Monitorul Oficial 121/1990

De la wiki.civvic.ro
Salt la: navigare, căutare

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0121 - Partea I - Miercuri, 7 noiembrie year::1990

Legi

Lege privind registrul comerțului

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Comercianții au obligația ca, înainte de începerea comerțului, să ceară înmatricularea în registrul comerțului, iar în cursul exercitării și la încetarea comerțului, să ceară înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

În sensul prezentei legi, comercianții sunt persoanele fizice care exercită în mod obișnuit acte de comerț, societățile comerciale, regiile autonome și organizațiile cooperatiste.

Prevederile alin. 1 nu se aplică meseriașilor și țăranilor care își desfac produsele din gospodărie proprie.

Art. 2. - Registrul comerțului se ține de către oficiul registrului comerțului, organizat în fiecare județ sau în municipiul București, potrivit prevederilor cap. II din prezenta lege.

Registrul central al comerțului se ține de către Oficiul național al registrului comerțului, organizat pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Art. 3. - Comercianții cer înmatricularea la oficiul registrului comerțului din județul sau municipiul București în care își au sediul.

Art. 4. - Registrul comerțului este public.

Oficiul registrului comerțului este obligat să elibereze, pe cheltuiala persoanei care a făcut cererea, copii certificate de pe înmatricularea sau mențiunile făcute și de pe actele prezentate, precum și certificatele constatatoare că un anumit act sau fapt nu este înscris sau menționat în registru.

Art. 5. - Înmatricularea și mențiunile sunt opozabile terților de la data efectuării lor în registrul comerțului ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial sau în altă publicație, acolo unde legea dispune astfel.

Persoana care are obligația de a cere o înregistrare nu poate opune terților actele ori faptele neînregistrate, în afară de cazul în care face dovada că ele erau cunoscute de aceștia.

Art. 6. - Înregistrările se fac numai în baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești definitive.

Art. 7. - Instanțele judecătorești sunt obligate să trimită oficiului registrului comerțului, în termen de 15 zile de la data când au rămas definitive, copii legalizate de pe dispozitivul hotărârilor definitive și de pe încheierile ce se referă la acte și mențiuni a căror înregistrare este cerută de lege.

În aceste încheieri și hotărâri instanțele judecătorești vor dispune și efectuarea înregistrărilor în registrul comerțului.

Art. 8. - Controlul legalității operațiilor efectuate de oficiul registrului comerțului se face de unul dintre judecătorii tribunalului județean, respectiv al municipiului București, delegat anual de președintele acestui tribunal.

Judecătorul trebuie să controleze registrul comerțului cel puțin o dată pe lună. Viza de verificare se va înscrie pe fiecare filă a registrului, sub semnătură, menționându-se și data controlului.

Controlul efectuat de judecător nu apără de răspundere personalul oficiului care conduce și execută operațiile registrului comerțului pentru conformitatea acestora cu legea.

Capitolul II

Oficiul registrului comerțului

Art. 9. - Oficiul registrului comerțului se organizează și funcționează pe lângă fiecare cameră de comerț și industrie teritorială.

Oficiul național al registrului comerțului se organizează și funcționează pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Oficiile registrului comerțului prevăzute la alin. 1 vor comunica Oficiului național al registrului comerțului orice înmatriculare sau mențiune operată în termen de 15 zile de la efectuare.

Art. 10. - Structura organizatorică, numărul de personal și nivelul de salarizare a personalului oficiilor registrului comerțului din județe și municipiul București se stabilesc în mod unitar de către Camera de Comerț și Industrie a României.

În același mod se stabilesc normele de organizare și funcționare interioară a oficiilor.

Personalul necesar funcționării oficiilor registrului comerțului se încadrează prin concurs de către camerele de comerț și industrie teritoriale. Cheltuielile necesare funcționării și fondurile de salarizare se asigură din bugetul camerelor de comerț și industrie teritoriale.

Art. 11. - Pentru operațiile efectuate, oficiul registrului comerțului percepe taxe, potrivit unui tarif stabilit de Camera de Comerț și Industrie a României împreună cu Ministerul Finanțelor.

