Monitorul Oficial 116/1994

Monitorul Oficial al României

Anul VI, Nr. issue::0116 - Partea I - Luni, 9 mai year::1994

Hotărâri ale Guvernului României

Hotărâre pentru modificarea textului Acordului dintre România și Spania privind cooperarea în domeniul turismului

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă eliminarea alineatului 2 al articolului 2 din textul Acordului dintre România și Spania privind cooperarea în domeniul turismului, semnat la Madrid pe data de 4 februarie 1992 și aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 169 din 6 aprilie 1992.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 27 aprilie 1994 | Nr. 191.

Contrasemnează:

Ministrul turismului, Dan Matei Agathon

Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 811/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se schimbă denumirea Operei Române București în „Opera Națională Română”, modificându-se corespunzător poziția 29 din capitolul II al anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 811 din 28 decembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 28 aprilie 1994 | Nr. 193.

Contrasemnează:

Ministrul culturii, Marin Sorescu

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu

Hotărâre privind acordarea de avansuri pentru realizarea investițiilor publice

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Pentru proiectarea și execuția investițiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat și din bugetele locale, ordonatorii de credite, în calitate de investitori, pot acorda proiectanților și executanților avansuri de până la 15% din valoarea fondurilor anuale prevăzute pentru obiectivele cuprinse în listele provizorii de investiții întocmite de ordonatorii principali de credite, avizate de Ministerul Finanțelor pentru investițiile ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate și de direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat pentru investițiile autorităților publice județene și locale și transmise de acestea băncilor finanțatoare. Aceste avansuri se acordă după încheierea contractului de proiectare, respectiv a contractului de execuție, potrivit legii.

După deschiderea finanțării și începerea execuției lucrărilor se pot acorda avansuri de până la 30% din valoarea programului lunar de execuție, conform graficului anexat la contract.

Avansurile acordate în condițiile mai sus menționate nu vor depăși 30% din valoarea lucrărilor de investiții rămase de realizat până la finele anului.

Art. 2. - Trimestrial și, după caz, anual, cu ocazia încheierii exercițiului financiar, ordonatorii de credite vor efectua, împreună cu proiectanții și executanții, regularizările privind aceste avansuri, în raport cu producția și prestările de servicii efectiv realizate, conform prevederilor legale.

Prim-ministru, Nicolae Văcăroiu | București, 29 aprilie 1994 | Nr. 194.

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea

Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu

Decizii ale Curții Constituționale

Decizia nr.8 din 24 februarie 1994

Viorel Mihai Ciobanu - președinte

Mihai Constantinescu - judecător

Antonie Iorgovan - judecător

Florentina Geangu – magistrat-asistent.

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 noiembrie 1993 a Tribunalului Maramureș, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, invocată de recurenta Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat Maramureș, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 1984/1993 al acestui tribunal.

În motivarea excepției se susține, în esență, astfel cum rezultă din memoriul alăturat încheierii, că prin dispozițiile art. 37 din Legea nr. 32/1968, care stabilește că agentul constatator și organul care a aplicat sancțiunea nu se citează la judecarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, sunt încălcate dispozițiile art. 16 (egalitatea în drepturi), art. 21 (accesul liber la justiție), art. 24 alin. (1) (dreptul de apărare) și art. 128 (folosirea căilor de atac) din Constituție. precum și art. 2 pct. 3 din Legea nr. 59/1993. Astfel, necitarea agentului constatator la judecarea plângerii determină imposibilitatea pentru acesta de a dovedi legalitatea și temeinicia actelor încheiate de organul de control. Totodată, se consideră că art. 37 din Legea nr. 32/1968, fiind în contradicție cu dispozițiile constituționale citate, este abrogat în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție.

Tribunalul Maramureș, exprimându-și opinia cu privire la excepția invocată, consideră că prevederile art. 37 din Legea nr. 32/1968 nu sunt abrogate în temeiul art. 150 din Constituție, „ele conținând norme de drept procesual care nu pot fi considerate abrogate decât după adoptarea unor dispoziții cu caracter special, care să le înlocuiască".

Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/ 1992, au fost solicitate puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere exprimat de Guvernul României se arată că prin Ordonanța Guvernului nr. 12 din 14 ianuarie 1994, art. 37 din Legea nr. 32/1968 a fost modificat în sensul că „Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei competente, care citează pe cel care a făcut plângerea, organul care a aplicat sancțiunea, precum și orice altă persoană în măsură să contribuie la rezolvarea justă a cauzei". În aceste condiții, se apreciază că excepția a rămas fără obiect.

Senatul, în punctul de vedere exprimat, consideră excepția lipsită de temei, întrucât stabilirea calității procesuale a recurentei este de competența exclusivă a Tribunalului Maramureș.

Camera Deputaților nu și-a exprimat punctul de Vedere.

Curtea Constituțională,

analizând actele dosarului, punctele de vedere exprimate, raportul întocmit în cauză și văzând prevederile art. 16. art. 21, art. 24 alin. (1) și art. 128 din Constituție, ale art. 37 din Legea nr. 32/1968, precum și ale art. I pct. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 12/1994, reține următoarele:

În art. 37 din Legea nr. 32/1968 se prevedea, astfel cum s-a mai arătat, că la soluționarea plângerii nu se citează agentul constatator și organul care a aplicat sancțiunea, deși hotărârea care urma să se pronunțe era definitivă și executorie. Această dispoziție legală era contrară prevederilor art. 24 alin. (1) din Constituție, care garantează dreptul de apărare, ce implică și dreptul la citare, astfel încât, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, trebuia considerată abrogată. Cum Tribunalul Maramureș a decis prin Încheierea din 19 noiembrie 1993 că „prevederile art. 37 din Legea nr. 32/1968 nu sunt implicit abrogate potrivit art. 150 din Constituție”, în mod corect a fost sesizată Curtea Constituțională, care este competentă să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate. Dar, între data sesizării Curții și data soluționării excepției de neconstituționalitate, art. 37 din Legea nr. 32/1968 a cărui neconstituționalitate s-a invocat a fost modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 12/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 25 ianuarie 1994. În noua formulare textul prevede că „Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei competente, care citează pe cel care a făcut plângerea, organul care a aplicat sancțiunea, precum și orice altă persoană în măsură să contribuie la rezolvarea justă a cauzei”.

Rezultă că, urmare modificării textului, excepția, care a fost cu temei ridicată, a rămas fără obiect.

Pe cale de consecință, excepția ridicată este în prezent vădit nefondată, în sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, al art. 13 lit. A c), art. 24 alin. (2) și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

Curtea Constituțională
În numele legii
Decide:

Respinge ca vădit nefondată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37 din Legea nr. 32/1968, invocată de Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat Maramureș, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 1984/1993, aflat pe rolul Tribunalului Maramureș, fiind lipsită de obiect, ca urmare a modificării textului prin Ordonanța Guvernului nr. 12/1994.

Cu recurs în termen de 10 zile ele la comunicare.

Pronunțată la 24 februarie 1994.

Președinte, prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu

Magistrat-asistent, Florentina Geangu

Acte ale Organelor Administrației Publice

Decizie privind aprobarea soluțiilor unice referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 3/1992, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1993 și prin Ordonanța Guvernului nr. 6/1994

Comisia centrală pentru aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul impozitelor indirecte, constituită în baza Ordinului ministrului finanțelor nr. 1290/1993, aprobă soluțiile unice prevăzute în anexă, referitoare la aplicarea unitară a prevederilor unor articole din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1993 și prin Ordonanța Guvernului nr. 6/1994, adoptate potrivit procesului-verbal încheiat de comisie la data de 8 aprilie 1994.

Președintele comisiei, Corneliu Gorcea, secretar de stat

București, 8 aprilie 1994 | Nr. 3.

