Monitorul Oficial 160/1993
Monitorul Oficial al României
Anul V, Nr. issue::0160 - Partea I - Miercuri, 14 iulie year::1993
Legi și Decrete
Parlamentul României
Camera Deputaților
Senatul
Lege pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I
Dispoziții generale
Art. 1. - Organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare se realizează potrivit dispozițiilor prezentei legi.
În măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel, dispozițiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească sunt aplicabile instanțelor și parchetelor militare.
Art. 2. - Instanțele militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) tribunalul militar teritorial;
c) Curtea Militară de Apel.
În cadrul Curții Supreme de Justiție funcționează o secție militară.
Art. 3. - Circumscripțiile instanțelor miluire și ale parchetelor militare sunt prevăzute în anexa 1 prezenta lege.
Art. 4. - Instanțele militare judecă la sediile acestora. Pentru motive temeinice se poate dispune ca judecata să se desfășoare în alt loc, inclusiv în unități militare.
Art. 5. - Când inculpatul este militar activ, președintele completului de judecată, precum și procurorul care participă la judecarea cauzei trebuie să fie cel puțin egali în grad cu acesta.
Când procurorul nu are grad egal cu cel anchetat va fi asistat de un alt procuror cu grad corespunzător, numit prin ordinul șefului parchetelor militare din Parchetul General.
Art. 6. - Instanțele și parchetele militare se încadrează cu numărul necesar de magistrați militari, precum și cu personal auxiliar - judecătoresc, administrativ și de serviciu, stabilit de ministrul justiției, cu avizul ministrului apărării naționale, în condițiile prevăzute de Legea pentru organizarea judecătorească.
Capitolul II
Tribunalele militare
Art. 7. - În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara funcționează tribunale militare.
Prin lege se pot înființa și alte tribunale militare.
Art. 8. - Tribunalul militar este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte.
Art. 9. - Tribunalele militare judecă procesele și cererile date prin lege în competența lor.
Art. 10. - Completul de judecată este format din 2 judecători militari, se judecă de un singur judecător militar cauzele la care se referă art. 22 alin. 2 pct. 2 din Legea pentru organizarea judecătorească, precum și infracțiunile contra ordinii și disciplinei militare sancționate cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani.
Capitolul III
Tribunalul militar teritorial
Art. 11. - în municipiul București funcționează un tribunal militar teritorial. Prin lege se pot înființa și alte tribunale militare teritoriale.
Tribunalul militar teritorial este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte.
Art. 12. - Tribunalul militar teritorial judecă, în primă instanță, procesele și cererile date prin lege în competența sa.
Ca instanță de apel, tribunalul militar teritorial judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunalele militare, cu excepția infracțiunilor menționate în art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală și a infracțiunilor contra ordinii și disciplinei militare sancționate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani.
Tribunalul militar teritorial, ca instanță de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de tribunalele militare care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.
Art. 13. - Tribunalul militar teritorial judecă în primă instanță în complet format din 2 judecători, iar în apel și în recurs, în complet format din 3 judecători.
Capitolul IV
Curtea Militară de Apel
Art. 14. - Curtea Militară de Apel funcționează ca instanță unică în municipiul București, fiind condusă de un președinte, ajutat de un vicepreședinte.
Art. 15. - Curtea Militară de Apel judecă în primă instanță cauzele date în competența sa prin lege.
Ca instanță de apel, Curtea Militară de Apel judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunalul militar teritorial.
Ca instanță de recurs, Curtea Militară de Apel judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de tribunalul militar teritorial, precum și în alte cauze prevăzute de lege.
Art. 16. - Curtea Militară de Apel judecă în primă instanță în complet format din 2 judecători, iar în apel și în recurs, în complete formate din 3 judecători.
Capitolul V
Parchetele militare
Art. 17. - Atribuțiile Ministerului Public sunt îndeplinite prin procurori militari constituiți în parchete militare, pe lângă fiecare instanță militară.
Pe lângă instanțele militare pot funcționa mai multe parchete militare, în raport cu întinderea circumscripției teritoriale a instanței respective.