Cota cuvenită oficiului național, care nu poate depăși 20% din taxele stabilite conform alin. 1, se percepe prin oficiul registrului comerțului care efectuează înregistrarea și se virează lunar oficiului național.

Taxele, cu excepția celor datorate Oficiului național, se fac venit la bugetul camerelor de comerț și industrie pe lângă care este organizat oficiul teritorial.

Art. 12. - Oficiul registrului comerțului ține registrul comerțului care este alcătuit dintr-un registru pentru înregistrarea comercianților persoane fizice și un altul pentru înregistrarea comercianților persoane juridice, precum și cartoteca fișelor fiecărui comerciant.

Oficiul va mai ține un repertoriu alfabetic al comercianților înregistrați, precum și dosarele cu actele depuse.

Registrele vor fi numerotate și parafate de judecătorul delegat. Pentru fiecare an se deschide un registru.

Fiecare comerciant înregistrat va purta un număr de ordine, începând de la numărul 1 în fiecare an.

Modul de ținere și de completare a registrului comerțului și a cartotecii se stabilește unitar pentru toate oficiile, prin norme elaborate de Camera de Comerț și Industrie a României împreună cu Ministerul Comerțului și Turismului.

Capitolul III

Efectuarea înregistrărilor

Art. 13. - Cererea de înmatriculare în registrul comerțului a unui comerciant persoană fizică va cuprinde:

a) numele și prenumele, domiciliul, cetățenia, data și locul nașterii, starea civilă, averea și modul de evaluare a acesteia și activitatea comercială anterioară;
b) firma comercială și sediul acesteia, ale sucursalelor sau filialelor din țară sau străinătate, actul de autorizare pentru exercitarea comerțului;
c) obiectul comerțului.

Cererea de înmatriculare va fi însoțită de acte doveditoare ale datelor pe care le cuprinde.

Cererea de înmatriculare va fi făcută personal sau prin împuternicit, cu procură specială și autentică.

Oficiul va înscrie în registrul comerțului toate datele din cerere.

Pentru dovedirea specimenului de semnătură, comerciantul va semna în registrul comerțului, în prezența judecătorului delegat sau conducătorului oficiului ori a înlocuitorului acestuia, care va certifica semnătura.

În absența comerciantului, semnătura în registru poate fi înlocuită prin prezentarea acesteia, legalizată de notar.

Art. 14. - Cererea de înmatriculare în registrul comerțului a unei societăți în nume colectiv sau în comandită simplă va cuprinde:

a) datele privind persoana fiecărui asociat, prevăzute la art. 13 lit. a), pentru persoanele fizice, și, după caz, denumirea, naționalitatea și sediul, pentru persoanele juridice;
b) datele privind firma, prevăzute la art. 13 lit. b);
c) forma juridică și obiectul societății;
d) capitalul social, aportul fiecărui asociat la capital și modalitatea de constituire și vărsare a acestuia; pentru aportul în bunuri, valoarea lor și modul de evaluare;
e) administratorii societății și limita puterilor lor;
f) partea fiecărui asociat la beneficii și pierderi;
g) durata societății.

Art. 15. - Cererea de înmatriculare în registrul comerțului a unei societăți pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni va cuprinde:

a) datele privind pe fondatori, prevăzute la art. 14 lit. a);
b) firma și sediul societății și, după caz, ale sucursalelor și filialelor;
c) forma juridică și obiectul societății;
d) capitalul social subscris și cel vărsat;
e) valoarea bunurilor constituite ca aport în natură și modul de evaluare, numărul acțiunilor acordate pentru aceasta și avantajele rezervate fiecărui fondator;
f) numărul și valoarea nominală a acțiunilor, cu specificarea dacă sunt nominative sau la purtător și numărul lor pe categorii;
g) numărul, numele și prenumele, precum și cetățenia administratorilor, garanția pe care sunt obligați să o depună, puterile lor și drepturile speciale de administrare și de reprezentare acordate unora dintre ei; pentru societățile în comandită pe acțiuni, numele și prenumele, domiciliul și cetățenia comanditaților sau, după caz, firma, naționalitatea și sediul acestora, arătându-se care dintre ei au administrarea și reprezentarea societății;
h) numărul, numele și prenumele, precum și cetățenia cenzorilor;
i) modul de distribuire a beneficiilor;
j) condițiile pentru validitatea hotărârilor adunării generale și exercițiul dreptului de vot;
k) durata societății;
l) aportul la capital al comanditarilor în societatea în comandită pe acțiuni;
m) operațiile încheiate de fondatori în contul societății ce se constituie și pe care societatea urmează să le ia asupra sa și sumele ce trebuie plătite pentru aceste operații.

