Monitorul Oficial 120/1990

De la wiki.civvic.ro
Salt la: navigare, căutare

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0120 - Partea I - Luni, 5 noiembrie year::1990

Hotărâri ale Guvernului

Hotărâre privind indexarea salariilor și pensiilor ca urmare a liberalizării prețurilor și tarifelor

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Începând cu data de 1 noiembrie 1990, ca urmare a liberalizării prețurilor și tarifelor se indexează salariile tarifare ale lucrătorilor din unitățile cu capital de stat și cele bugetare, pensiile de asigurări sociale de stat, militare și I.O.V.R.

Art. 2. - Indexarea salariilor tarifare și pensiilor beneficiarilor prevăzuți la art. 1 se face trimestrial, pe baza indicelui mediu previzibil al prețurilor produselor și tarifelor serviciilor cuprinse în anexa nr. 6 la Hotărârea guvernului nr. 1109/ 1990.

Art. 3. - În scopul asigurării protecției sociale ca urmare a creșterii prețurilor și tarifelor care se aplică începând cu 1 noiembrie 1990, indexarea se efectuează prin acordarea unor sume fixe lunare salariaților și pensionarilor prevăzuți la art. 1, după cum urmează:

a) 750 lei pentru salariați;
b) 400 lei pentru pensionarii de asigurări sociale de stat, militari I.O.V.R. și pensionarii de urmaș.
Beneficiarilor de ajutoare sociale stabilite pe baza legislației de pensii li se acordă suma de 200 lei.
c) 60 lei la suma fixă pentru îngrijirea pensionarilor de gradul I de invaliditate din cadrul asigurărilor sociale de stat, militari și 100 lei la suma fixă pentru îngrijirea pensionarilor I.O.V.R. de gradul I de invaliditate și marilor mutilați.

Sumele prevăzute la lit. a) și b) se acordă distinct de salariul tarifar și, respectiv, pensie și nu afectează drepturile care se acordă potrivit legii în funcție de salariu sau pensie, după caz.

Art. 4. - Sumele prevăzute la art. 3 se acordă salariaților și pensionarilor începând cu luna noiembrie 1990, o dată cu plata chenzinei I sau, după caz, o dată cu plata pensiilor. Sumele respective se suportă din aceleași fonduri ca și salariile și pensiile.

Art. 5. - Comisia Națională de Statistică va urmări și raporta lunar și trimestrial evoluția indicilor prețurilor cu amănuntul la produsele și serviciile cuprinse în anexa nr. 5 și separat pentru acelea din anexa nr. 6 la Hotărârea guvernului nr. 1109/1990.

Art. 6. - Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii și Protecției Sociale vor emite în termen de 5 zile norme privind plata sumelor fixe prevăzute la art. 3.

Art. 7. - Ministerul Finanțelor va modifica indicatorii financiari cu influențele ce rezultă din aplicarea prezentei hotărâri.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1 noiembrie 1990 | Nr. 1163.


Hotărâre privind unele măsuri referitoare la tarifele de abonament radio-tv. și salarizarea inspectorilor remizieri

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Tarifele de abonament radio-tv. se stabilesc potrivit anexei nr. I.

Art. 2. - Se aprobă prevederile generale referitoare la modul de salarizare a inspectorilor remizieri prezentat în anexa nr. II.

Art. 3. - Personalul Radioteleviziunii Române și pensionarii instituției sunt exceptați de la plata taxelor de înscriere și a tarifelor de abonament radio-tv.

Art. 4. - Prezenta hotărâre se aplică de la data de 1 noiembrie 1990 pentru trimestrul IV și nu afectează abonații care până la data aprobării prezentei au achitat taxele de abonament aferente trimestrului IV 1990.

Art. 5. - Din bugetul de stat se vor asigura fondurile necesare pentru Redacția emisiunilor pentru străinătate. De asemenea, se vor aloca și sume în valută din fondul valutar centralizat al statului pentru activitatea Radioteleviziunii Române.

Art. 6. - Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii financiari și în bugetul de stat pe anul 1990, care decurg din aplicarea prezentei hotărâri, pe baza propunerilor Radioteleviziunii Române.

Art. 7. - Pe data aprobării prezentei se abrogă orice dispoziție contrară.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1 noiembrie 1990 | Nr. 1164.


