Monitorul Oficial 145/1995
Monitorul Oficial al României
Anul VII, Nr. issue::0145 - Partea I - Miercuri, 12 iulie year::1995
Legi și Decrete
Parlamentul României
Camera Deputaților
Senatul
Lege privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I
Dispoziții generale
Art. 1. - Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare este parte componentă a apărării naționale și are la bază prevederile Constituției și principiile doctrinei militare de apărare a României. Aceasta cuprinde ansamblul de măsuri și de acțiuni care se stabilesc și se realizează din timp de pace în vederea valorificării potențialului economic și uman al țării pentru satisfacerea nevoilor de apărare și asigurarea continuității activităților economico-sociale în caz de mobilizare sau de război.
Art. 2. - Elaborarea măsurilor și a acțiunilor, precum și coordonarea și controlul activităților destinate pregătirii economiei naționale, a teritoriului pentru apărare și pentru mobilizarea națională se asigură de către autoritățile publice, potrivit competențelor stabilite prin Constituție și legile țării.
Art. 3. - Consiliul Suprem de Apărare a țării analizează s; a^robă proiectul planului de mobilizare a economiei naționale și proiectul bugetului de stat pentru primul an de război.
Art. 4. - Guvernul răspunde de pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și asigură aplicarea măsurilor referitoare la aceste domenii, potrivit legii, hotărârilor Parlamentului și ale Consiliului Suprem de Apărare a țării, în care scop:
a) organizează, coordonează și controlează activitatea ministerelor și a celorlalte organe și autorități ale administrației publice în legătură cu realizarea sarcinilor referitoare la pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;
b) elaborează, din timp de pace, proiectul planului de mobilizare a economiei naționale și proiectul bugetului de stat pentru primul an de război;
c) stabilește obligațiile care revin ministerelor, autorităților administrației publice și agenților economici prin planul de mobilizare a economiei naționale și ia măsuri pentru asigurarea de bunuri materiale și servicii necesare forțelor sistemului național de apărare și populației, la război;
d) elaborează programe curente și de perspectivă referitoare la pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;
e) ia măsuri pentru realizarea prevederilor bugetare privind resursele financiare și materiale necesare pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;
f) stabilește măsuri de trecere de la programul economic curent la aplicarea planului de mobilizare a economiei naționale și urmărește realizarea acestora;
g) coordonează activitățile de cercetare, asimilare, producție și asigurare tehnico-materială destinate înzestrării forțelor sistemului național de apărare;
h) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege în acest domeniu.
Art. 5. - Pentru îndeplinirea atribuțiilor care revin Guvernului cu privire la pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, în subordinea sa funcționează Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, încadrat cu specialiști militari și civili.
Organizarea, funcționarea și atribuțiile Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Capitolul II
Pregătirea economiei naționale pentru apărare
Art. 6. - În vederea asigurării cererilor de produse și servicii necesare forțelor sistemului național de apărare, precum și a nevoilor economiei naționale și ale populației la război, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale elaborează proiectul planului de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război.
Art. 7. - Proiectul planului de mobilizare a economiei naționale cuprinde sarcinile ministerelor, celorlalte autorități ale administrației publice, agenților economici și instituțiilor publice pentru asigurarea necesarului forțelor sistemului național de apărare, economiei naționale și ale populației pentru primul an de război, precum și resursele ce se vor utiliza în acest scop.
Ministerul Finanțelor, pe baza proiectului planului de mobilizare a economiei naționale, elaborează proiectul bugetului de stat pentru primul an de război.
Art. 8. - Ministerele, celelalte autorități ale administrației publice, agenții economici, instituțiile publice și instituțiile sociale au obligația să ia măsuri din timp de pace pentru realizarea sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare a economiei naționale, trimis de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, în domeniile care îi privesc. în acest scop întocmesc documentele necesare privind pregătirea de mobilizare.