Art. 16. - Cererea de înmatriculare în registrul comerțului a unei societăți cu răspundere limitată va cuprinde datele prevăzute de art. 14 și, după caz, art. 15 lit. h).

Art. 17. - Cererea de înmatriculare în registrul comerțului a unei regii autonome va cuprinde:

a) actul de înființare, denumirea și sediul acesteia;
b) obiectul de activitate;
c) subunitățile regiei care pot intra în relații contractuale cu terți și limitele împuternicirii acordate în acest scop;
d) persoanele împuternicite să reprezinte regia autonomă și subunitățile acesteia prevăzute la lit. c).

Art. 18. - Organizația cooperatistă care se constituie sub forma juridică a unei societăți comerciale se înmatriculează în registrul comerțului cu respectarea, după caz, a prevederilor art. 14-16; pentru celelalte organizații cooperatiste, cererea de înmatriculare în registrul comerțului va cuprinde datele prevăzute de art. 17.

Art. 19. - Dovedirea specimenului de semnătură a administratorilor și, după caz, a reprezentanților societăților comerciale, precum și a persoanelor împuternicite, în condițiile legii, să reprezinte regiile autonome sau organizațiile cooperatiste, se face cu respectarea prevederilor art. 13 alin. 5 și 6.

Art. 20. - Cererea pentru înmatriculare în registrul comerțului se face, dacă legea nu prevede altfel, în termen de 15 zile:

  • pentru societăți comerciale, de la data la care Judecătorul a dispus, în condițiile legii, înmatricularea;
  • pentru comercianți persoane fizice, de la data autorizării;
  • pentru regii autonome și organizații cooperatiste, de la data actului de înființare.

Cererea de înmatriculare în registrul comerțului a unei societăți comerciale va fi semnată cel puțin de un administrator sau, după caz, reprezentant al acestuia, sau, în condițiile legii, de oricare asociat, iar pentru regii autonome sau organizații cooperatiste, de către persoanele împuternicite, potrivit legii, să le reprezinte.

Art. 21. - În registrul comerțului se vor înregistra mențiuni referitoare la:

a) donația, vânzarea, locațiunea sau gajul fondului de comerț, precum și orice alt act prin care se aduc modificări înmatriculărilor sau mențiunilor sau care face să înceteze firma ori fondul de comerț;
b) numele, cetățenia, data și locul nașterii împuternicitului; dacă dreptul de reprezentare este limitat la o anumită sucursală ori filială, mențiunea se va face numai în registrul unde este înscrisă sucursala ori filiala. Semnătura reprezentantului va fi dată în forma prevăzută de art. 13 alin. 5 și 6;
c) brevetele de invenții, mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu, denumirile de origine, indicațiile de proveniență, firma, emblema și alte semne distinctive asupra cărora societatea comercială, regia autonomă, organizația cooperatistă sau comerciantul persoană fizică are un drept;
d) hotărârea de divorț al comerciantului, precum și cea de împărțire a bunurilor comune pronunțate în cursul exercitării comerțului;
e) hotărârea de punere sub interdicție a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum și hotărârea prin care se ridică aceste măsuri;
f) hotărârea de declarare în stare de faliment a comerciantului;
g) hotărârea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care îl fac nedemn de a exercita această profesie;
h) orice modificare privitoare la faptele și mențiunile înregistrate.

Art. 22. - Comerciantul are obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor prevăzute la art. 21 în cel mult 15 zile de la data actelor și faptelor supuse obligației de înregistrare.

Înregistrarea mențiunilor se poate face și la cererea persoanelor interesate, în termen de cel mult 30 de zile de la data când au cunoscut actul sau faptul supus înregistrării.

