aprobarea se dă de către Ministerul Finanțelor prin direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București., pe bază de cerere și justificare economică, prezentate de solicitant, numai în condițiile în care includerea operațiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influențează negativ alte operațiuni sau produse scutite de taxă pentru protecția socială sau a unor activități specifice.

6.4. Agenții economici, precum și unitățile economice din cadrul altor persoane juridice sunt obligați, ca pentru activitatea sau partea acesteia din care rezultă operațiuni supuse taxei pe valoarea adăugată prin opțiune, să organizeze un sector distinct din punct de vedere al evidenței contabile și al dreptului de deducere.

6.5. Aprobarea este irevocabilă până la 31 decembrie al celui de-al patrulea an următor anului în care s-a introdus plata taxei pe valoarea adăugată prin opțiune și se prelungește, de drept, pentru încă 5 ani, dacă în cursul perioadei inițiale agentul economic plătitor prin opțiune a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpărate.

Capitolul VII

Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată

7.1. Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 și art. 12 din ordonanță, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată iau naștere, de regulă, în momentul efectuării livrării bunurilor mobile, transferului proprietății bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor.

7.2. Prin art. 10 alineatul ultim și art. 11 din ordonanță se reglementează condițiile în care ia naștere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată aferentă unor operațiuni specifice, condiții care determină și exigibilitatea taxei.

7.3. În ceea ce privește bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în țară, potrivit Regulamentului vamal al României, faptul generator ia naștere la data când bunurile în cauză sunt scoase din regimul de mai sus și s-au întocmit formalitățile vamale corespunzătoare noii destinații.

7.4. Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator intervine la data când bunurile respective au fost valorificate către beneficiarii interni.

7.5. Exigibilitatea este anticipată faptului generator atunci când:

a) factura este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;

b) contravaloarea bunurilor sau serviciilor se încasează înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;

c) se încasează avansuri sau se fac decontări succesive.

7.6. Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii, inclusiv lucrările imobiliare, care se efectuează continuu sau succesiv, precum și pentru cele la care se încasează, de regulă, avansuri, cu autorizarea direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București , exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului, pe bază de factură sau alt document legal înlocuitor.

7.7. Antreprenorii de lucrări imobiliare pot să opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrărilor, pentru lucrările și în condițiile următoare:

1. Lucrări ce pot fi supuse plătii taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrării:

a) lucrările imobiliare cu caracter deosebit, executate în cadrul unui contract unic care prevede obligația antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau, încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectivă;

b) lucrările imobiliare, la care materialele și aparatele indispensabile pentru funcționarea instalațiilor sau încorporate în lucrare depășesc 50% din prețurile negociate între antreprenor și beneficiar.

2. Condiții și modalități de opțiune

7.8. Opțiunea se aprobă de direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București , pe baza unei declarații prin care antreprenorul se obligă să achite, la efectuarea livrărilor, taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor, care se încadrează în prevederile pct. 1 de mai sus, contractate după data declarației respective.

7.9. După obținerea aprobării opțiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrării, iar beneficiarilor, să deducă taxa înainte de recepționarea lucrării.

7.10. Opțiunea plății taxei pe valoarea adăugată la livrarea lucrării se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la aprobare.

7.11. Nerespectarea condițiilor de mai sus atrage anularea opțiunii și obligația plății taxei pe valoarea adăugată, în condițiile prevăzute de art. 12 din ordonanță.

7.12. Antreprenorul poate renunța oricând la opțiunea primită. În această situație, are obligația achitării taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate.

Capitolul VIII

Baza de impozitare

8.1. Ca regulă generală, baza de impozitare este constituită pentru livrările de bunuri și prestările de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau care urmează a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartidă pentru livrările sau prestările efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

8.2. În cazul plății în natură, trebuie să se țină seama de valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor care constituie contravaloarea livrării de bunuri sau prestării de servicii.

8.3. Baza de impozitare se determină integral la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sau, după caz, la întocmirea facturilor, chiar dacă în contract se prevede plata în rate sau prin decontări succesive.