Parchetele militare funcționează în municipiile: Bacău, Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești, Tîrgu Mureș și Timișoara.
Circumscripțiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.
Art. 18. - Activitatea parchetelor militare este organizată și se desfășoară potrivit principiilor prevăzute în Legea pentru organizarea judecătorească.
Parchetele militare sunt independente față de instanțele militare, cât și în relațiile cu celelalte autorități publice; ele își exercită atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.
Art. 19. - Atribuțiile parchetelor militare sunt cele prevăzute în art. 31 din Legea pentru organizarea judecătorească, ce se aplică în mod corespunzător.
Procurorii militari exercită orice alte atribuții date de lege în competența lor,
Art. 20. - Parchetele militare sunt conduse de. către prim-procurori militari, ajutați de prim-procurori militari adjuncți.
Art. 21. - Parchetele militare de pe lângă tribunalul militar teritorial și Curtea Militară de Apel vor avea secții de urmărire penală și judiciare, conduse de către procurori militari șefi.
Art. 22. - Prim-procurorul militar al parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel exercită, direct sau prin procurori militari inspectori. controlul asupra parchetelor militare din subordine.
Capitolul VI
Magistrații militari
Art. 23. - Judecătorii militari și procurorii militari au calitatea de magistrați și fac parte din corpul magistraților.
Art. 24. - Poate fi numit magistrat militar persoana care, în afara condițiilor prevăzute de Legea pentru organizarea judecătorească, are calitatea de ofițer activ.
Art. 25. - Judecătorii și procurorii militari, cu excepția celor stagiari, sunt numiți în funcție prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 26. - Condițiile speciale pentru numirea și avansarea în funcție a judecătorilor și procurorilor, prevăzute în Legea pentru organizarea judecătorească, sunt aplicabile în mod corespunzător judecătorilor și procurorilor militari.
Art. 27. - Judecătorii militari numiți în condițiile prezentei legi sunt inamovibili. Procurorii militari și judecătorii militari stagiari se bucură de stabilitate.
Magistrații militari nu pot fi cercetați, reținuți sau arestați fără avizul ministrului justiției.
Art. 28. - Dispozițiile din Legea pentru organizarea judecătorească referitoare la drepturile și îndatoririle magistraților sunt aplicabile și magistraților militari.
Art. 29. - La ședințele de judecată magistrații militari sunt obligați să poarte uniforma militară.
Art. 30. - Magistrații militari sunt militari activi și au toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate.
Salarizarea și celelalte drepturi cuvenite personalului militar și civil se asigură de Ministerul Apărării Naționale în concordanță cu prevederile Legii salarizării organelor puterii judecătorești și cu reglementările referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ și, respectiv, de salariat civil al acestui minister.
Acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a magistraților militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naționale.
Art. 31. - Încălcarea de către magistrații militari a normelor stabilite prin Regulamentul disciplinei militare atrage răspunderea lor în conformitate cu prevederile acestuia.
Comiterea de către magistrații militari a unor abateri disciplinare în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor lor ca magistrați atrage răspunderea acestora în condițiile și după procedurile prevăzute în Legea pentru organizarea judecătorească.
Capitolul VII
Personalul auxiliar, administrativ și de serviciu
Art. 32. - Toate instanțele și parchetele militare vor avea câte o grefă, o registratură, o arhivă, un compartiment administrativ și un compartiment de documentare.
Art. 33. - Personalul auxiliar, administrativ și de serviciu de la instanțele și parchetele militare poate fi numit și din rândul subofițerilor activi.
Grefierii de la instanțele și parchetele militare se vor numi de regulă, din rândul subofițerilor activi.
Art. 34. - Numirea personalului prevăzut în Capitolul de față se face de către președintele Curții Militare de Apel, respectiv de prim-procurorul parchetului Curții Militare de Apel.
Art. 35. - Organizarea și funcționarea compartimentelor auxiliare ale instanțelor și parchetelor militare, atribuțiile acestora, precum și răspunderea disciplinară a personalului compartimentelor respective se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiției, avându-se în vedere și reglementările specifice din Ministerul Apărării Naționale.