Art. 9. - Măsurile de pregătire a economiei naționale pentru apărare, care se realizează din timp de pace, sunt cuprinse în programele curente și de perspectivă și se referă la: stabilirea, crearea și păstrarea capacităților și a rezervelor de mobilizare, actualizarea documentațiilor, întocmirea de studii, note de fundamentare, precum și alte acțiuni care vor fi apreciate ca necesare.
Art. 10. - Planul de mobilizare a economiei naționale și proiectul bugetului de stat pentru primul an de război se actualizează de câte ori este nevoie.
Art. 11. - Punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei naționale și a execuției bugetului de stat pentru primul an de război se aprobă de către Parlament, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a țării.
Art. 12. - Agenții economici și instituțiile publice, potrivit obligațiilor ce le revin din planul de mobilizare a economiei naționale și din programele curente și de perspectivă, stabilesc, creează și păstrează, din timp de pace, capacități și rezerve de mobilizare necesare pentru realizarea sarcinilor respective.
Art. 13. - Constituie capacități de mobilizare:
a) în industrie, capacitățile de cercetare și producție stabilite și pregătite în scopul fabricării sau reparării, la mobilizare sau la război, a tehnicii și a materialelor militare, precum și cele specializate în realizarea de colaborări pentru acestea;
b) în transporturi și comunicații: mijloacele, instalațiile și amenajările aferente destinate a satisface la mobilizare sau la război, în exclusivitate, nevoile de transport și telecomunicații ale componentelor sistemului național de apărare;
c) în domeniul ocrotirii sănătății: spitalele existente în rețeaua sanitară și alte localuri care se transformă, la mobilizare, în spitale de zonă interioară sau în detașamente de prim-ajutor medico-chirurgical; unitățile de cercetare, laboratoarele de medicină preventivă și de producție; societățile comerciale farmaceutice destinate asigurării asistenței medico-sanitare a răniților și bolnavilor din forțele sistemului național de apărare, precum și a victimelor de război din rândul populației;
d) în domeniul administrării rezervelor naționale materiale: 30% din suprafața de depozitare.
Art. 14. - Capacitățile de mobilizare pot fi folosite, în timp de pace, temporar, și pentru alte activități, cu avizul Ministerului Apărării Naționale și cu aprobarea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, urmând ca acestea să fie readuse la destinația inițială în termen de cel mult 30 de zile de la declararea mobilizării sau stării de război.
Agenții economici și instituțiile publice au obligația să mențină utilajele și instalațiile din capacitățile de mobilizare folosite în condițiile prevederilor alineatului precedent la parametrii normali de funcționare. Capacitățile de mobilizare care nu sunt folosite se conservă, cu avizul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale și al Ministerului Finanțelor.
Art. 15. - Schimbarea profilului capacităților de producție, definite drept capacități de mobilizare, se face prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a țării, la propunerea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, avizată de Ministerul Apărării Naționale, elaborată pe baza solicitării agentului economic în cauză.
Art. 16. - Documentația tehnică necesară realizării produselor militare prevăzute în planul de mobilizare a agenților economici se asigură în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului și se constituie ca rezervă de mobilizare.
Art. 17. - Rezervele de mobilizare sunt proprietate publică de stat și cuprind:
a) în industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri și elemente de completare, utilaje strict specializate, scule, dispozitive, verificatoare și alte materiale necesare în procesul de fabricație și reparație;
b) în transporturi și comunicații: materiale destinate restabilirii și menținerii în stare de funcționare a capacităților de transport și telecomunicații necesare asigurării nevoilor forțelor sistemului național de apărare;
c) în domeniul ocrotirii sănătății: materialele sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime și materiale necesare fabricării produselor farmaceutice, aparatură, instrumentarul medical și alte materiale necesare completării dotării unităților medico-sanitare existente în rețea, precum și a celor care se creează la război;
d) în domeniul comerțului: produse alimentare și industriale necesare asigurării cererilor unităților militare, solicitate pe plan local, la mobilizare.