8.4. Agenții economici care realizează atât livrări de bunuri și prestări de servicii, cât și operațiuni de intermediere determină baza de impozitare corespunzător fiecărei, categorii de operațiuni, potrivit prevederilor art. 13 din ordonanță.

8.5. Astfel, pentru vânzările de bunuri în regim de consignație, baza de impozitare se determină după cum urmează:

a) suma obținută din vânzarea bunurilor cumpărate de la agenții economici sau încredințate de aceștia pentru a fi vândute. Pentru bunurile încredințate, vândute, agenții economici respectivi sunt obligați să emită facturi conținând elementele prevăzute în art. 25 lit. B din ordonanță, cel mai târziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vânzarea;

b) suma reprezentând comisionul aplicat asupra vânzărilor de bunuri aparținând persoanelor fizice neînregistrate ea agenți economici sau persoanelor juridice necuprinse în sfera de aplicare sau scutite de plata taxei pe valoarea adăugată.

8.6. Pentru activitatea de intermediere în turism se aplică un regim specific în care baza de impozitare o constituie diferența dintre prețul total, inclusiv cea pe valoarea adăugată, plătit de client agenților de turism sau organizatorilor de circuite turistice, și prețul efectiv, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant și alți prestatori care execută material serviciile utilizate de client.

8.7. Din taxa calculată pe baza cotei de 15,254%, aplicată asupra bazei de impozitare determinate potrivit pct. 8.6., se scade taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate, destinate necesităților proprii de funcționare ale agenției de turism sau organizatorilor de circuite turistice.

8.8. Agenții economici care prestează serviciile de turism folosind mijloace proprii sau închiriate (mijloace de transport, hoteluri, restaurante etc.) determină baza de impozitare potrivit art. 13 lit. b) din ordonanță.

8.9. În cazul în care anumite elemente accesorii ale prețului nu sunt determinate în mod precis în momentul desfacerii mărfurilor, toate sumele percepute ulterior livrării bunurilor dau loc la impozitare din momentul facturării.

8.10. Reprezintă cheltuieli accesorii ale livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare și altele de asemenea natură datorate de cumpărător, în măsura în care nu au fost cuprinse în prețurile negociate.

8.11. În baza art. 14 din ordonanță, nu se cuprind în baza de impozitare următoarele:

A. Remizele și alte reduceri de preț acordate de către furnizor direct clientului, inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor.

8.12. Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele și alte reduceri de preț trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să fie efective și în sume exacte în beneficiul clientului;

b) să nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartidă pentru o prestație oarecare;

c) să fie reflectate în facturi sau alte documente legale, iar pentru cele acordate după facturare să se respecte prevederile art. 28 din ordonanță;

B. Penalizările pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale.

8.13. Excluderea din baza de impozitare se face numai dacă sunt percepute peste prețurile și tarifele negociate.

8.14. Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate;

C. Dobânzile percepute pentru plățile cu întârziere;

D. Sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se decontează acestora. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă sumelor respective se face numai de Către clientul în contul căruia s-au achitat- sumele respective;

E. Ambalajele care circulă între furnizorii de marfă și clienți prin schimb, fără facturare;

F. Sumele încasate de către agenții economici de la persoanele fizice sau juridice cărora li s-a acordat locația de gestiune;

G. Sumele alocate de la bugetul de stat, cum sunt cele destinate finanțării investițiilor, acoperirii diferențelor de preț și de tarif, finanțării și stocurilor de produse cu destinație specială.

8.15. În baza art. 15 din ordonanță, baza de impozitare va fi redusă corespunzător în situația:

a) refuzurilor totale sau parțiale rămase definitive;

b) ambalajelor în care s-a expediat marfa, restituite și facturate de clienți;

c) neîncasării totale sau parțiale a contravalorii bunurilor sau serviciilor de la clienți, declarați insolvabili prin hotărâri judecătorești definitive.

Capitolul IX

Cotele de impozitare

9.1. În conformitate cu art. 17 din ordonanță, pentru operațiunile impozabile obligatoriu privind livrările de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare și prestările de servicii, din țară sau din import, se aplică o cotă unică de 18%. Operațiunile de export sau asimilate exportului de bunuri și servicii sunt supuse cotei zero.