Mențiunile se vor înregistra din oficiu, în termen de cel mult 15 zile de la data primirii copiei legalizate de pe dispozitivul hotărârii definitive pentru faptele și actele prevăzute la art. 21 lit. d), e), f) și g).

Faptul că mențiunile pot fi înregistrate și la cererea altor persoane sau din oficiu nu scutește pe comerciant de obligația de a cere efectuarea lor.

Art. 23. - Comerciantul care are sucursale sau filiale trebuie să ceară înmatricularea acestora la oficiul registrului comerțului de la sediul fiecărei sucursale sau filiale.

În cerere, pe lângă datele prevăzute de prezente lege pentru înmatricularea comerciantului, se va arăta și oficiul unde a fost înmatriculată firma sediului principal.

La cererea de înmatriculare comerciantul va alătura copii de pe toate actele și autorizațiile care se află depuse la oficiul sediului principal, certificate de acesta.

Oficiul registrului comerțului de la sediul sucursalei sau filialei va transmite oficiului registrului comerțului de la sediul principal al comerciantului un extras de pe înregistrarea efectuată, pentru a fi menționată în registrul comerțului respectiv.

Modificările înscrierilor făcute în registrul comerțului de la sediul principal privind documentele de constituire trebuie menționate și în registrul comerțului de la sediul sucursalei sau filialei.

Art. 24. - Comerciantul care are sediul principal al comerțului său în străinătate și înființează o sucursală sau filială în România va fi supus tuturor dispozițiilor referitoare la înmatricularea, menționarea și publicarea actelor și faptelor cerute pentru comercianții din țară.

Toate aceste formalități se vor face la oficiul registrului comerțului de la sediul sucursalei sau filialei.

Art. 25. - Oricine se consideră prejudiciat prin înmatriculare sau printr-o mențiune din registrul comerțului are dreptul să ceară radierea ei.

Judecătorul delegat se va pronunța asupra cererii de radiere printr-o încheiere, cu citarea părților.

Încheierea poate fi atacată cu recurs la tribunalul județean sau al municipiului București, în termen de 15 zile de la data pronunțării.

Tribunalul va judeca de urgență recursul în camera de consiliu.

Art. 26. - Comerciantul este obligat a menționa pe facturi, scrisori, oferte, comenzi, tarife, prospecte și orice alte documente întrebuințate în comerț, numărul de ordine sub care este înmatriculată firma în registrul comerțului și anul înmatriculării.

Capitolul IV

Regimul firmelor și emblemelor

Art. 27. - Firma este numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant își exercită comerțul și sub care semnează.

Emblema este semnul sau denumirea care deosebește un comerciant de altul de același gen.

Firmele și emblemele vor fi scrise în primul rând în limba română.

Art. 28. - Firma unui comerciant persoană fizică se compune din numele comerciantului scris în întregime sau din numele și inițiala prenumelui acestuia.

Nici o mențiune care ar putea induce în eroare asupra naturii sau întinderii comerțului ori situației comerciantului nu poate fi adăugată firmei. Se vor putea face mențiuni care să arate mai precis persoana comerciantului sau felul comerțului său.

Art. 29. - Firma unei societăți în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a cel puțin unuia dintre asociați, cu mențiunea „societate în nume colectiv”, scrisă în întregime.

Art. 30. - Firma unei societăți în comandită simplă trebuie să cuprindă numele a cel puțin unuia dintre asociații comanditați, cu mențiunea „societate în comandită”, scrisă în întregime.

Art. 31. - Dacă numele unei persoane străine de societate figurează, cu consimțământul său, în firma unei societăți în nume colectiv ori în comandită simplă, aceasta devine răspunzătoare nelimitat și solidar de toate obligațiile societății. Aceeași regulă este aplicabilă și comanditarului al cărui nume figurează în firma unei societăți în comandită.

Art. 32. - Firma unei societăți pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni se compune dintr-o denumire proprie, de natură a o deosebi de firma altor societăți, și va fi însoțită de mențiunea scrisă în întregime „societate pe acțiuni” sau „S.A." ori, după caz, „societate în comandită pe acțiuni".