Anexa nr. I

Lista taxelor de înscriere și a tarifelor de abonament trimestrial pentru receptoarele de radio și televiziune

- lei -

Nr. crt. Denumirea receptoarelor și categoriilor de abonați Radio Televiziune
Taxa de înscriere Tarif abonament (trimestrial) Taxa de înscriere Tarif abonament (trimestrial)
I. Receptoare de radio și televiziune utilizate de:
1. Populație:
a) persoane fizice (familie); 25 60 25 90
b) instalate la bordul mijloacelor de transport. 25 60 25 90
2. Unități economice (pe aparat):
a) școli, creșe, internate, centre de activitate cultural-artistică, unități militare, spitale, magazine și ateliere care nu se ocupă cu vânzarea și repararea aparatelor, precum și alte unități care nu realizează venituri din utilizarea receptoarelor, inclusiv cele instalate la bordul mijloacelor de transport aparținând acestor unități; 25 60 25 90
b) unități de alimentație publică și hoteliere, săli de spectacole, videoteci, discoteci, magazine și ateliere care se ocupă cu vânzarea și repararea aparatelor de radio și televiziune, precum și alte unități care realizează venituri din utilizarea receptoarelor, inclusiv cele instalate la bordul mijloacelor de transport aparținând acestor unități; 25 210 25 360
c) ateliere care au ca obiect numai reparația aparatelor de radio; 25 105 - -
d) radiocentrală și stații de amplificare:
- principal; 25 105 -
- priză suplimentară (pentru fiecare). 10 25 - -
II. Difuzoare și prize suplimentare de radio (aparat)
conectate la aparatele de radiorecepție, stații de radioamplificare și stații de radiocentrală utilizate de:
a) școli, creșe, internate, centre de activitate cultural artistice, spitale, unități militare, magazine și ateliere care nu se ocupă cu vânzarea și repararea aparatelor, precum și alte unități care nu realizează venituri din utilizarea acestora; 10 25 - -
b) unități de alimentație publică și hoteliere, săli de spectacole, magazine și ateliere care se ocupă cu vânzarea și repararea aparatelor de radio și televiziune, precum și alte unități care realizează venituri din utilizarea acestora. 25 105 - -

Tarifele de mai sus cuprind un impozit pe circulația mărfurilor de 10%.


Anexa nr. II

Prevederi generale referitoare la modul de plată a inspectorilor remizieri pentru verificarea abonamentelor radio-tv.

1. Inspector remizier pentru activitatea de control abonamente și depistarea clandestinilor la folosirea receptoarelor de radio și televiziune poate fi orice cetățean major, indiferent dacă este încadrat în muncă, pensionar sau neîncadrat în alte forme de activitate.

Încadrarea inspectorilor remizieri se face de către Radioteleviziunea Română pe bază de contract civil de angajament pe perioadă determinată, potrivit normelor legale în vigoare.

2. Salarizarea inspectorilor pentru controlul abonamentelor și depistarea contravenienților se face pe bază de tarif aplicat asupra despăgubirilor încasate, nelimitat, diferențiat pe tranșe ale valorii încasărilor de la 15 lei/100 lei despăgubiri până la 20 lei/100 lei despăgubiri.

Tranșele se stabilesc și se revizuiesc periodic de către Radioteleviziunea Romană.

Personalul salarizat pe bază de tarif beneficiază numai de sumele corespunzătoare activității prestate, fără a avea și celelalte drepturi ale personalului încadrat cu contract de muncă.

Veniturile obținute de inspectorii din activitatea de control abonamente sunt impozitate conform legii.

3. Contravaloarea amenzilor și a despăgubirilor civile revine integral Radioteleviziunii Române. Regimul și cuantumul amenzilor se stabilesc prin lege.

4. Cuantumul despăgubirilor civile stabilite prin procesele-verbale de contravenție va fi egal cu costul abonamentului de la data procurării receptorului, dovedită cu acte legale, dar nu mai mult decât valoarea abonamentului pe durata de un an calendaristic, retroactiv.


Hotărâre pentru îmbunătățirea activității de pază

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - (1) Unitățile din sectorul public au obligația de a lua toate măsurile de asigurare a pazei bunurilor. În acest sens se vor întocmi în fiecare unitate planuri de pază, care vor cuprinde numărul de obiective, mijloacele de asigurare a pazei și personalul de pază necesar.

(2) Planurile de pază, inclusiv numărul și structura personalului necesar pentru desfășurarea în bune condiții a acestei activități, se aprobă de consiliul de administrație al unității.

Art. 2. - În cadrul personalului de pază necesar, stabilit potrivit art. 1, pot fi utilizate în activitatea de pază și unele persoane încadrate în alte funcții, meserii sau profesii din alte compartimente, care pe durata îndeplinirii atribuțiilor de pază sunt scutite de sarcinile proprii de serviciu și primesc salariul corespunzător funcției, meseriei sau profesiei în care sunt încadrate și sunt plătite din fondul total de salarizare al unității.