1. Cota de 18%

9.2. Se aplică, potrivit prevederilor art. 17 lit. A din ordonanță, asupra operațiunilor privind:

A. Vânzările de bunuri mobile și imobile, efectuate de către persoanele fizice sau juridice autorizate, către beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, cu excepția bunurilor scutite potrivit legii.

9.3. Aceeași cotă se aplică și vânzărilor de bunuri către persoanele fizice nerezidente în România;

B. Importul de bunuri mobile, precum și vânzarea acestora către beneficiari, în condițiile prevăzute la lit. A de mai sus;

C. Prestările de servicii pentru care locul de impozitare este situat în România, potrivit prevederilor cap. IV din prezentele norme, și anume:

a) prestările aferente bunurilor de natură imobiliară situate în România;

b) transportul de persoane și de mărfuri când atât punctul de plecare, cât și cel de sosire se află pe teritoriul României;

c) transportul pe parcurs intern al mărfurilor din import, când acesta nu a fost inclus în valoarea în vamă;

d) serviciile prevăzute la cap. IV pct. 3 din prezentele norme, prestate pentru beneficiarii cu sediul sau domiciliul în România, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului;

e) serviciile prevăzute la cap. IV pct. 4 și 5 din prezentele norme cu excepția prestărilor accesorii transportului, legate direct de exportul mărfurilor.

2. Cota zero

9.4. Se aplică, potrivit prevederilor art. 17 lit. B din ordonanță, pentru operațiunile de export de bunuri și servicii efectuate de agenții economici eu sediul în România:

A. Export de bunuri

9.5. Cuprinde livrările de bunuri efectuate de agenți economici cu sediul în România către beneficiari cu sediul în străinătate și care sunt transportate în afara teritoriului țării, cu îndeplinirea formalităților vamale pentru export.

9.6. Cota zero se aplică și prestărilor de servicii legate direct de exportul bunurilor, cum sunt:

a) serviciile prestate de comisionari sau alți intermediari care intervin în operațiunile de export;

b) transportul mărfurilor exportate la destinație în străinătate;

c) prestările accesorii ia transportul bunurilor exportate: încărcări-descărcări ale mijloacelor de transport, manipulări ale mărfurilor;

d) închirierea mijloacelor de transport, inclusiv cele dotate cu materiale necesare pentru protecția mărfurilor exportate;

e) paza și depozitarea mărfurilor exportate;

f) operațiunile de prezentare și ambalare ale produselor destinate exportului;

g) livrările de bunuri destinate aprovizionării navelor și aeronavelor care prestează transporturi internaționale de persoane și de mărfuri.

9.7. Prestatorii de servicii beneficiază de cota zero numai în condițiile în care prezintă documentația din care să rezulte că operațiunile în cauză sunt direct legate de exportul de bunuri.

9.8. În cazul în care nu se îndeplinește condiția de mai sus, prestatorul facturează serviciile aplicând cota de 18%. urmând ca exportatorul să aplice prevederile art. 5 lit. b) din ordonanță.

9.9. Justificarea realității exportului se face prin:

a) declarația vamală de export, vizată de organele vamale;

b) documentele de transport internațional;

c) polița de asigurare și/sau de reasigurare;

d) orice alte documente specifice prestărilor efectuate în porturi, aeroporturi, gări și autogări, după caz.

B. Export de servicii

9.10. Sunt supuse cotei zero prestările de servicii efectuate de agenți economici cu sediul în România, în favoarea beneficiarilor cu sediul în străinătate, și care sunt folosite în afara României, cum sunt:

a) închirierea de bunuri mobile corporale;

b) cesiuni și concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licențe, de mărci de fabrică și de comerț și alte drepturi similare;

c) serviciile de publicitate, Consulting, studii, cercetări și expertize, ca și furnizarea de informații în domeniul prelucrării automate a datelor;

d) serviciile de arhitectură, proiectare, studii, expertize și alte prestări ale agenților imobiliari, pentru bunurile imobiliare situate în străinătate;

e) reparațiile, transformările, întreținerea și alte prestări, efectuate la navele de comerț maritim sau pe fluvii internaționale, precum și la aeronave.