Anexă

Soluții unice referitoare la aplicarea prevederilor unor articole din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1993 și prin Ordonanța Guvernului nr. 6/1994

Anexa la Decizia nr. 1/1993, publicată în [[Monitorul Oficial 8/1994|Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 14 ianuarie 1994]] se modifică și se completează după cum urmează.:

Articolul 3 se completează cu punctul 4, care va avea următorul cuprins:

„4. Intrările și ieșirile de produse agricole vegetale constituite în rezerve materiale naționale administrate de Regia Autonomă „Romcereal” nu sunt supuse T.V.A. întrucât reprezintă operațiuni interne efectuate în cadrul aceluiași agent economic și nu constituie transfer al dreptului de proprietate. Produsele respective se supun T.V.A. la livrarea de către Regia Autonomă „Romcereal” către alți beneficiari.
Același regim se aplică și bunurilor constituite ca rezerve de mobilizare la toți agenții economici mandatați în acest scop.”

După articolul 6 litera A b) se introduce articolul 6 litera A c), care va avea următorul cuprins:

„Art. 6 lit. A c)
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

• livrările de bunuri efectuate de gospodăriile agricole individuale, cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole și care le folosesc și le exploatează în mod individual;
  
• livrările de bunuri efectuate de asociațiile constituite conform art. 2 din Legea nr. 36/1991.”

Articolul 6 litera A i) 5, prima liniuță, se completează cu un nou alineat, cu următorul cuprins:

„- sumele încasate din vânzarea biletelor și abonamentelor pentru care se datorează impozitul pe spectacole de către unitatea de exploatare, precum și sumele repartizate din încasări proprietarilor și difuzorilor de film, în activitatea de exploatare și difuzare de filme cinematografice pentru public."

Articolul 6 litera A i) 10 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 6 lit. A i) 10
Bunurile din import, inclusiv cele constituite ca aport la capitalul social, scutite de T.V.A., sunt cele prevăzute la art. 6 lit. B din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992, modificat și completat prin Ordonanța Guvernului nr. 6/1994.”

Articolul 6 litera A i) 11 se completează cu litera c), care va avea următorul cuprins:

„c) Organele și măruntaiele scutite de T.V.A. sunt următoarele:

1. limba (inclusiv șlungul);
2. creierul;
3. inima;
4. plămânii;
5. ficatul;
6. splina;
7. rinichii;
8. măduvioarele;
9. ugerul;
10. pancreasul;
11. timusul;
12. burta de bovine și ovine;
13. stomacul de porc;
14. mațele de bovine, porcine și ovine;
15. osânza, bazarii de porc, praporele (epiplon).
    
    

Porțiunile comestibile rezultate din prelucrarea carcasei se includ în noțiunea de carne, respectiv: cap, picioare, urechi, buze, grăsimi (inclusiv slănină), oase, șorici, cozi de porc."

Articolul 6 litera A i) 12 se completează cu un nou alineat, care va avea următorul cuprins:

„Vânzarea de active și de mijloace fixe devenite disponibile, precum și vânzările efectuate în perioada de lichidare a societății nu intră în calculul cifrei de afaceri luate în considerare la stabilirea plafonului de 10 milioane lei anual.”

Articolul 12 se completează cu un nou alineat, care va avea următorul cuprins:

„Antreprenorii de lucrări imobiliare pot, în condițiile stabilite în normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 233/1993, sa opteze pentru plata T.V.A. la efectuarea livrărilor. În cazurile în care se fac deconturi parțiale pe bază de situații de lucrări, facturi sau alte documente legale înlocuitoare, exigibilitatea ia naștere la data întocmirii documentelor respective."