Capitolul VIII
Dispoziții finale și tranzitorii
Art. 36. - Numărul total al magistraților militari, precum și al personalului auxiliar, administrativ și de serviciu de la instanțele și parchetele militare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției, făcută cu avizul ministrului apărării naționale.
Personalul necesar pentru fiecare instanță și parchet militar, corespunzător volumului de activitate, se stabilește de către ministrul justiției.
Art. 37. - Din Consiliul Superior al Magistraturii face parte și un magistrat militar; în cadrul numărului prevăzut de Legea pentru organizarea judecătorească.
Ari. 38. - Mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcționării instanțelor și parchetelor militare, precum și drepturile materiale și bănești ale personalului acestora se asigură de Ministerul Apărării Naționale.
Anual începând cu exercițiul bugetar 1993, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naționale fondurile necesare pentru organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare prevăzute în prezenta lege.
Art. 39. - Instanțele și parchetele militare dispun de poliția militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naționale în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție militară va fi stabilit de Guvern, la propunerea comună a ministrului justiției și a ministrului apărării naționale.
Poliția militară pusă în serviciul instanțelor și parchetelor militare este subordonată președinților sau prim-procurorilor acestora. Numărul personalului necesar pentru fiecare instanță și parchet va fi stabilit de ministrul justiției.
Paza sediilor instanțelor și parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naționale în mod gratuit.
Art. 40. - Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
Dispozițiile privind compunerea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare, admiterea în magistratura militară și răspunderea disciplinară a magistraților militari se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993.
Art. 41. - Până la 1 iulie 1993, Guvernul, consiliile județene și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziția Ministerului Apărării Naționale localurile și dotările suplimentare necesare funcționării instanțelor și parchetelor militare organizate potrivit prevederilor prezentei legi.
Până la 1 iulie 1993, Ministerul Justiției va asigura, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, selecționarea și perfecționarea personalului potrivit noilor structuri ale instanțelor și parchetelor militare.
Art. 42. - Dispozițiile art. 127-130 din Legea pentru organizarea judecătorească se aplică în mod corespunzător și instanțelor și parchetelor militare.
Art. 43. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga prevederile referitoare la justiția militară și la procuratura militară din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească și Legea nr. 69/1968 pentru organizarea și funcționarea procuraturii, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.
Anexă
Tribunalele și parchetele militare de pe lângă acestea, localitățile de reședință și circumscripțiile lor teritoriale
| Prima instanță —————— Localitatea de reședință |
Parchetul militar —————— Localitatea de reședință |
Circumscripția teritorială (județe) | Instanța de apel și de recurs —————— Localitatea de reședință |
Parchetul militar —————— Localitatea de reședință |
| Tribunalul Militar București —————— București |
Parchetul Militar București —————— București |
|
Tribunalul Militar Teritorial București —————— București |
Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial —————— București |
| Parchetul Militar Constanța —————— Constanța |
|
” | ” | |
| Parchetul Militar Ploiești —————— Ploiești |
|
” | ” | |
| Tribunalul Militar Iași —————— Iași |
Parchetul Militar Bacău —————— Bacău |
|
” | ” |
| Parchetul Militar Iași —————— Iași |
|
” | ” | |
| Tribunalul Militar Cluj —————— Cluj |
Parchetul Militar Brașov —————— Brașov |
|
” | ” |
| Parchetul Militar Cluj —————— Cluj-Napoca |
|
” | ” | |
| Parchetul Militar Tîrgu Mureș —————— Tîrgu Mureș |
|
” | ” | |
| Tribunalul Militar Timișoara —————— Timișoara |
Parchetul Militar Craiova —————— Craiova |
|
” | ” |
| Parchetul Militar Oradea —————— Oradea |
|
” | ” | |
| Parchetul Militar Timișoara —————— Timișoara |
|
Președintele României
Decret privind promulgarea Legii pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Parlamentul României
Camera Deputaților
Senatul
Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. - Legea nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 10 aprilie 1891, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolul 2 litera d) va avea următorul cuprins:
„d) venituri și profituri din activități realizate în România, precum și bunuri și valori dobândite în condițiile legii, după plata impozitelor și taxelor prevăzute de lege.”