9.11. Sunt supuse, de asemenea, .cotei zero:

a) prestările de servicii efectuate în porturi și aeroporturi, aferente navelor de comerț maritim și pe fluvii internaționale, precum și aeronavelor aparținând companiilor de transport străine;

b) transportul de marfă și de persoane, în și din porturile și aeroporturile din România, cu nave și aeronave românești comandate de beneficiari cu sediul în străinătate;

c) transportul internațional de persoane în și din străinătate, efectuat de agenții economici autorizați cu sediul în România.

3. Cota ce se aplică asupra prețurilor cu amănuntul sau asupra tarifelor practicate pentru serviciile prestate populației sau altor consumatori, care cuprind și taxa pe valoarea adăugată

9.12. Cota de 18% prevăzută de art. 17 din ordonanță se aplică asupra bazei de impozitare, determinată potrivit art. 13 din ordonanță, în care nu este cuprinsă taxa pe valoarea adăugată.

9.13. Pentru bunurile comercializate prin comerțul cu amănuntul (magazine comerciala, consignații, unități de alimentație publică sau alte unități care au relații directe cu populația), precum și pentru unele prestări de servicii (transport, poștă, telefon, telegraf etc.), prețurile sau tarifele practicate cuprind și taxa pe valoarea adăugată.

9.14. în aceste condiții, taxa pe valoarea adăugată se determină prin aplicarea unei cote recalculate după formula 18: 118 X 100 asupra sumei obținute din vânzarea bunurilor și din prestarea serviciilor respective.

Capitolul X

Regimul deducerilor

10.1. Potrivit art. 18 din ordonanță, plătitorii taxei pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente intrărilor de bunuri sau servicii destinate realizării de operațiuni impozabile.

10.2. Prin bunuri și servicii achiziționate pentru realizarea de operațiuni impozabile se înțelege materiile prime și materialele, combustibilul și energia, piesele de schimb, obiectele de inventar și de natura mijloacelor fixe, precum și alte bunuri și servicii ce urmează a se reflecta în cheltuielile de producție sau, după caz, de circulație.

10.3. Nu poate fi dedusă, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor referitoare la:

a) bunuri și servicii destinate realizării de operațiuni scutite;

b) bunuri și servicii destinate folosirii în scop personal sau punerii la dispoziția altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit;

c) bunuri și servicii achiziționate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se decontează acestuia;

d) servicii de transport, hoteliere, de restaurant și altele efectuate pentru activitatea de intermediere în turism și care sunt utilizate sau consumate de turiști;

e) alte cheltuieli care nu au legătură directă și exclusivă cu activitatea agentului economic, cum ar fi cele pentru: distracție, divertisment, achiziționarea și întreținerea autoturismelor folosite pentru activități ce nu au drept scop obținerea de profit.

10.4. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operațiune în parte, ci pentru ansamblul operațiunilor realizate în cursul unei luni.

10.5. În situația în care un agent economic realizează atât operațiuni impozabile, cât și operațiuni scutite de plata taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determină, potrivit art. 10 din ordonanță, în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achiziționate la realizarea operațiunilor impozabile.

10.6. Gradul de participare a bunurilor și serviciilor achiziționate la realizarea de operațiunilor impozabile se determină lunar, ca raport între sumele reprezentând contravaloarea bunurilor livrate și serviciilor prestate supuse taxei pe valoarea adăugată și totalul operațiunilor realizate în luna respectivă.

10.7. Taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor cumpărate în vederea revânzării ca atare sau sub formă de preparate culinare prin unitățile din rețeaua comercială nu se supune recalculării prevăzute la alineatul precedent. Taxa respectivă se deduce integral, cu condiția respectării prevederilor art. 19 din ordonanță.

10.8. Taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri și servicii achiziționate înainte de punerea în funcțiune a unui obiectiv de investiții, dedusă potrivit prevederilor de mai sus, se recalculează la expirarea primului an de funcționare, în condițiile prevăzute de art. 20 din ordonanță.