Articolul 13 se completează cu punctul 6, care va avea următorul cuprins:

„6. Bunurile din import introduse în țară în regim de leasing după 1 iulie 1993 se supun T.V.A. corespunzător sumelor și termenelor de plată prevăzute în contractele încheiate pentru perioada de leasing.
În cazul în care la expirarea perioadei de leasing bunurile trec în proprietatea beneficiarului, se datorează T.V.A. pentru suma negociată de părți, în plus față de suma prevăzută în contractul de leasing.
Sumele rămase de plată aferente bunurilor introduse în țară în regim de leasing înainte de 1 iulie 1993, prevăzute în contracte cu scadențe după această dată, nu se supun T.V.A. conform prevederilor cap. XII din normele aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 233/1993. La expirarea perioadei de leasing se aplică prevederile alin. 2 de mai sus."

Punctul 1 alineatul 2 al articolului 17 se completează cu următorul text:

„În situația în care pentru transportul bunurilor din import pe parcurs intern se întocmește factură sau alt document legal, distinct de documentele de transport avute în vedere la stabilirea valorii în vamă a bunurilor, urmează ca pentru suma aferentă parcursului intern să se calculeze T.V.A. în cotă de 18%.”

Articolul 17 se completează cu punctul 3, care va avea următorul cuprins:

„3. Cotele de T.V.A. care se aplică pentru acțiunile de vânătoare organizate cu vânători străini sunt următoarele:

• cota de 18%, pentru serviciile prestate în România referitoare la efectuarea formalităților legale pentru obținerea vizelor legale de trecere a frontierei cu arme și muniții, organizarea vânătorii, transportul în fondurile de vânătoare, asigurarea de ghizi-interpreți, servicii de cazare, masă și altele de această natură;
  
• cota zero pentru trofeele cinegetice pentru care se întocmesc facturi externe și a căror contravaloare se încasează în valută.”

După articolul 19 se introduce articolul 20, care va avea următorul cuprins:

„Art. 20.
Agenții economici care realizează atât operațiuni impozabile, cât și operațiuni scutite vor reflecta T.V.A. nedeductibilă, determinată prin aplicarea pro-ratei în cheltuieli sau, după caz, în costurile de achiziție ale bunurilor stocate."

După articolul 20 se introduce articolul 25 litera A, care va avea următorul cuprins:

„Art. 25. lit. A

1. Agenții economici nou-înființați care în declarația de înregistrare I.M.P. 1 înscriu o cifră de afaceri de peste 10 milioane lei anual vor fi luați în evidență ca plătitori de T.V.A. o dată cu atribuirea codului fiscal.

2. Agenții economici care au depășit plafonul de scutire devin, de drept, potrivit prevederilor art. 6 lit. A i) 12 din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992, plătitori de T.V.A. începând cu data de 1 a lunii a doua celei în care plafonul a fost depășit, dată de la care le revin toate obligațiile prevăzute la art. 25 din ordonanță.
În situația nedepunerii cererii de luare în evidență ca plătitori de T.V.A. și a nerespectării celorlalte obligații rezultate din art. 25 din ordonanță, organele fiscale și cele cu atribuții de control vor lua următoarele măsuri:

a) vor stabili taxa datorată bugetului de stat prin diferența dintre T.V.A. deductibilă determinată, potrivit legii, pe baza documentelor legale primite de la furnizorii de bunuri și prestatorii de servicii și taxa colectată aferentă bunurilor livrate și serviciilor prestate. În cazurile prevăzute de ultimul alineat al art. 32 din ordonanță vor stabili taxa datorată bugetului de stat prin estimare;

b) vor calcula majorările legale pentru întârzierea plății și vor aplica amenzile contravenționale prevăzute de lege (art. 34 și 36 din ordonanță).

3. În cazul agenților economici care au devenit, potrivit legii, plătitori de T.V.A. și care, deși au respectat prevederile art. 25 lit. B și C din ordonanță, nu au depus declarația de înregistrare I.M.P. 1, organele fiscale vor proceda astfel:

a) vor accepta deconturile prezentate de agenții economici;

b) agenții economici respectivi vor fi înscriși din oficiu ca plătitori de T.V.A.;

c) vor aplica amenzile contravenționale prevăzute de lege pentru fapta prevăzută la art. 36 lit. a) din ordonanță.