Art. 18. - Rezervele materiale naționale, constituite și administrate potrivit legii, se asimilează rezervelor de mobilizare astfel: în timp de pace, pentru cantitățile constituite ca stocuri intangibile destinate nevoilor armatei și industriei de apărare, și în timp de război, pentru stocurile existente în depozite la data respectivă.
Art. 19. - Rezervele de mobilizare cuprind, de regulă, produse greu de aprovizionat sau cu ciclu lung de fabricație, care se asigură din producția internă sau din import.
Nomenclatorul și nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare se aprobă de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării o dată cu planul de mobilizare și se actualizează anual de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale.
Nivelurile anuale de constituire a materialelor în rezerve de mobilizare se dimensionează de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, în raport cu prioritățile transmise de Ministerul Apărării Naționale.
Art. 20. - Condițiile referitoare la modul de stabilire, creare și păstrare a capacităților și rezervelor de mobilizare, precum și a stocurilor intangibile de produse solicitate prin planurile de mobilizare ale garnizoanelor, se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
Art. 21. - Agenții economici și instituțiile publice la care se creează rezerve de mobilizare au obligația să asigure gestionarea și depozitarea separată a acestora față de materialele destinate activităților curente. Depozitarea și manipularea materialelor se fac în conformitate cu prevederile instrucțiunilor și ale normelor în vigoare.
Art. 22. - Pentru a evita degradarea materiilor prime, materialelor și produselor depreciabile din rezerva de mobilizare, agenții economici și instituțiile publice au obligația să ia măsuri tehnice de păstrare și depozitare, precum și pentru împrospătarea lor la timp și în mod sistematic, potrivit planurilor anuale proprii aprobate de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și Ministerul Apărării Naționale. Cele care nu pot fi împrospătate se păstrează în rezervă până la atingerea limitei de valabilitate sau de păstrare prevăzută în instrucțiuni, după care se scot pentru valorificare sau casare, potrivit normelor legale în vigoare.
Art. 23. - Scoaterea sub formă de împrumut a produselor din rezervele de mobilizare se face, în mod excepțional, prin hotărâri ale Guvernului, inițiate de ministerele interesate, cu avizul prealabil al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale și al Ministerului Apărării Naționale.
Art. 24. - Scoaterea definitivă și valorificarea produselor din rezervele de mobilizare se fac ca urmare a modificării sarcinilor din planul de mobilizare pentru care au fost constituite sau a tehnologiilor de fabricație, cu aprobarea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale și cu avizul Ministerului Apărării Naționale.
Art. 25. - Materialele din rezerva de mobilizare pot fi folosite și pentru înlăturarea urmărilor unor calamități naturale sau catastrofe, prin hotărâre a Guvernului, la propunerile ministerelor interesate, avizate de Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și de Ministerul Apărării Naționale.
Rezerva de mobilizare se reîntregește în termenele stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 26. - Asigurarea forței de muncă necesare la punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei naționale se face prin utilizarea personalului fără obligații militare și prin mobilizarea la locul de muncă a specialiștilor cu obligații militare, strict necesari, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 27. - În vederea cunoașterii resurselor materiale existente în rezervele materiale naționale, care pot fi luate în considerare la realizarea sarcinilor din planul de mobilizare anual, Administrația Națională a Rezervelor Materiale comunică Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale situația stocurilor, potrivit nomenclatorului de constituire a produselor respective.
Art. 28. - Pentru asigurarea nevoilor unităților militare la mobilizare, agenții economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligați să pună la dispoziția acestora, în condițiile legii, produsele și serviciile solicitate prin planul de mobilizare al garnizoanei.
Asigurarea produselor se va face din stocurile curente existente în depozitele agenților economici de profil, la data declarării mobilizării, precum și din stocurile intangibile constituite în acest scop, finanțate de la bugetul de stat.
Art. 29. - La cererea Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului de Interne și a altor ministere cu sarcini pentru apărare, agenții economici sunt obligați să păstreze în custodie produsele perisabile necesare la război.