2. Articolul 9 litera c) va avea următorul cuprins:
„c) să transfere integral în străinătate profiturile anuale obținute ce li se cuvin, în condițiile regimului valutar din România, după plata impozitelor, taxelor și altor obligații prevăzute de legislația română;”
3. Articolul 9 litera e) va avea următorul cuprins:
„e) să transfere în străinătate sumele obținute în urma vânzării acțiunilor, părților sociale, obligațiunilor sau altor efecte de comerț, precum și pe cele rezultate din lichidarea investițiilor, în condițiile regimului valutar din România;”
4. Articolul 9 litera f) se abrogă.
5. Articolul 10 va avea următorul cuprins:
„Art. 10. - Investițiile străine efectuate potrivit prevederilor prezentei legi beneficiază de regimul juridic stabilit prin aceasta pe întreaga durată de existență, în măsura în care o lege ulterioară nu conține prevederi mai favorabile.”
6. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
„Art. 12. - Mașinile, utilajele, instalațiile, echipamentele, mijloacele de transport și orice alte bunuri din import necesare investiției, constituite ca aport în natură sau achiziționate din aportul în numerar al investitorului străin la capitalul social ori la majorarea acestuia, sunt exceptate de la plata taxelor vamale.”
7. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
„Art. 13. - Sunt scutite de plata taxelor vamale materiile prime, materialele consumabile, piesele de schimb și componentele importate, necesare și folosite efectiv în producția proprie pe. o perioadă de 2 ani, calculată de la data punerii în funcțiune a obiectivului sau, după caz, de la data începerii activității, în raport cu forma juridică a investiției străine.”
8. Articolul 14 litera a) va avea următorul cuprins:
„a) cele efectuate în industrie, agricultură, construcții, explorarea și exploatarea resurselor naturale pentru o perioadă de 5 ani de la data începerii activității productive;"
9. Articolul 14 litera b) va avea următorul cuprins:
„b) cele efectuate în domeniul comunicațiilor și transporturilor, pentru o perioadă de 3 ani de la data începerii activităților respective;”
10. După alineatul 1 al articolului 14 se introduce un alineat nou, cu următorul cuprins:
„Investițiile străine prevăzute la art. 1 lit. a) beneficiază de prevederile alin. 1 cu condiția ca aportul investitorului străin efectiv vărsat, în numerar și în natură, să reprezinte minimum 20% din capitalul social al societății comerciale, dar nu mai puțin de 10.000 dolari S.U.A. Investițiilor străine care nu îndeplinesc aceste condiții li se aplică dispozițiile dreptului comun.”
11. Articolul 16 se abrogă.
12. Alineatul 1 al articolului 17 se abrogă.
13. Alineatul 2 al articolului 17 va avea următorul cuprins:
„Pentru investițiile efectuate în domenii de interes deosebit în economia națională, la propunerea Guvernului, prin lege se pot acorda facilități suplimentare.”
14. Denumirea capitolului IV se modifică și va avea următoarea redactare:
„Promovarea și înregistrarea investițiilor străine”
15. Articolul 25 va avea următorul cuprins:
„Art. 25. - Operațiunile de încasări și plăți privind investițiile străine se efectuează prin conturi deschise la bănci cu sediul în România sau cu sediul în străinătate, potrivit reglementărilor Băncii Naționale â României.
Societățile comerciale cu participare străină și investitorii străini au drept de dispoziție asupra disponibilităților din conturile proprii. Societățile comerciale pot păstra în conturi sumele în valută depuse drept aport la capitalul social.”
16. Articolul 26 va avea următorul cuprins:
„Art. 26. - Conturile se alimentează din aportul financiar al investitorilor, din împrumuturile contractate și din încasări.”
17. Articolul 28 va avea următorul cuprins:
„Art. 28. - Operațiunile societăților comerciale cu participare străină și ale investitorilor străini se efectuează pe bază de contracte comerciale încheiate în condițiile legii, la prețurile convenite.”
18. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
„Art. 29. - Plățile în valută, inclusiv drepturile cuvenite investitorilor străini, se efectuează din disponibilul din conturile proprii sau prin cumpărarea valutei la cursul zilei.”