4. Agenții economici care prezintă cererea de luare în evidență ca plătitori de T.V.A. în luna în care au depășit plafonul de scutire prevăzut de art. 6 lit. A i) 12 din ordonanță vor fi luați în evidentă ca plătitori de T.V.A. începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care organele fiscale au primit și au aprobat cererea.”

Punctul 1 litera b) din articolul 25 litera B se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) exportul realizat de unitățile exportatoare care acționează în nume propriu:

• unitățile producătoare emit facturi, aplicând cota de 18% de T.V.A.
  În cazul în care, potrivit contractului încheiat între producător și exportator, livrarea produselor către beneficiarul extern se face direct de unitatea producătoare, aceasta emite factura internă către unitatea exportatoare, aplicând cota zero de T.V.A. și menționează că marfa s-a expediat direct beneficiarului extern. La factură se anexează copia declarației vamale de export vizată de organele vamale și copia documentului de transport internațional;
  
• unitățile exportatoare emit facturi externe și întocmesc facturi interne.”

Alineatul 1 al punctului 2 din „Alte precizări” se modifică și va avea următorul cuprins:

"1. În rândurile 12. și 13 din decont se vor evidenția:

• bunurile achiziționate în vederea vânzării ca atare, precum și cele care sunt supuse numai operațiunilor de ambalare sau reambalare, inclusiv ambalajele goale aprovizionate în acest scop;
  
• energia electrică, energia termică și alte bunuri de această natură facturate de furnizori unui agent economic dar care se utilizează de mai mulți beneficiari existenți pe aceeași platformă."

După punctul 7 se adaugă punctele 8-12, care vor avea următorul cuprins:

„8. Bunurile predate ca aport la capitalul social al altei societăți comerciale nu se facturează și nu se cuprind în decontul T.V.A.

9. Unitățile în funcțiune care în anumite luni nu înscriu în decont nici o operațiune în rândurile nr. 1-8, determină pro-rata, pe baza realizărilor medii din ultimele 12 luni sau, după caz, din perioada scursă de la data înregistrării ca plătitor de T.V.A.
Unitățile noi înscriu, pro-rata, pe propria răspundere, ținând seama de operațiunile ce urmează a fi realizate, respectiv 100% în condițiile realizării de operațiuni total impozabile sau procentul determinat în funcție de ponderea operațiunilor impozabile în totalul operațiunilor, dacă urmează să realizeze și operațiuni scutite.

10. Livrările de îngrășăminte chimice efectuate în baza Legii nr. 83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli sunt supuse T.V.A. Unitățile care distribuie îngrășămintele chimice producătorilor agricoli conform Hotărârii Guvernului nr. 1/1994, dată în aplicarea Legii nr. 83/1993, includ T.V.A. facturată de furnizori în prețul de achiziție al îngrășămintelor care se acoperă prin alocații bugetare. Acestor unități nu li se aplică prevederile art. 2.2. din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 pentru îngrășămintele predate cu titlu gratuit producătorilor agricoli, iar operațiunile respective nu se cuprind în decont.

11. T.V.A. aferentă sumelor constituite drept garanție pentru acoperirea eventualelor reclamații privind calitatea lucrărilor executate devine exigibilă la data încheierii procesului-verbal de recepție definitivă sau, după caz, la data încasării sumei respective, dacă aceasta s-a realizat înainte de întocmirea documentelor privind recepție definitivă.

12. Agenților economici care efectuează livrări de bunuri și prestări de servicii pe bază de contracte de asociere le revin drepturile și obligațiile prevăzute de reglementările legale privind T.V.A., corespunzător prevederilor din contracte astfel:

• toate operațiunile privind T.V.A. se reflectă numai la unitatea care conduce evidența contabilă, potrivit art. 101 din Regulamentul privind aplicarea Legii contabilității nr. 82/1991;
  
• repartizarea profitului între asociați nu se supune T.V.A."