Monitorul Oficial 15/1990

De la wiki.civvic.ro
Salt la: navigare, căutare

Această pagină a fost migrată la Civvic.ro. Orice modificări veți aduce aici nu vor mai fi propagate pe Civvic.ro. Vă rugăm să faceți orice modificări doriți direct pe Civvic.ro.

Monitorul Oficial al României

Anul II, Nr. issue::0015 - Joi, 25 ianuarie year::1990

Comunicate

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naționale

Marți, 23 ianuarie 1990, a avut loc reuniunea Consiliului Frontului Salvării Naționale.

În dezbatere s-au aflat următoarele:

  1. Frontul Salvării Naționale și viitoarele alegeri.
  2. Măsuri în sprijinul țărănimii și al unităților agricole.

Președintele Ion Iliescu a arătat că, în ultima vreme, frontul a fost tot mai insistent solicitat, de către numeroși oameni de toate categoriile sociale, să-și definească poziția în legătură cu participarea la alegeri. Aceste solicitări au apărut mai ales ca urmare a unor opinii, exprimate public, potrivit cărora Frontul Salvării Naționale nu ar trebui sa participe la alegeri, ci doar să le organizeze, deoarece el exercită puterea în stat și nu este un partid. În legătură cu această importantă problemă s-au prezentat următoarele:

1. Faptul că Frontul Salvării Naționale exercită puterea politică în stat nu este incompatibil cu participarea la alegeri. Aceasta este, în orice caz, condiția formațiunii politice care se află la putere.

2. Faptul de a nu fi un partid politic ci un front, o mișcare de masă, generată de un proces revoluționar, fără structuri rigide de partid, nu este un dezavantaj, ci din contră, poate să devină o virtute, un element pozitiv și dinamic - care de altfel apare ca o trăsătură a zilelor noastre: mișcările ecologiste din unele țări occidentale nu constituie un partid și totuși participă la lupta electorală. Solidaritatea din Polonia a câștigat alegerile deși nu e un partid, iar forumurile din Ungaria, Cehoslovacia, R.D.G, care nu se definesc ca partide, se înscriu, de asemenea, activ în desfășurarea procesului electoral.

3. Legitimitatea Frontului de Salvare Națională nu poate fi pusă la îndoială de nimeni. Ea a fost dată de revoluția populară. „În discuțiile pe care le-am avut cu numeroși muncitori, a arătat președintele Ion Iliescu, cu mineri din Valea Jiului, din Maramureș, din mai multe uzine mari din Capitală, reprezentanți ai unor organizații locale ale frontului, ai unor sindicate libere, ai unor organizații de tineret, precum și ai unor partide care au aderat la platforma frontului, s-a formulat cerința expresă ca frontul, ca atare, să declare deschis că va participa la alegeri. Ei nici nu înțeleg cum s-ar putea ca frontul să nu participe la alegeri”. Noi am fost din primul moment al revoluției împreună cu frontul și cu el vrem să votăm! - au spus minerii din Valea Jiului.

Frontul de Salvare Națională, ca mișcare, a fost rezultatul procesului revoluționar, este emanația revoluției populare din 22 decembrie 1989. El a preluat conducerea politică a revoluției, s-a situat în fruntea maselor de tineri, muncitori, intelectuali și împreună cu armata a înfrânt forțele detașamentelor speciale ale securității, ale teroriștilor, asigurând victoria revoluției.

Această realitate îl obligă să nu abandoneze amplul proces de reconstrucție democratică pe care l-a pus în mișcare.

Platforma-program elaborată de consiliul frontului a întrunit o largă adeziune patriotică. Asumându-și înalta răspundere de a asigura conducerea politică a țării într-o perioadă atât de grea și complicată, frontul s-a angajat într-o muncă uriașă de salvare națională, de redresare a economiei, a vieții sociale și politice, operă complexă și de lungă durată. Cum ar putea, în aceste condiții, să-și înceteze activitatea o dată cu alegerile și să-și ignore responsabilitatea?

4. Platforma Frontului de Salvare Națională nu e valabilă doar pentru câteva luni, ea vizează o întreagă orientare de perspectivă privind înnoirea societății românești pe plan politic, economic, social, moral. Iar obiectivele privind salvarea națională, realizarea stabilității pe toate planurile nu se epuizează o dată cu alegerile, ci rămân comandamente majore pentru o perioadă mai îndelungată. Fără îndoială însă, această platformă va trebui să cunoască o mai precisă definire, atât pe plan conceptual, cât și concret, îmbrățișând diversele laturi ale vieții sociale. În acest scop, va trebui să se constituie o comisie competentă care să lucreze la elaborarea ei în perspectiva campaniei electorale.