Condițiile tehnice privind păstrarea, preschimbarea și plata tarifelor aferente se stabilesc prin contract între agenții economici și reprezentanții autorizații ai beneficiarilor conform hotărârii Guvernului.
Capitolul III
Pregătirea teritoriului pentru apărare
Art. 30. - Obiectivele de pregătire a teritoriului destinate satisfacerii nevoilor operative ale forțelor sistemului național de apărare se stabilesc de Statul Major General, Ministerul de Interne și serviciile de informații, fiecare în domeniul său de activitate, și se supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a țării, de către Statul Major General împreună cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale.
Obiectivele aprobate se transmit de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale organului central al administrației publice specializat în amenajarea teritoriului, lucrări publice și urbanism, pentru a fi cuprinse în Planul național de amenajare a teritoriului și la ministerele de resort, în vederea includerii în programele curente și de perspectivă, pentru a fi realizate din timp de pace.
Art. 31. - Obiectivele privind pregătirea teritoriului pentru apărare se includ și în planul de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război.
Art. 32. - Măsurile de pregătire a teritoriului referitoare la protecția cetățenilor, a bunurilor materiale de orice natură, precum și a celor care aparțin patrimoniului cultural național al României, împotriva efectelor armelor de nimicire în masă, mijloacelor incendiare și armelor convenționale, se stabilesc și se realizează potrivit legii protecției civile.
Art. 33. - Responsabilitatea privind realizarea, exploatarea și întreținerea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare revine ministerelor de resort și autorităților administrației publice, în funcție de specificul obiectivului.
Capitolul IV
Finanțarea pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare
Art. 34. - Fondurile necesare pentru realizarea măsurilor și a acțiunilor privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se alocă de la bugetul de stat. Autoritățile administrației publice centrale și locale solicită anual aceste fonduri Ministerului Finanțelor, cu avizul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale.
Fundamentarea fondurilor care se alocă de la bugetul de stat pentru pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se face de către ministere și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, pe baza solicitărilor agenților economici în cauză.
Art. 35. - Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale coordonează, avizează și exercită controlul asupra modului în care sunt folosite fondurile destinate pregătirii economiei naționale și teritoriului pentru apărare, care sunt puse la dispoziția ministerelor, celorlalte autorități ale administrației publice centrale și locale și agenților economici de către Ministerul Finanțelor, urmărindu-se constituirea și utilizarea acestora în strictă conformitate cu acțiunile pentru care au fost alocate.
Art. 36. - Finanțarea acțiunilor de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și întocmirea proiectului bugetului de stat pentru primul an de război se realizează potrivit normelor și instrucțiunilor elaborate de Ministerul Finanțelor.
Art. 37. - Cheltuielile legate de elaborarea și actualizarea lucrărilor proprii de pregătire a ministerelor, a autorităților administrației publice centrale și locale, a agenților economici și a instituțiilor sociale pentru apărare se suportă din bugetele acestora.
Capitolul V
Atribuțiile ministerelor, prefecturilor, consiliilor județene, consiliilor locale și ale agenților economici privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare
Art. 38. - Ministerele, prefecturile, consiliile județene și locale potrivit competențelor, fiecare în domeniul său de activitate, îndeplinesc următoarele atribuții generale:
a) elaborează propuneri pentru proiectul planului de mobilizare a economiei naționale și pentru proiectul bugetului de stat pentru primul an de război și iau măsuri pentru pregătirea economiei naționale în vederea asigurării necesarului forțelor sistemului național de apărare, economiei și populației la mobilizare sau la război;
b) stabilesc, creează și păstrează capacitățile și rezervele de mobilizare, prin programe curente și de perspectivă și solicită fondurile financiare necesare realizării acestora;
c) întocmesc, pe baza metodologiei-cadru elaborată de Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, metodologii de lucru referitoare la pregătirea de mobilizare economică a agenților economici din sistemul propriu și coordonează activitatea acestora;
d) iau măsuri pentru realizarea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a țării.