10.9. Prin art. 19 din ordonanță se stabilesc condițiile în care agenții economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, și anume:

A. Să justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei.

Documentele legale sunt:

a) facturile sau alte documente înlocuitoare, pentru bunurile și serviciile cumpărate de la furnizorii din țară;

b) declarația vamală de import, vizată de organele vamale pentru importuri;

c) documentul care confirmă achitarea taxei de către agentul economic, pentru livrările către sine;

B. Să justifice că bunurile în cauză sunt destinate pentru nevoile agentului economic și sunt proprietatea acestuia.

10.10. Modalitățile, de exercitare a dreptului de deducere sunt reglementate prin art. 21 din ordonanță, și anume:

a) prin reținerea din suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată, pentru livrările de bunuri și serviciile prestate, a taxei aferente intrărilor;

b) prin rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentând diferența dintre taxa aferentă intrărilor și taxa facturată de agentul economic pentru livrările de bunuri sau serviciile prestate.

10.11. Termenele pentru regularizarea cu- bugetul de stat a diferențelor de taxă sunt următoarele:

A. Diferența rezultată potrivit art. 21 lit. a), din ordonanță se achită până la data de 25 a lunii următoare;

B. Diferența rezultată potrivit art. 21 lit. b) din ordonanță se regularizează astfel:

a) taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă operațiunilor_ de export, prin rambursare, în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii decontului, a cererii de rambursare și a documentației justificative, la organul fiscal competent.

Beneficiază de rambursare în termenul de mai sus și:

a1) societățile agricole constituite în baza Legii nr. 31/1990 și a Legii nr. 36/1991, indiferent de denumire și de forma de proprietate;

a2) unitățile care prelucrează sezonier produse agricole vegetale;

a3) unitățile autorizate să efectueze operațiuni de contractare, achiziție și depozitare a produselor agricole vegetale;

a1) unitățile care livrează produsele sau prestează serviciile prevăzute la pozițiile 8-11, din lista-anexă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1993, pentru populație;

a5) unitățile productive noi până la punerea în funcțiune, precum și cele care își retehnologizează secțiile de producție;

b) taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii în țară se compensează cu taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat în lunile următoare. în situația în care clin deconturile întocmite pe o perioadă de 3 luni consecutiv sumele datorate bugetului de stat nu acoperă integral taxa deductibilă, diferența. se rambursează de organul fiscal competent în termen de 30 de zile de la data depunerii decontului aferent lunii a treia și a cererii de rambursare.

10.12. Sumele sub 100.000 lei nu se rambursează, urmând a fi regularizate prin reportare în perioadele următoare.

10.13. Agenții economici cu producție sezonieră pot cere rambursarea sumelor cuvenite la finele lunii următoare încheierii sezonului.

10.14. După întocmirea documentației și prezentarea, cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectivă nu mai poate fi inclusă în decont și reținută din taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor sau serviciilor facturate în perioada următoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea.

10.15. În baza art. 24 din ordonanță se stabilesc următoarele cazuri în care organele Ministerului Finanțelor pot cere agenților economici garanții personale sau solidare pentru eventualele sume incorect rambursate sau incorect solicitate la rambursare:

a) când suma de rambursare depășește 1 milion lei, ca urmare a livrării produselor la export;

b) când din documentația prezentată rezultă că s-a ajuns în situația de a solicita rambursarea diferenței de taxă pe valoarea adăugată, ca urmare a unor aprovizionări excesive sau nelivrării produselor executate sau serviciilor prestate;

c) când din verificări au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire Ia obligațiile plătitorilor.

10.16. Garanțiile vor fi constituite de către agenții economici din bunuri și alte valori, până la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate, pe termen de maximum 30 de zile de la data restituirii.

10.17. În cadrul acestui termen, organele fiscale sunt obligate să verifice corecta determinare a sumelor rambursate și să regularizeze eventualele diferențe.

Capitolul XI

Obligațiile plătitorilor

Persoanele fizice și juridice care realizează livrări de bunuri sau prestări de servicii ce se încadrează în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată au obligațiile prevăzute de art. 25 din ordonanță.