Art. 33. - Firma unei societăți cu răspundere limitată se compune dintr-o denumire care să arate obiectul de activitate și va fi însoțită de mențiunea scrisă în întregime „societate cu răspundere limitată” sau „S.R.L.”.

Art. 34. - Firma sucursalei sau filialei din România a unei societăți străine va trebui să cuprindă și mențiunea sediului principal din străinătate.

Art. 35. - Orice firmă nouă trebuie să se deosebească de cele existente.

Când o firmă nouă este asemănătoare cu o alta, trebuie să se adauge o mențiune care să o deosebească de aceasta, fie prin desemnarea mai precisă a persoanei, fie prin indicarea felului de comerț exercitat sau în orice alt mod.

Art. 36. - Oficiul registrului comerțului trebuie să refuze înscrierea unei firme care, fără a introduce elemente de deosebire, poate produce confuzie cu alte firme înregistrate.

Art. 37. - Nici o firmă nu va putea cuprinde o denumire întrebuințate de comercianții din sectorul public.

Art. 38. - Dobânditorul cu orice titlu al unui fond de comerț va putea să continue activitatea sub firma anterioară, menționând în cuprinsul ei calitatea de succesor, dacă proprietarul precedent ori moștenitorii săi au consimțit expres. Această dispoziție nu este aplicabilă societăților în nume colectiv, în comandită simplă, societăților pe acțiuni și în comandită pe acțiuni.

Păstrarea firmei precedente este permisă societății cu răspundere limitată, fără necesitatea menționării raportului de succesiune.

Art. 39. - Firma nu poate fi înstrăinată separat de fondul de comerț la care este întrebuințată.

Art. 40. - Orice emblemă va trebui să se deosebească de emblemele înscrise în același registru al comerțului, pentru același fel de comerț, precum și de emblemele altor comercianți de pe piața unde comerciantul și desfășoară activitatea.

Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclamă oriunde ar fi așezate, pe facturi, scrisori, note de comandă, tarife, prospecte, afișe, publicații și în orice alt mod, numai dacă vor fi însoțite în mod vizibil de firma comerciantului.

Dacă emblema cuprinde o denumire, firma va fi scrisă în litere de mărimea a cel puțin jumătatea literelor cu care este scrisă emblema.

Capitolul V

Sancțiuni

Art. 41. - Comercianții care trebuie să ceară înmatricularea sau înregistrarea unei mențiuni, să depună o semnătură sau anumite acte și care nu respectă dispozițiile legii și termenul prevăzut vor fi obligați, prin hotărâre judecătorească, la plata unei amenzi civile de la 1.000 la 25.000 lei.

Amenda civilă este de la 2.000 la 50.000 lei, în cazul în care înmatricularea, mențiunea, depunerea semnăturii sau a actului sunt în sarcina unei societăți comerciale. Dacă sunt mai multe persoane obligate la îndeplinire, amenda se aplică fiecăreia dintre ele.

Art. 42. - Comercianții care nu se conformează obligațiilor prevăzute la art. 26 vor fi obligați prin hotărâre judecătorească la plata unei amenzi civile de la 1.000 la 5.000 lei.

Art. 43. - Sesizarea instanței pentru aplicarea amenzilor prevăzute la art. 41 se poate face de oricare persoană interesată, precum și de camera de comerț și industrie teritorială pe lângă care funcționează oficiul registrului comerțului la care s-a cerut aprobarea sau trebuia să se ceară înmatricularea ori înregistrarea mențiunii sau depunerea semnăturii, precum și a actului, iar în cazul prevăzut de art. 42, de camera de comerț și industrie teritorială pe lângă care funcționează oficiul registrului comerțului la care s-a făcut înscrierea firmei.

Art. 44. - Amenzile civile prevăzute de art. 41 și 42 sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor civile prevăzut de Codul de procedură civilă și se aplică de către instanța pe a cărei rază teritorială s-a săvârșit fapta.

Art. 45. - Persoana care, cu rea-credință, a făcut declarații inexacte, în baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o mențiune în registrul Comerțului, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 10.000 la 50.000 lei, dacă, potrivit legii, fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

Prin hotărârea pronunțată, instanța va dispune și rectificarea sau radierea înmatriculării ori mențiunii inexacte.