Art. 39. - Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și serviciile de informații transmit Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale cereri de produse și servicii necesare la război, în conformitate cu metodologiile stabilite în acest sens.
Pentru asigurarea la mobilizare, pe plan local, cu produse și servicii necesare unităților militare, cererile acestora se transmit prin planul de garnizoană, la consiliile județene.
Art. 40. - Organele de specialitate, care elaborează programul economic al Guvernului, îndeplinesc următoarele atribuții specifice principale:
a) elaborează, împreună cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, programul economic pentru starea de mobilizare sau de război;
b) proiectează strategia privind reorientarea ramurilor economiei naționale pe baza estimărilor referitoare la potențialul productiv și la gradul de utilizare a acestuia, în vederea elaborării sau actualizării planului de mobilizare a economiei naționale;
c) pregătesc programe privind aprovizionarea populației cu produse agroalimentare și bunuri industriale de consum, în condițiile raționalizării acestora, pentru a satisface nevoile de trai ale populației, în caz de mobilizare sau de război.
Art. 41. - Ministerul Finanțelor îndeplinește următoarele atribuții specifice principale:
a) elaborează proiectul bugetului de stat pentru primul an de război;
b) cuprinde, în proiectul bugetului de stat anual, fondurile solicitate pentru realizarea, prin programe curente, a măsurilor de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare.
Art. 42. - Ministerele, pe baza programelor economice ale Guvernului, îndeplinesc, fiecare în domeniul său de activitate, următoarele atribuții specifice principale:
A. În domeniul industriei
a) elaborează planul privind activitățile ramurilor și subramurilor industriale extractive și prelucrătoare la război, urmărind asigurarea cu prioritate a necesarului forțelor sistemului național de apărare, economiei naționale și populației;
b) corelează utilizarea resurselor în vederea asigurării funcționării economiei naționale;
c) stabilesc măsuri pentru asigurarea continuității în funcționarea producătorilor de energie electrică și a stabilității sistemului energetic național în ansamblu, la mobilizare și la război.
B. În domeniul transporturilor
a) elaborează planul activităților de transporturi la război;
b) stabilesc măsuri privind modul de protecție și aducerea în țară a mijloacelor de transport aflate în afara frontierelor;
c) includ obiectivele de pregătire operativă a teritoriului, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în programele de dezvoltare și îmbunătățire a transporturilor
C. În domeniul telecomunicațiilor
a) elaborează planul activităților de telecomunicații la război;
b) stabilesc planul de asigurare a legăturilor de telecomunicații în traficul internațional;
c) includ în programele de dezvoltare și îmbunătățire a telecomunicațiilor obiectivele de pregătire operativă a teritoriului, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a țării.
D. În domeniul muncii și protecției sociale
a) elaborează planul de folosire a resurselor de muncă la mobilizare și la război, țin evidența acestora în profil teritorial și iaú măsuri pentru acoperirea deficitelor, prin redistribuirea pe plan local;
b) repartizează, prin organele teritoriale de resort, surplusul de resurse umane în vederea efectuării unor prestări de servicii în condițiile legii.
E. În domeniul ocrotirii sănătății
a) elaborează planul privind ocrotirea sănătății la mobilizare și la război;
b) organizează asigurarea asistenței medicale a populației civile și spitalizarea răniților și bolnavilor evacuați din spitalele militare de campanie;
c) iau măsuri pentru asigurarea materialelor sanitar-farmaceutice;
d) organizează asistența medicală a victimelor acțiunilor militare.
F. În domeniul agriculturii și alimentației
a) elaborează planul de măsuri tehnico-organizatorice pentru sectorul public și privat care să permită continuarea lucrărilor agricole la război;
b) stabilesc măsuri pentru asigurarea principalelor produse agroalimentare destinate forțelor sistemului național de apărare și nevoilor de trai ale populației în condiții de război;
c) organizează și coordonează activitatea serviciilor sanitar-veterinare și de protecție fitosanitară.