A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale

11.1. Agenții economiei în funcțiune la data aplicării taxei pe valoarea adăugată voi fi luați în evidență ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pe baza datelor raportate prin bilanțul în întocmit pe anul 1992 și, după caz, pe baza declarației depuse în anul 1993 în vederea atribuirii codului fiscal. Agenții economici care nu au funcționat întreg anul 1992 și au raportat prin bilanț un volum de activitate de până la 10 milioane lei sunt obligați să depună la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentelor norme, o declarație privind cifra de afaceri prevăzută pentru anul 1993.

11.2. Agenții economici care nu au depus declarația de înregistrare prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 349/1992, precum și cei înființați după data de 1 iunie 1993 depun declarația de înregistrare la termenele și potrivit modelului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 224/1993.

Organele fiscale vor remite agenților economici care au declarat o cifră de afaceri de peste 10 milioane lei pe 12 luni, în termen de 15 zile de la data primirii declarației, înștiințarea de luare în evidență ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată concomitent cu transmiterea codului fiscal.

11.3. Agenții economici care în cursul anului au depășit plafonul de scutire prevăzut la art. 6 lit. A.i) 12 din ordonanță sunt obligați să solicite luarea în evidență ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată începând cu data de 1 a lunii a doua celei în care plafonul a fost depășit.

Cererea se depune organului fiscal care i-a atribuit codul fiscal, până la data de 15 a lunii următoare celei în care au realizat depășirea, și va cuprinde:

a) datele de identificare cuprinse în declarația de înregistrare pentru atribuirea codului fiscal;

b) cifra de afaceri realizată;

c) data depășirii plafonului de scutire de taxa pe valoarea adăugată.

11.4. La încetarea activității, agenții economici sunt obligați să solicite, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situația respectivă, scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, concomitent cu depunerea declarației prevăzute la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993.

B. Cu privire la întocmirea documentelor de vânzare

11.5. Persoanele fizice și juridice care realizează operațiuni impozabile sunt obligate să consemneze livrările de bunuri și prestările de servicii în facturi sau documente înlocuitoare, în condițiile prevăzute la art. 25 lit. B. din ordonanță și în Hotărârea Guvernului nr. 763/1992.

11.6. În baza prevederilor de mai sus, sunt scutiți de obligația emiterii unei facturi agenții economici care realizează următoarele operațiuni impozabile:

a) transport cu taximetre, precum și transport de persoane pe bază de bilete de călătorie și abonamente;

b) folosirea de către agenții economici a unor bunuri și servicii executate în unitățile proprii;

c) vânzări de bunuri și prestări de servicii către populație pe bază de documente fără nominalizări privind cumpărătorul.

11.7. Agenții economici care se încadrează în situațiile de mai sus sunt obligați să reflecte operațiunile realizate în documentele tehnico-operative prevăzute în normele metodologice în vigoare.

11.8. Agenții economici beneficiari de produse și servicii, în condițiile prevăzute mai sus, își exercită dreptul de deducere, cu respectarea prevederilor art. 18 și art. 19 lit. a) și b) din ordonanță, pe baza chitanței fiscale emise de furnizor sau prestator ori pe baza documentului prin care s-a efectuat plata și care conține certificarea expresă a furnizorului sau prestatorului privind includerea taxei pe valoarea adăugată în preț sau în tarif.

11.9. Suma taxei pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor respective se determină potrivit prevederilor din cap. IX pct. 3 din prezentele norme.

11.10. Pentru avansuri, furnizorii de bunuri și prestatorii de servicii sunt obligați să emită facturi sau documente legale înlocuitoare. Se exceptează agenții economici care au obținut aprobarea organului fiscal competent, potrivit prevederilor cap. VII din prezentele norme privind faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, precum și cei care încasează avansuri pe bază de contracte în vederea producerii de bunuri destinate exportului sau pentru efectuarea de importuri pentru care taxa pe valoarea adăugată se datorează la vamă.

C. Cu privire la evidența operațiunilor:

11.11. Să țină în mod regulat evidența contabilă potrivit normelor în vigoare, care să-i permită să determine suma impozabilă și taxa pe valoarea adăugată datorată pentru livrările și serviciile efectuate, precum și a celei deductibile aferente intrărilor sau să aibă un registru cu pagini numerotate în care să înscrie zilnic, fără ștersături și spații neutilizate, elementele necesare pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată datorată pentru vânzări și deductibilă pentru intrări.