5. Participarea Frontului Salvării Naționale la alegeri nu este o chestiune de ambiții personale, ci o chestiune de principiu, de interes național, pentru promovarea unei platforme politice care urmărește unirea forțelor active ale țării în jurul unor țeluri fundamentale ale înnoirii și propășirii României.

Pornind de la aceste considerente, președintele Ion Iliescu a spus: „Eu aș afirma că participarea frontului în alegeri, ca factor de echilibru național, este în interesul chiar și al unor partide politice care se prezintă ca adversare ale Frontului Salvării Naționale. Pe baza tuturor acestor argumente, supun dezbaterii și aprobării consiliului hotărârea de a participa la alegeri”.

Luând în considerație discuțiile din ședința precedentă a consiliului, Comisia legislativă a definitivat proiectul Legii electorale, care va fi prezentat spre consultare în cursul acestei săptămâni partidelor politice și altor formațiuni interesate, urmând ca după aceea să fie dat publicității și supus dezbaterii publice.

Proiectul de lege prevede măsuri care să asigure caracterul liber și obiectiv al desfășurării alegerilor.

În cadrul ședinței, domnul Ion Iliescu a precizat:

„Pentru a dovedi buna noastră credință, dorința de a asigura un caracter cât mai obiectiv desfășurării alegerilor, propun să declarăm din partea Consiliului Frontului Salvării Naționale că suntem gata să primim în perioada alegerilor un grup de observatori ai O.N.U., care să observe respectarea regulilor procedurale de desfășurare a alegerilor. La timpul potrivit urmează să se facă demersul necesar la Secretariatul General al O.N.U.”

În ce privește programarea alegerilor, dând curs propunerilor primite din partea diverselor partide și ținând seama de timpul scurt care a mai rămas, ceea ce face practic imposibilă organizarea lor în cursul lunii aprilie, s-a propus fixarea alegerilor pentru ziua de 20 mai 1990. O amânare mai mare nu este posibilă. Trebuie să se treacă spre structuri mai stabile, deoarece nu se poate continua guvernarea în situație de provizorat.

În legătură cu campania electorală, s-a propus să se elaboreze un decret privind subvenționarea de către stat a formațiunilor politice, prevăzând, totodată, interzicerea utilizării de fonduri și mijloace materiale din străinătate.

Totodată, s-a lansat chemarea către toate formațiunile politice pentru a asigura o campanie electorală civilizată, bazată pe o confruntare loială de programe, idei, puncte de vedere și care, în final, să asigure alegerea în forumurile reprezentative ale statului a unor oameni de calitate, de competență recunoscută, cu autoritate morală, devotați intereselor țării, ale poporului.

A urmat o discuție amplă, la care au participat: Mircea Pușcă (Cluj), M. Iacobescu (Suceava), Moisil Pamfil (Bistrița-Năsăud), Domokos Geza (București), Horia Adrian Ungur (Satu Mare), Petrișor Morar (Timiș), Patrubany Miklos (Cluj), Dumitrescu Mihai (Vâlcea), Celac Mariana (București), Florin Cilinca (Combinatul siderurgic Galați), Pataki Em (Harghita), Preda Nicu (Brăila), Alex. Bîrlădeanu (București), Ana Blandiana (București), Stuparu Timotei (Teleorman), Țanțaș Mihai (Maramureș), Chețan Mihai (Hunedoara), Enache Marian (Vaslui), Andrei Pleșu (București), Petre Roman (București), Liviu Stoiciu (Vrancea), Ruse Corneliu (Prahova), Dan Hăulică (București), Sorin Botnar (București), Borza Octavian (Alba), Gelu Voican (București), Dan Gîlea (Iași), Dan Iosif (București), Burlacu Mihai (Brașov), Ion Vasile (Buzău), Călinescu Ștefan (București), Fabini Hermann (Sibiu), Filipescu Radu (București), Silviu Brucan (București), Victor Surdu (București), N. S. Dumitru (București), Rădulescu Iordan (București), Mady Solomon (Iași), Romeo Raicu (București), Nicu Stăncescu (București), Bogdan Popovici (București), Oliviu Tocaciu (București), Gabriel Andreescu (București).

S-a trecut apoi la vot.

Cu 128 voturi pentru, 8 contra, 5 abțineri, consiliul a hotărât participarea Frontului Salvării Naționale la alegeri.

Consiliul a votat cu 139 voturi pentru, nici un vot contra și 2 abțineri amânarea alegerilor prevăzute inițial să aibă loc în luna aprilie pentru data de duminică, 20 mai 1990.

Reglementarea subvenționării campaniei electorale a partidelor de către stat și interdicției primirii de subvenții din străinătate a fost aprobată de consiliu cu 139 voturi pentru și 2 abțineri.