G. În domeniul comerțului și turismului
a) elaborează planul privind organizarea și desfășurarea activităților agenților economici din sectorul public și privat la război;
b) elaborează programe de desfacere a mărfurilor, prin introducerea sistemului raționalizat de distribuire către populație a principalelor produse alimentare și nealimentare pe bază de cartele și rații.
H. În domeniul lucrărilor publice și amenajării teritoriului
a) elaborează planul privind lucrările publice și de amenajare a teritoriului la mobilizare și la război;
b) iau măsuri și coordonează realizarea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului;
c) urmăresc integrarea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare în programele de lucrări publice;
d) elaborează variante de folosire a utilajelor din dotarea agenților economici de resort pentru intervenții la obiectivele de importanță vitală avariate, în vederea restabilirii activității acestora la război.
Art. 43. - Prefecturile, consiliile județene și consiliile locale îndeplinesc, fiecare în domeniul său de activitate, următoarele atribuții specifice principale:
a) organizează, coordonează și conduc activitățile de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare din domeniile serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale;
b) iau măsuri și creează condiții de realizare a obiectivelor stabilite, îndrumând agenții economici locali pentru întocmirea programelor proprii de activitate în situații deosebite, prevăzute de lege, la mobilizare și la război;
c) propun includerea unor obiective de pregătire a teritoriului pentru apărare în programele de investiții curente și de perspectivă ale consiliilor județene și locale, urmărind realizarea lor;
d) stabilesc sursele de aprovizionare și urmăresc modul de soluționare a cererilor de asigurare cu bunuri materiale și servicii solicitate de unitățile militare la mobilizare prin planul de garnizoană;
e) întocmesc programele de aprovizionare cu produse agroalimentare și industriale ce urmează a fi distribuite raționalizat în situații deosebite prevăzute de lege;
f) asigură, prin agenții economici din județ, localurile, cazarmamentul, materialele și mijloacele de transport necesare formațiunilor medico-sanitare prevăzute a se înființa în situații deosebite, prevăzute de lege, și la mobilizare;
g) fac propuneri pentru întocmirea planului de evacuare a populației și a bunurilor din patrimoniul național, arhivistic, material și a altor valori de interes național și organizează asigurarea mijloacelor de transport necesare, spații de cazare și de depozitare;
h) întocmesc și țin evidența mijloacelor de intervenție care vor fi folosite în situații deosebite, prevăzute de lege, sau la război, stabilind sarcinile și modul de utilizare a acestora.
Art. 44. - Ministerele, celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, agenții economici și instituțiile sociale îndeplinesc orice alte sarcini stabilite prin lege sau prin alte acte normative care reglementează activitatea din domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare.
Art. 45. - Agenții economici și instituțiile sociale de orice fel au obligația să ia măsuri pentru realizarea sarcinilor ce le revin în domeniul apărării. în acest scop, își vor adapta structura organizatorică pentru a funcționa în caz de mobilizare sau la război, folosind întregul potențial material și uman de care dispun.
Art. 46. - Conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, precum și conducătorii oricăror agenți economici sau instituții sociale răspund, fiecare în domeniul său de activitate, de realizarea sarcinilor ce le revin pe linia pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare. în acest scop, în subordinea acestora funcționează organe de specialitate încadrate cu personal civil și militar, dimensionate în funcție de volumul și de complexitatea activităților, stabilite prin hotărâre a Guvernului.
La prefecturi, organele de specialitate sunt serviciile descentralizate ale Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale.
Conducătorii autorităților respective prezintă Parlamentului, Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau Guvernului, după caz, rapoarte privind stadiul acestei activități, ori de câte ori li se cere.
Art. 47. - Ministerele, consiliile județene, municipale, orășenești și comunale ale administrației publice, precum și consiliile de administrație ale agenților economici vor analiza, anual și ori de câte ori este nevoie, modul în care sunt îndeplinite sarcinile ce le revin pe linia pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și vor stabili măsurile ce se impun.