Modul de reflectare în evidența contabilă sau în registre a operațiunilor prevăzute la alineatul precedent se stabilesc potrivit art. 4 din Legea nr. 82/1991;

11.12. Să întocmească și să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare, deconturi privind operațiunile realizate și taxa pe valoarea adăugată aferentă. Formularul se procură de la organul fiscal, se completează cu toate datele solicitate, se semnează de persoanele autorizate și i se aplică ștampila care angajează agentul economic.

11.13. Persoanele juridice care au subunități înregistrate în baza art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 224/ 1993 pot atribui acestora, cu avizul organului fiscal competent, calitatea de plătitori de taxă pe valoarea adăugată, situație în care le revin toate obligațiile și drepturile rezultate din normele legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată;

11.14. Să furnizeze organelor fiscale care efectuează verificări sau investigații privind respectarea normelor legale toate documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adăugată aferente operațiunilor efectuate atât la sediul principal, cât și la sucursale sau agenții.

D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată:

11.15. Să achite taxa datorată potrivit decontului întocmit, lunar, până la data de 25 a lunii următoare, prin virament, cec sau numerar la organul fiscal la care s-a înregistrat ca plătitor sau la banca comercială, după caz.

11.16. Să achite taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor din import 1a organul vamal, conform regimului în vigoare privind plata taxelor vamale.

11.17. Taxa pe valoarea adăugată se determină de către importator inclusiv pentru bunurile exceptate de taxa vamală, și se înscrie în declarația vamală de import care se prezintă organului vamal. Taxa achitată se confirmă prin semnătura și ștampila care angajează omanul vamal.

11.18. Ministerul Finanțelor poate aproba ca taxa pe valoarea adăugată aferentă importurilor de mașini și utilaje tehnologice destinate investițiilor productive, precum și materiilor prime și materialelor destinate producției să fie inclusă în decontul lunar și supusă acelorași reglementări ca și taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor livrate și serviciilor prestate.

11.19. Aprobarea se dă anual, la cererea importatorilor,, în condițiile stabilite prin norme metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.

11.20. Pentru mărfurile din import aflate sub un regim vamal care suspendă temporar încasarea taxelor vamale, importatorul sau reprezentantul acestuia este obligat să garanteze și plata taxei pe valoarea adăugată.

11.21. Garantarea se face potrivit prevederilor art. 24 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României. Ministerul Finanțelor poate acorda scutiri de garantarea plății taxei pe valoarea adăugată, conform regimului în vigoare pentru plata taxei vamale.

11.22. Pentru materiile prime, materialele și accesoriile trimise de clienții externi în vederea executării de comenzi de export pentru aceiași clienți nu se va calcula taxa pe valoarea adăugată și nu se va solicita garanție pentru aceasta.

11.23. La constatarea schimbării destinației bunurilor respective, organele vamale vor sesiza organele fiscale teritoriale competente pentru a lua măsuri potrivit prevederilor legale în vigoare.

11.24. Să achite taxa datorată bugetului de stat concomitent cu declarația înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în termenul reglementat prin art. 25 lit. A.b) din ordonanță.

Capitolul XII

Dispoziții finale

În baza art. 26 din ordonanță, formularele pentru facturi, documentele înlocuitoare, borderourile zilnice de vânzare, încasare și alte documente necesare aplicării prevederilor legale privind taxa pe-valoarea adăugată se stabilesc de Ministerul Finanțelor și sunt obligatorii pentru plătitorii de taxă pe valoarea adăugată.

12.2. Potrivit art. 27 din ordonanță, agenții economici care realizează operațiuni impozabile au obligația asigurării condițiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul, activități hoteliere, prestări de servicii către populație și alte activități de asemenea natură au și obligația instalării aparatelor de marcat, care să corespundă cerințelor privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.

12.3. În acest scop, agenții economici vor asigura pregătirea adecvată a personalului propriu și dotarea cu aparatură tehnică necesară realizării în condiții optime a lucrărilor prevăzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

12.4. Corectarea erorilor de înregistrare se va face conform prevederilor Regulamentului de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991, iar corectarea taxei pe valoarea adăugată facturată în mod eronat, potrivit art. 28 din ordonanță, prin emiterea unei noi facturi, în roșu, pentru sumele ce urmează a fi scăzute, și în negru, pentru cele de adăugat.