Capitolul VI

Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 46. - În județele în care nu sunt înființate camere de comerț și industrie, oficiile registrului comerțului se organizează și funcționează pe lângă camera de comerț și industrie teritorială, stabilită de Camera de Comerț și Industrie a României.

Art. 47. - Asigurarea spațiului corespunzător și a condițiilor materiale necesare desfășurării activității Oficiului național al registrului comerțului și a fiecărui oficiu al registrului comerțului se face pentru anii 1990-1991 de către prefectură și respectiv de către Primăria municipiului București.

Bunurile cu care au fost dotate oficiile trec, fără plată, în proprietatea camerelor de comerț și industrie teritoriale până la data de 1 ianuarie 1992.

Art. 48. - Camera de Comerț și Industrie a României și camerele de comerț și industrie teritoriale vor asigura implementarea sistemului informatic unitar al registrului comerțului.

Până la 31 decembrie 1991, prefecturile vor contribui la cheltuielile necesare implementării sistemului informatic al registrului comerțului, în măsura în care sumele încasate cu titlu de taxe de înregistrare nu acoperă cheltuielile necesare organizării și funcționării acestor oficii.

Prevederile din prezenta lege referitoare la județe și prefecturi se aplică și municipiului București, respectiv Primăriei municipiului București.

Art. 49. - Societățile comerciale cu participare de capital străin, înființate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor înmatricula în registrul comerțului, fără plata taxelor legale, în baza certificatului eliberat de Ministerul Finanțelor.

Art. 50. - În termen de cel mult 45 de zile de la data intrării în vigoare a legii, comercianții existenți la acea dată sunt obligați să îndeplinească formalitățile de înmatriculare și înregistrare a documentelor și mențiunilor prevăzute de lege.

Art. 51. - Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 29 octombrie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 22 octombrie 1990.

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României,
promulgăm Legea privind registrul comerţului și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

Președintele României, Ion Iliescu | București, 5 noiembrie 1990 | Nr. 26.



Diverse

Răspunsul Parlamentului României la Apelul Adunării Constituante a Republicii Populare Bulgaria din 26 iulie 1990

Parlamentul României a luat act de apelul care i-a fost adresat de către Adunarea Constituantă a Republicii Populare Bulgaria și își exprimă atașamentul față de ideea continuării dialogului constructiv dintre cele două țări în vederea găsirii celor mai bune modalități de soluționare a problemelor de interes reciproc, în scopul întăririi bunei vecinătăți și a înțelegerii tradiționale dintre popoarele noastre.

Împărtășim întru totul opinia dumneavoastră că exemplele pozitive de colaborare oferite de mai multe state din Europa privind asigurarea purității aerului și apelor în zonele limitrofe pot și trebuie să constituie un imbold și pentru țările noastre în realizarea unei cooperări eficiente pe linia protejării mediului înconjurător, în concordanță cu prevederile acordurilor de la Viena ale Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa.

De asemenea, împărtășim pe deplin ideea că „Dosarul ecologic” din zonele noastre limitrofe nu se poate încheia decât pe baza rezolvării unor probleme economice și sociale complexe, a informării largi a populației din ambele țări asupra acestora și asupra eforturilor pe care le implică soluționarea lor.

În acest sens, autoritățile române, animate de dorința de a găsi soluții reciproc acceptabile destinate ameliorării situației ecologice în zona Giurgiu - Ruse, au oprit deja funcționarea unor instalații productive din cadrul platformei industriale chimice Giurgiu.

Socotim, însă, că se impune o analiză obiectivă a problemelor ecologice din zona menționată, ceea ce face imperios necesară extinderea ariei de cercetare asupra surselor de poluare a orașului Ruse, care nu pot fi puse numai pe seama platformei chimice de la Giurgiu. De altfel, în raportul unei comisii mixte de specialiști s-a constatat existența mai multor obiective economice în zona orașului Ruse care contribuie nemijlocit la poluare.