Art. 48. - Ministerele, celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și agenții economici au obligația să prezinte Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale date și informații privind potențialul economic și uman al acestora în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin, potrivit legii.
Capitolul VI
Sancțiuni
Art. 49. - Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea penală, contravențională, administrativă sau civilă, după caz.
Art. 50. - Constituie contravenții, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:
a) păstrarea necorespunzătoare a capacităților și rezervelor de mobilizare;
b) nerespectarea condițiilor prevăzute în avizele date de organele în drept;
c) împiedicarea, sub orice formă, a organelor de control de a-și exercita atribuțiile;
d) neîntocmirea sau întocmirea unor documente conținând date eronate sau elaborarea parțială a lucrărilor prevăzute în actele normative și metodologiile în vigoare;
e) nerespectarea prevederilor normelor de împrospătare a produselor perisabile acumulate în rezerva de mobilizare;
f) refuzul de a furniza date și informații referitoare la activitatea proprie;
g) refuzul de a constitui, păstra și împrospăta stocurile intangibile.
Art. 51. - Contravențiile prevăzute la art. 50 lit. a), b), e) și g) se sancționează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar cele de la lit. c), d) și f) cu amendă de la 500.000 lei la 4.000.000 lei.
Art. 52. - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 53. - Dispozițiile art. 51-53 se întregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Capitolul VII
Dispoziții finale
Art. 54. - La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziții contrare se abrogă.
Art. 55. - Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din Wiunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74alin. (1) din Constituția României.
PREșEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 21 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
Președintele României
Decret pentru promulgarea Legii privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare
În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 alin. (1) din Constituția României,
Președintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Parlamentul României
Camera Deputaților
Senatul
Lege pentru declararea localităților Ip și Treznea, județul Sălaj, localități-martir, precum și pentru declararea satului Treznea comuna Treznea
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. - În semn de cinstire pentru jertfele date și pentru eroismul manifestat în timpul ocupației fascisto-hortyste, din perioada august 1940 - octombrie 1944, localitățile Ip și Treznea, județul Sălaj, se declară localități-martir ale neamului românesc.
Art. 2. - Satul Treznea din comuna Agrij, județul Sălaj, se declară comună.
Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României se modifică în mod corespunzător.
Președintele României
Decret privind promulgarea Legii pentru declararea localităților Ip și Treznea, județul Sălaj, localități-martir, precum și pentru declararea satului Treznea, comuna Treznea
În temeiul art. 77 alin. (1) și al art. 99 din Constituția României,
Președintele României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea pentru declararea localităților Ip și Treznea, județul Sălaj, localități-martir, precum și pentru declararea satului Treznea comuna Treznea, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Hotărâri ale Guvernului României
Guvernul României
Hotărâre privind transmiterea unui imobil, situat în municipiul București, în administrarea Ministerului Învățământului
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Imobilul proprietate publică a statului, situat în București, Calea șerban Vodă nr. 22-24, sectorul 4, identificat potrivit anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, se transmite, din administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, în administrarea Ministerului învățământului pentru Academia de Studii Economice.
Art. 2. - Patrimoniul Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” se diminuează cu valoarea actualizată a imobilului prevăzut la art. 1.
Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului se face pe bază de protocol încheiat între cele două părți, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Contrasemnează:
Ministrul învățământului, Liviu Maior Secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Nicolae Constantinescu, secretar de stat
Anexă
Datele de identificare a imobilului care se transmite în administrarea Ministerului Învățământului
| Adresa unde este situat imobilul | Persoana juridică de la care se transmite | Persoana juridică la care se transmite | Caracteristici tehnice |
| București, Calea șerban Vodă nr. 22-24, sectorul 4 | Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” | Ministerul Învățământului | P + 1
Suprafața totală: 2.013 m2 din care:
|