12.5. Conform art. 31 din ordonanță, taxa pe valoarea adăugată se aplică pentru toate livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate după intrarea în vigoare a ordonanței, indiferent de data încheierii contractelor, executării produselor sau prestării serviciilor.

12.6. Produsele livrate și serviciile prestate până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată, justificate cu documente de expediție și transport, procese-verbale de recepție sau alte documente similare din care să rezulte că livrarea și, respectiv, prestarea s-au efectuat anterior aplicării Ordonanței Guvernului nr. 3/1992, vor fi facturate potrivit metodologiei legale în vigoare la data efectuării operațiunilor respective.

12.7. Impozitul pe circulația mărfurilor cuprins în valoarea materiilor prime, a materialelor și utilajelor aflate în stoc sau încorporate, în producția neterminată, semifabricate, în produse finite sau mijloace fixe existente în unitățile producătoare la data aplicării Ordonanței Guvernului nr. 3/1992 nu este deductibil din taxa pe valoarea adăugată datorată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate după această dată.

12.8. Bunurile aflate pe drum, expediate și facturate de furnizori înainte de data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 3/1992 și recepționate de beneficiari după această dată, se consideră în stoc la beneficiari și urmează reglementările prevăzute la pct. 12.7.

12.9. Pentru produsele exportate se va restitui impozitul pe circulația mărfurilor, potrivit autorizării și metodologiei în vigoare până la data aplicării taxei pe valoarea adăugată.

12.10. Impozitul pe circulația mărfurilor cuprins în facturile sau documentele înlocuitoare emise;, dar neîncasate până la data aplicării Ordonanței Guvernului nr. 3/1992, se varsă la bugetul de stat potrivit metodologiei în vigoare la data efectuării operațiunilor respective.

12.11. Sumele rămase de încasat la data aplicării Ordonanței Guvernului nr. 3/1992 pentru livrări de bunuri și prestări de servicii cu plata în rate nu se supun taxei pe valoarea adăugată la termenele scadente după intrarea în vigoare a ordonanței.

12.12. Avansurile încasate de furnizori și prestatori până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată se impozitează potrivit reglementărilor legale existente la data efectuării operațiunilor respective, urmând ca la facturarea bunurilor livrate și a serviciilor prestate baza de impozitare să se diminueze corespunzător.

12.13. Prețurile de cumpărare aferente mărfurilor existente în stoc la data introducerii taxei pe valoarea adăugată vor fi corectate de către agenții economici plătitori de taxă pe valoarea adăugată din rețeaua comercială, prin eliminarea impozitului pe circulația mărfurilor cuprins în facturile emise de furnizori.

12.14. Corectarea prețurilor și regularizarea diferențelor se efectuează potrivit Normelor metodologice nr. 4145/1993, emise.de Ministerul Finanțelor.

12.15. Art. 32-34 din ordonanță reglementează dreptul organelor fiscale de a controla modul cum se respectă prevederile normelor legale, de a calcula majorări pentru plățile cu întârziere și de a aplica amenzi pentru abaterile constatate care constituie contravenție.

12.16. în situațiile prevăzute de art. 32 alineatul ultim din ordonanță, organele fiscale sunt autorizate să procedeze ia stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat prin estimare. Estimarea se va face ținându-se seama de volumul activității din perioada precedentă și prin comparație cu taxa pe valoarea adăugată raportată de alți agenți economici cu profil similar.

12.17. Concomitent cu stabilirea taxei datorate bugetului de stat prin estimare, organele fiscale vor aplica majorările și amenzile prevăzute de art. 34 și 38 din ordonanță, după caz.

12.18. Constatarea contravenției și aplicarea amenzii se fac conform Legii nr. 32/1968, cu excepția art. 25, 26 și 27.

12.19. Ca urmare, contravenienții nu beneficiază de prevederile articolelor de mai sus privind plata pe loc sau, după caz, în cal mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ pentru fapta săvârșită.