Pentru acceptarea de observatori din partea O.N.U., în vederea supravegherii aspectelor tehnice, procedurale, ale desfășurării alegerilor au votat 135 membri ai consiliului, 4 contra și 2 s-au abținut.

*

La al doilea punct al ordinii de zi s-au prezentat unele propuneri ale guvernului privind măsuri în sprijinul țărănimii, prin alocarea de loturi în folosință îndelungată. Totodată, au fost făcute cunoscute unele măsuri de natură economico-financiară în beneficiul țărănimii și al unităților agricole, cooperatiste și de stat.



Decrete-lege

Decret-lege privind unele măsuri referitoare la desfășurarea adunărilor publice

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Art. 1. - În scopul garantării desfășurării normale a activităților economice și sociale, asigurării ordinii și liniștii publice, adunările publice pot fi organizate numai în condițiile stabilite prin Decretul-lege nr. 2 din 3 ianuarie 1990 și cu respectarea măsurilor prevăzute în prezentul decret-lege.

Adunările publice pot fi organizate, de regulă, în zilele nelucrătoare ori în afara programului de lucru.

Art. 2. - În municipiul București, adunările publice se vor organiza, de regulă, în Parcul Libertății, Parcul Tineretului, Parcul Operei Române și Parcul Titan.

La cererea organizatorilor, Primăria municipiului București va putea stabili și alte locuri de desfășurare a adunărilor publice, cu respectarea prevederilor prezentului decret-lege.

Primăriile județene vor stabili în termen de 5 zile locurile de desfășurare a adunărilor publice, care vor fi aduse la cunoștința cetățenilor prin orice mijloace de publicitate.

La stabilirea acestor locuri se va avea în vedere evitarea perturbărilor de orice fel ale activităților economice, de aprovizionare și transport, ale siguranței circulației, funcționării normale a instituțiilor publice, de învățământ, cultură și sănătate.

Organizarea adunărilor publice nu poate avea loc în apropierea gărilor, aeroporturilor, spitalelor, obiectivelor militare, a unităților economice care au instalații, utilaje și mașini cu grad ridicat de pericol în exploatare.

Art. 3. - Locurile de organizare a adunărilor publice vor fi dotate, în limita posibilităților, cu stații de amplificare și alte mijloace tehnice necesare desfășurării corespunzătoare a acestora, care se vor pune la dispoziția organizatorilor.

Art. 4. - Adunările publice pot fi organizate și la sediile partidelor politice și ale celorlalte organizații obștești constituite potrivit legii.

Art. 5. - Grupurile de participanți la adunările publice se vor deplasa la locurile stabilite pentru desfășurarea acestora numai pe traseele stabilite de organele locale ale administrației de stat, împreună cu organele poliției.

Art. 6. - Pe timpul deplasării, cât și al desfășurării adunărilor publice, organele poliției vor lua măsuri pentru protecția cetățenilor și a bunurilor materiale.

Art. 7. - Organele locale ale administrației de stat și organele poliției vor lua măsuri de interzicere a desfacerii băuturilor alcoolice în locurile destinate desfășurării adunărilor publice, precum și în imediata lor apropiere, pe toată durata acestor adunări.

Art. 8. - Fapta persoanei care organizează adunări publice fără înregistrarea acestora la organele poliției cu cel puțin 48 de ore înainte, potrivit Decretului-lege nr. 2/1990, constituie contravenție și se sancționează cu închisoare contravențională de la 15 zile la 30 de zile sau cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei.

Aceeași sancțiune se aplică și pentru organizarea de adunări publice în alte zile sau în alte locuri decât cele stabilite.

Art. 9. - Încălcarea prevederilor art. 5 din prezentul decret-lege de către cei care inițiază, organizează și conduc adunările publice constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 lei la 1.500 lei.

Constituie, de asemenea, contravenție și se sancționează cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei încălcarea prevederilor art. 7.

Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către organele poliției și de împuterniciți ai primăriilor.

Împotriva procesului-verbal de contravenție se poate face plângere la judecătoria în raza căreia a avut loc contravenția, în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 10. - Faptele de distrugere de bunuri, ultraj, vătămare corporală, furt, precum și orice alte infracțiuni comise cu prilejul organizării și desfășurării adunărilor publice se sancționează potrivit legii penale.

Totodată, pentru alte fapte decât cele penale, cei în cauză răspund, potrivit legii, contravențional, disciplinar, civil sau material, după caz.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 24 ianuarie 1990 | Nr. 39.


Decret-lege privind Imnul de stat al României

Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează:

Articol unic. - Imnul de stat al României este „Deșteaptă-te, române!” („Un răsunet”), versuri de Andrei Mureșianu, muzica de Anton Pann.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu | București, 24 ianuarie 1990 | Nr. 40.