Art. II. - Legea nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se articolelor o nouă numerotare.
Președintele României
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Parlamentul României
Camera Deputaților
Senatul
Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și autorizarea contractării și garantării unor credite externe, precum și a contractării unor împrumuturi de stat
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. - În temeiul art. 114 alin. (1) din Constituție; se abilitează Guvernul României ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în sesiunea de toamnă a anului 1993, să emită ordonanțe în următoarele domenii:
a) rectificarea bugetului de stat în funcție de modificările intervenite în structura veniturilor și a cheltuielilor;
b) introducerea de măsuri pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii, măsuri vizând restructurarea regiilor autonome, precum și măsuri de redresare economico-financiară și de soluționare a cazurilor de imposibilitate de plată a agenților economici;
c) reglementarea procedurilor privind organizarea și desfășurarea achizițiilor publice;
d) reglementarea tranzacțiilor nebursiere cu titluri mobiliare și organizarea instituțiilor de intermediere necesare în acest scop, precum și actualizarea prevederilor legale existente privind folosirea instrumentelor de plată și credit pentru întărirea disciplinei financiare a agenților economici;
e) actualizarea, în funcție de rata inflației, a nivelului următoarelor taxe, pentru prestări de servicii în favoarea unor persoane fizice și juridice, care au fost stabilite prin lege în sumă fixă, astfel: taxe de timbru în sume fixe pentru prestări de servicii notariale; taxe pentru eliberarea certificatelor de înmatriculare a autoturismelor și remorcilor și schimbarea caracteristicilor tehnice și de folosință ale acestora; taxe de utilizare a aeroporturilor; taxe pentru acordarea licențelor în vederea practicării jocurilor de noroc și divertisment; tariful vamal de import al României; taxa pe audiovizual; taxe de școlarizare pentru cetățenii străini; taxe pentru reclame; taxe pentru eliberarea certificatelor, autorizațiilor, actelor de identitate și alte taxe în sume fixe datorate statului în lei de persoane fizice și juridice; impozitul pe veniturile realizate de consultanții străini pentru activitatea desfășurată în România;
f) actualizarea nivelului contravențiilor la normele legale privind disciplina bugetară, financiară, fiscală, gestionară, precum și la normele privind călătoria cu metroul, în funcție de rata inflației;
g) ratificarea sau aprobarea unor acorduri financiar - bancare la care este parte, după caz, România, Guvernul sau Banca Națională a României și care prezintă urgențe; plata cotizațiilor statului român la organisme și organizații internaționale;
h) acordarea de contribuții de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unităților de cult din țară și a personalului deservent al cultului ortodox care își desfășoară activitatea în străinătate.
Art. 2. - În baza art. 114 alin. (3) din Constituție, până la reluarea lucrărilor Parlamentului în sesiunea de toamnă a anului 1993, ordonanțele emise de Guvern în temeiul art. 1 din prezenta lege vor fi înaintate Parlamentului spre aprobare, sub sancțiunea încetării efectelor lor.
Art. 3. - Se autorizează Guvernul și Banca Națională a României să contracteze și să garanteze, în cursul anului 1993, credite financiare externe, în limita sumei de 1,5 miliarde dolari, în scopul asigurării resurselor valutare necesare aprovizionării cu materii prime de bază (combustibili, energie, produse agricole, deficitare și de strictă necesitate și alte bunuri pentru relansarea economiei), pentru finanțarea investițiilor și pentru creșterea rezervelor valutare ale statului.
Guvernul va informa, trimestrial, Parlamentul asupra derulării creditelor contractate potrivit alin. 1, precum și asupra condițiilor de contractare a acestor credite, a garanțiilor acordate și a modului de folosire.
Art. 4. - Se autorizează Guvernul să contracteze împrumuturi de stat în contul datoriei publice interne, în limita sumei de 500 miliarde lei.
Președintele României
Decret pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și autorizarea contractării și garantării unor credite externe, precum și a contractării unor împrumuturi de stat
În temeiul art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgăm Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și autorizarea contractării și garantării unor credite externe, precum și a contractării unor împrumuturi de stat și dispunem publicarea ei în Monitorul Oficial al României.