Art. 3. - (1) Pentru a stimula îndeplinirea în bune condiții a atribuțiilor care revin unităților din sectorul public în asigurarea pazei bunurilor se aprobă următoarele măsuri:

a) personalul de pază al unităților din sectorul public beneficiază de un spor de 25% din salariul tarifar;
b) unitățile din sectorul public pot utiliza pentru activitatea de pază și funcția de agent de pază cu nivelul de salarizare prevăzut în Legea nr. 57/1974, anexa nr. VI, cap. IV, lit. k), poz. 7, cat. I;
c) pentru contribuția adusă la preîntâmpinarea sustragerilor din unitate, personalul de pază, inclusiv agenții de pază, pot fi premiați trimestrial de consiliul de administrație, cu un premiu al cărui cuantum poate fi de până la nivelul salariului tarifar. De aceste premii poate beneficia și personalul unității, indiferent de funcția ocupată, care contribuie la prevenirea sau descoperirea sustragerilor;
d) personalul care participă efectiv la descoperirea sau identificarea persoanelor vinovate de sustrageri și la recuperarea bunurilor primește o cotă de recompensa de până la 10% din valoarea bunurilor astfel recuperate, calculate la prețul de producție al acestora.

(2) Cuantumul drepturilor prevăzute la lit. c) și d) se stabilește de consiliul de administrație.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1 noiembrie 1990 | Nr. 1165.


Hotărâre privind aprobarea Protocolului dintre Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea liniei frontierei de stat în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier II”, pe fluviul Dunărea

Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Protocolul dintre Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea liniei frontierei de stat în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier II”, pe fluviul Dunărea, semnat la Timișoara la 25 septembrie 1990.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 1 noiembrie 1990 | Nr. 1166.


Protocol între Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea liniei frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier II”, pe fluviul Dunărea

Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în dorința de a reglementa traseul frontierei de stat romano-iugoslave în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier II”, pe fluviul Dunărea, în conformitate cu prevederile art. 21 din Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condițiile extinderii colaborării pentru utilizarea potențialului hidroenergetic al Dunării, semnat la București la 19 februarie 1977 (denumit în textul ce urmează acord), au hotărât să încheie prezentul protocol și, în acest scop, au numit pe împuterniciții lor:
Guvernul României pe locotenent-colonel Alexandrescu Sterie, președintele delegației române în Comisia mixtă pentru reconstituirea și marcarea frontierei de stat româno-iugoslave;
Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Iugoslavia pe colonel Miodrag Kostic, președintele delegației iugoslave în Comisia mixtă pentru reconstituirea și marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, care după schimbarea deplinelor puteri, găsite în bună și cuvenită formă, au convenit asupra următoarelor:
Articolul 1

În conformitate cu prevederile art. 21, pct. 1 din acord, Comisia mixtă pentru reconstituirea și marcarea frontierei de stat româno-iugoslave a determinat prin măsurători pe teren și a marcat traseul liniei frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier II”, pe fluviul Dunărea, după cum urmează:

  • punctul 1 cu coordonatele x= 4·908·165,09, y = 7·625·485,01 stabilit ca intersecție a axului centralelor și dreapta perpendiculară pe acesta care desparte centrala română de centrala iugoslavă;
  • din punctul 1 pe dreapta care desparte centrala română de centrala iugoslavă la 100 m amonte s-au calculat coordonatele punctului 2, x = 4·908·219,78, y = 7·625·401,28, iar la 200 m aval s-au calculat coordonatele punctului 3, x = 4·908·055,72, y = 7·625·652,45;
  • punctul 4 cu coordonatele x = 4·908·165,63, y = 7·624·896,49 (punct de frântură al liniei de frontieră din anul 1923). Din acest punct, linia de frontieră merge în linie dreaptă până la punctul 2;
  • din punctul 3, linia de frontieră merge în linie dreaptă până în punctul 744 cu coordonatele: x = 4·907·651,92, y = 7·625·728,84 (punct de frântură al liniei de frontieră din anul 1923);
  • din coordonatele punctelor: 4, 2, 1, 3, 744, 743, 742, 741, 740, 739, 738, 737, 736, 735, s-a calculat suprafața de 241.584 mp., care, potrivit acordului, revine Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, reprezentând compensarea pentru aceeași suprafață care a trecut la teritoriul României, la „Porțile de Fier”, potrivit prevederilor protocolului semnat la Belgrad la 8 februarie 1975.

Coordonatele punctelor s-au calculat în sistem de coordonate iugoslav.