În plus, credem că este neapărat necesar să fie analizate cu bunăvoință și responsabilitate toate aspectele poluării, să fie examinate toate sursele acesteia, inclusiv cele radioactive, precum și riscul efectiv pe care instalațiile nucleare de la Kozlodui și Beleni, în starea lor actuală, îl reprezintă pentru populația ambelor țări.

Se impune, prin urmare, ca populația și opinia publică din cele două țări să fie informată obiectiv asupra complexității situației ecologice din zonele de frontieră și asupra măsurilor ce se întreprind pentru ameliorarea ei, astfel încât să se creeze o atmosferă de încredere și cooperare capabilă să ducă la evitarea unor manifestări negative de genul celor înregistrate în lunile din urmă, la soluționarea problemelor existente.

Având în vedere cele de mai sus, Parlamentul României cheamă la o examinare cât mai cuprinzătoare și obiectivă o tuturor problemelor ecologice existente în zonele noastre limitrofe.

În consecință:

1. Ne declarăm de acord cu efectuarea unor expertize de către comisii mixte în întreprinderile din zona de frontieră, care reprezintă surse de poluare de orice natură, inclusiv cea radioactivă, și depășesc normele internaționale admise; dacă se socotește necesar, să convenim asupra invitării unor organizații internaționale care să garanteze obiectivitatea măsurătorilor efectuate.

2. Ne pronunțăm pentru negocierea și semnarea unei convenții care să stabilească obligații pentru ambele părți privind modul de rezolvare a problemelor generate de toate sursele de poluare din zona de graniță sau din apropierea ei, indiferent de natura poluantului sau de momentul în care unitatea producătoare a acestuia a fost creată.

Totodată, suntem de acord ca această convenție să prevadă un sistem de observare și urmărire permanentă a stării mediului înconjurător din zonele menționate și să instituie un mecanism eficient pentru soluționarea problemelor ecologice dintre țările noastre.

3. Ne pronunțăm pentru o informare largă și obiectivă a populației asupra naturii și dimensiunilor reale ale problemelor ecologice existente, pentru cunoașterea exactă a răspunderilor care revin fiecărei părți, pentru sprijinirea oricăror acțiuni care pot contribui la rezolvarea problemelor, la creșterea încrederii reciproce.

Ne exprimăm convingerea că membrii Adunării Constituante a Republicii Populare Bulgaria vor depune toate eforturile pentru ca, împreună, să dezvoltăm colaborarea pe multiple planuri dintre țările și popoarele noastre.

Adoptat de Parlamentul României în ședința din 10 octombrie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan


Mesaj de răspuns la Apelul Sovietului Suprem al U.R.S.S. către parlamentele și opinia publică mondială privind necesitatea încetării tuturor experiențelor nucleare

Parlamentul României ia act de Apelul Sovietului Suprem al U.R.S.S. către parlamentele și opinia publică mondială referitor la necesitatea imperioasă a încetării tuturor experiențelor nucleare.

Având în vedere politica României de pace, înțelegere și colaborare între toate statele și întărirea climatului de securitate prin înfăptuirea dezarmării generale și totale și, în primul rând, a celei nucleare, Parlamentul României salută cu deosebit interes inițiativa Sovietului Suprem al U.R.S.S. și își exprimă convingerea că intervenția parlamentelor celorlalte țări și a opiniei publice mondiale va determina statele care efectuează experiențe nucleare să ia măsuri pentru încetarea totală și generală a experiențelor nucleare și pentru încheierea unor acorduri care să garanteze în mod corespunzător realizarea acestui deziderat.

Parlamentul României consideră că parlamentarilor din întreaga lume le revine nobila sarcină de a contribui și în acest fel la înțelegerea stării de spirit a celor care i-au ales, la realizarea dorinței acestora de a trăi într-o lume pașnică și fără pericole, la împlinirea năzuinței lor de a vedea rezolvat, cât mai grabnic, acest imperativ major al timpurilor noastre.


Acest mesaj a fost adoptat de Senat în ședința din 30 octombrie 1990.
Acest mesaj a fost adoptat de Adunarea Deputaților în ședința din 5 noiembrie 1990.

Președintele Senatului, academician Alexandru Bîrlădeanu

Președintele Adunării Deputaților, Marțian Dan