Linia de frontieră între România și Republica Socialistă Federative Iugoslavia, rectificată în baza art. 21 din acord, are următorul traseu: începe din punctul 4 determinat pe linia frontierei stabilită în anul 1923 și continuă în linie dreaptă în direcția est până în punctul 2, mai departe în linie dreaptă în direcția sud-est, trece prin punctul 1 până în punctul 3, de unde, mergând în linie dreaptă, în direcția sud, ajunge în punctul final 744 unde întâlnește linia frontierei stabilită în anul 1923.

Articolul 2

Pentru determinarea coordonatelor pct. 1, 2 și 3 ale liniei frontierei de stat rectificate, comisia mixtă a folosit punctele permanente cu care este marcat axul centralelor 3R pe teritoriul român și 6J și 14J pe teritoriul iugoslav.

Punctele de capăt 4 și 744 ale segmentului de frontieră care se rectifică sunt marcate pe teren cu stâlpii de frontieră D. 166/1R și D. 166/2R de pe teritoriul român și stâlpii de frontieră D. 166/1J și D. 166/4J de pe teritoriul iugoslav, care sunt plantați coliniar cu aceste puncte pe malul stâng și drept al Dunării.

Linia de frontieră dintre centrala română și centrala iugoslavă este marcată cu 4 tăblițe confecționate din oțel inox, cu inițialele celor două state. Pe șoseaua internațională, marcarea frontierei de stat se face cu o bandă de marmură roșie, lată de 20 cm, iar pe calea ferată cu o bandă de vopsea roșie având aceeași lățime.

Articolul 3

În baza măsurătorilor topografice, comisia mixtă a întocmit „Planul cu rectificarea frontierei româno-iugoslave în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier II” la scara 1:5.000, pe care este reprezentată linia de frontieră conform documentelor de frontieră din anul 1923 și linia de frontieră descrisă în art. 1 din prezentul protocol.

Planul cu rectificarea frontierei româno-iugoslave în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier II” se anexează la prezentul protocol și face parte integrantă din acesta.

Articolul 4

Prezentul protocol între Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea liniei frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier II”, pe fluviul Dunărea și anexa înlocuiesc documentele de frontieră existente pentru porțiunea de frontieră descrisă în art. 1 al acestui protocol.

Articolul 5

Prin prezentul protocol se constată că s-a îndeplinit obligația României de compensare a întregii suprafețe de 241.584 mp și rectificarea liniei frontierei de stat în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în modul menționat în schimbul de scrisori al președinților celor două delegații guvernamentale pentru tratative privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier”, pe fluviul Dunărea, efectuat la 30 noiembrie 1963 la Belgrad, și în art. 6 din Protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier”, pe fluviul Dunărea, semnat la Belgrad la 8 Februarie 1975, care se referă la rectificarea frontierei pe fluviul Dunărea.

Articolul 6

Rectificarea liniei frontierei de stat, efectuată prin prezentul protocol, rămâne în vigoare pe toată durata exploatării, atât a sistemului „Porțile de Fier”, cât și a sistemului „Porțile de Fier II”. Odată cu încetarea rectificării liniei frontierei de stat, efectuată prin Protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier”, pe fluviul Dunărea, semnat la Belgrad la 8 februarie 1975, frontiera de stat rectificată prin prezentul protocol se va restabili în conformitate cu prevederile art. 21 pct. 4 din acord.

Articolul 7

Prezentul protocol va fi supus aprobării în conformitate cu legislația națională a fiecărui stat și va intra în vigoare la data schimbului notelor prin care se comunică despre aprobarea sa.


Semnat la Timișoara la data de 25 septembrie 1990, în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba sârbo-croată, ambele texte având aceeași valoare.


Din împuternicirea Guvernului României, locotenent-colonel Alexandrescu Sterie
Din împuternicirea Consiliului Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, colonel Miodrag Kostic


Hotărâre privind majorarea cu sută la sută a dobânzilor care se acordă populației de Casa de Economii și Consemnațiuni

Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Casa de Economii și Consemnațiuni va majora cu sută la sută actualele dobânzi care se acordă la depunerile populației pe toate instrumentele de economisire.

Art. 2. - Operațiunile tehnice necesare calculării dobânzilor majorate se vor desfășura începând cu data de 2 noiembrie 1990, iar intrarea în vigoare a noilor dobânzi se va face cu data de 1 ianuarie 1991.

Art. 3. - Se autoriză Banca Națională a României să stabilească nivelul dobânzilor la disponibilitățile din conturi și la creditele acordate în economie.

Prim-ministru, Petre Roman | București, 2 noiembrie 1990 | Nr. 1168.